CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

CASA ARDE, BABA SE PIAPTĂNĂ


Chiar așa este. Războiul e la granițele noastre. De aproape două luni de zile simțim și noi mirosul prafului de pușcă ars în Ucraina.

În contextul noilor planuri ale lui Putin de a ataca în estul și sudul Ucrainei, Odesa, principalul oraș din sud, mare port la Marea Neagră, este fructul mult jinduit al lui Putin, pe care l-ar alătura Sevastopolului, avertizează prof. Valeriu Dulgheru din Chișinău, în publicația https://www.researchgate.net.

Este dorința maniacală a lui Putin de a transforma Marea Neagră în lac intern rusesc. Dar ajungând la Odesa, cât mai este până la Chișinău pentru a întregi proiectul lui nebun al Novorosiei?

În situația lor extrem de dificilă ucrainenii supraviețuiesc deoarece sunt uniți, uniți în jurul unei idei naționale – de ași apăra țara de criminalul din estul sălbatic, Putin. Puțini în lume au știut de ucraineni până la acest război. Acum știe o lume întreagă. Kievul a devenit capitala lumii, iar Zelenski – liderul comunității internaționale împotriva criminalului Putin.

Fiind angajați pe mai multe fronturi ucrainenii nu uită să facă ordine și în spatele frontului. Ucrainenii l-au arestat pe oligarhul cu o avere de 620 mln de dolari V. Medvedchuk, un apropiat al lui Putin, fondatorul partidului pro-rus „Platforma de opoziție – Pentru viață” „pentru mare trădare de țară”.

Pe când să purcedem și noi la arestarea lui Dadon „pentru înaltă trădare de țară și pentru marile hoțomănii!), care nu se liniștește în servilismul său de lacheu proputinist. „Polonia, Moldova, România și statele baltice vor deveni următoarele ținte, dacă libertatea Ucrainei cade. Libertatea trebuie să fie înarmată mai bine decât tirania.

Țările occidentale au toate motivele să ne ajute. Victoria finală împotriva tiraniei și numărul de oameni salvați depinde de ele. Înarmați Ucraina acum pentru a apăra libertatea!”, declară președintele ucrainean Volodimir Zelenski. 

Situația geopolitică din zonă, inclusiv situația noastră, este deosebit de încordată, incertă. Este și reacția unor oficiali ucraineni, care doar toarnă apă la moara lui Putin. Mă refer la declarația nu tocmai cea mai inspirată a ministrului de externe al Ucrainei Dm. Kuleba că „…Republica Moldova încearcă să se anine de trenul accelerat al Ucrainei” (cu referință la înaintarea cererii de stat candidat în Uniunea Europeană).

În același context s-a exprimat într-un interviu de ieri și vicepremierul Ucrainei pe probleme de reintegrare a teritoriilor temporar ocupate Irina Vereshhuk „… Republica Moldova, președintele Maia Sandu nu declară cu glas tare că în Ucraina este război… Președinții și premierii Poloniei și celor trei state baltice au vizitat, Bucha, au demonstrat că sunt cu noi…”.

Într-un fel îi poți înțelege pe ucraineni: rămași practic singuri în fața ursului turbat din est, având atâtea pierderi umane, material, confruntându-se cu o cruzime de neimaginat (în special, în raport cu populația civilă!) din partea fraților lor slavi, ar avea nevoie poate de mai mult sprijin (moral) din partea Republicii Moldova. 

Deosebit de promptă a fost reacția  președinției, în care a fost expus regretul legat de aceste declarații și pașii întreprinși în sprijinul Ucrainei.

Să ne amintim și de participarea președintelui Maia Sandu la summitul de inaugurare a „Platformei Crimeea” de la Kiev de la 23.08.2021, care a iritat mult Kremlinul.

Întreaga comunitate internațională a văzut și apreciat acest lucru, în special, în situația când posibilitățile Republicii Moldova sunt extrem de limitate. Polonia și Țările Baltice se află sub scutul NATO, unde ursul rus nu-și va băga nasul.

Republica Moldova poate să fie invadată în orice moment de trupele ruse de la Tiraspol, care doar așteaptă ordinul de la Kremlin.

Chiar din prima zi a războiului (pe 24.02.2022) Societatea civilă și Guvernarea s-au încadrat plenar în ajutorarea refugiaților ucraineni, dând dovadă de o mobilizare creștină fără precedent. Pe parcursul a aproape două luni Republica Moldova a primit ospitalier apr. 400000 de refugiați ucraineni (aproape 16%! din populația reală de apr. 2,5 mln), dintre care apr. 100000 au rămas în Moldova.

Nu cred că reacția vicepremierului ucrainean a fost una adecvată, cu atât mai mult că încă mai există în societate unele frustrări legate de participarea unor formațiuni ucrainene în războiul Rusiei de pe Nistru din 1992 de partea rușilor! si că existența de peste 30 de ani a enclavei de la Tiraspol este datorită sprijinului Ucrainei și, în special, al portului Odesa.

În același context vine și minciuna difuzată de publicația „Pravda.ua” că „…Moldova a refuzat să vândă Ucrainei avioanele de luptă MIG, pe care le are în dotare din frica guvernării de la Chișinău de a supăra Rusia, în consecință, relațiile dintre cele două state vecine ar fi devenit tensionate și reci” (Nu este greu de înțeles cine ar dori acest lucru. Au și ei dodonii lor!).

„În urma discuțiilor cu diferiți experți, am ajuns la concluzia că jurnaliștii de la pravda.ua pur și simplu au înghițit momeala pusă de dușman, care vrea să să strice relațiile dintre Ucraina și Moldova”, notează o altă publicație dumskaya.net.

 Iar unii jurnaliști, în goană după senzații, ca pionerii „Întotdeauna gata”, s-au angajat în a „dezghioca” problema. Dl deputat O. Nantoi, present la emisiunea „Punctul pe azi” din 18.04.2022, moderată de jurnalistul D. Mișin, a expus dezacordul total privind discutarea acestui fake news atunci când avem atâtea probleme de rezolvat!

Dacă e să credem acestei minciuni solicitarea privind „vânzarea celor 6 MIG-uri” a fost făcută a treia zi de război al Rusiei împotriva Ucrainei (pe 26 februarie).

Nici până astăzi niciuna din țările lumii nu a vândut Ucrainei niciun avion.

Polonia, care la un anumit moment a avut întenția de a transmite MIG-urile lor ucrainenilor, au fost opriți de partenerii NATO. Cu atât mai mult că conform unui bun specialist în domeniu, generalul I. Costaș, care a zburat  mii de ore pe aceste MIG-uri, cele 6 MIG-uri ale Republicii Moldova sunt mormane de fier vechi. Atunci mă întreb, dar și mulți alții: de ce unii buni jurnaliști se lasă ușor atrași în astfel de acțiuni reprobabile? 

Deunăzi a mai avut loc un caz jurnalistic reprobabil. Îi port o stimă jurnalistului de investigații A. Cozer, care face deseori emisiuni destul de interesante. Mă întreb însă, de ce alunecă uneori pe o pantă periculoasă, care te poate duce, involuntar, în tabăra adversă. Este cazul recent cu Termoelectrica, cu compania rusă „Silovye mașiny”, care ar fi câștigat licitația privind reparația blocurilor energetice. La sigur, a fost o licitație trucată de fosta guvernare dodonistă care prin tot ce făcea promova interesele Rusiei.

Dar, în primul rând, acest caz a fost moștenit de la fosta guvernare. În rândul doi, guvernul deja a anulat contractul. De ce atunci se insistă pe acest subiect? La ultima emisiune „Secretele puterii” de la JurnalTV dl A. Cozer cerea insistent „capul lui Moțoc” „Să găsim vinovații. Să fie pedepsiți. Să fie remanieri în guvern!”.

Având astăzi atâtea alte probleme – cea mai gravă fiind războiul chiar la ușa noastră, toate aceste vânzoleli sunt un fel de masochism anacronic. 

Priveam cu câtă satisfacție discutau cei prezenți la „Secretele puterii” despre „gafele guvernării”, printre care și respectații Iurie Reniță și Igor Munteanu. Uneori se creează impresia că unii aparent bine intenționați n-ar fi bucuroși de faptul că la guvernare se află Maia Sandu și PAS. „Maia Sandu nu trebuia să se implice în această problemă. Nu e treaba ei. E sarcina guvernului”. Chiar dacă e așa, ce rău a făcut Doamna președinte prin intervenția ei? Este o problem sensibilă în această perioadă a sancțiunilor comunității internaționale împotriva Rusiei. S-a ajuns până la aceea că vicepremierul A. Spânu a fost pus în rând cu M. Godea „avocatul” companiei „Silovye mashiny” și A. Mordashov, proprietarul majoritar al companiei, lăsându-se să se înțeleagă la existența unui interes.

De ce se încearcă cu atâta insistență ca diferiți membri ai guvernării să fie asociați cu scheme de corupție? Ce-i dă credibilitate acestei guvernări este lupta pe bune cu corupția (cel puțin încearcă, chiar dacă, deocamdată, nu au înregistrat succese majore). Acesta a fost mesajul principal, cu care Maia Sandu și PAS-ul au câștigat în alegeri. Iată în această credibilitate lovesc acești aparent bine intenționați. Guvernarea chiar are nevoie de susținere în aceste momente deosebit de grele.

Dl A. Cozer mai speculează deseori cu un caz mai vechi, cel legat de contractul pentru conectarea rețelelor electrice la cele românești. Acesta este, de asemenea, moștenit de la fosta guvernare. Este clar că banda lui Dadon nu a dorit ca și companie câștigătoare să fie una românească. Dar de ce nu sunt luate în considerație argumentele guvernării?

Dacă licitația ar fi fost anulată inițierea și petrecerea unei noi licitații ar fi durat în timp. Și acest contract va fi realizat în vreo trei ani, dorința noastră fiind cât mai repede să scăpăm de dependența de ruși. Un nou contract ar fi mărit acest termen cu încă vreo doi ani. Oare nu este clar că problema vitală pentru noi acum este să scăpăm de dependența de Rusia? 

Supusă unei presiuni fără precedent sub acțiunea simultană a cel puțin patru crize – războiul din Ucraina, crizele energetică, pandemică și economică, actuala guvernare mai face și greșeli. Din păcate președintele Maia Sandu nu are un Arestovici, un Klichko… Cel care a fost un timp consilier prezidențial, V. Kulminski, a luat-o razna. La doar trei luni după numirea în funcție de viceprim-ministru pentru  Reintegrare al Republicii Moldova, a dat bir cu fugiții, s-a speriat de greutăți. Ei bine, nu a dorit să fie de ajutor guvernării în aceste clipe grele, să stea liniștit acolo unde a revenit (de fapt, un loc călduț) și să aștepte ce vor face alții.

Dar de ce te pui într-o postură atât de jalnică, numindu-l pe vicepremierul A. Spânu „taximetrist” la una din televiziuni. Dl A. Spânu a dus tot greul guvernării pe segmentul energetic în această iarnă. Și s-a isprăvit! Întrebații pe plătitorii facturilor la gaz din această iarnă. Ceea ce dorea Kremlinul și banda kremlineză de la Chișinău – să înghețăm în această iarnă, nu s-a întâmplat. Ba mai mult, chiar dacă prin majorarea nejustificată a prețurilor la gaz s-a dorit de a provoca revolta plătitorilor facturilor, guvernarea a reușit un grad înalt de compensare a prețurilor, astfel că plătitorul de rând nu a plătit cu mult mai mult decât în anii precedenți. Păcat. Având o bună pregătire ar fi putut fi de folos Republicii acum, în această situație critică. Și pseudoprimarul Ivan Ceban prin tot ce face încearcă să compromită în fața refugiaților activitățile Guvernării privind ajutorarea celor în Chișinău.

În concluzie: într-adevăr „țara arde, iar baba se piaptănă” în situația când războiul Rusiei a ajuns chiar la poartă, când tot soiul de trădători kremlinezi din coloana a 5-a Dadon, Odnostako, Țîîîrdea ș.a.) pregătesc florile și colorazii pentru întâlnirea rușilor la Chișinău.

În pofida tuturor vicisitudinilor, Ucraina trebuie susținută în lupta ei inegală cu ursul sălbatic turbat din est, iar în această Săptămână a Patimilor le dorim să reziste. Rezistența lor este și scăparea noastră.

————————–

Publicitate

25/04/2022 - Posted by | ANALIZE | , , , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: