CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

În mai puțin de un an, s-au realizat progrese uriașe în ceea ce privește apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană

preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, împreună cu preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen

Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, împreună cu preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. 

Uriașii pași spre integrarea europeană a Republicii Moldova

În ultima perioadă, relațiile dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova au devenit din ce în ce mai strânse, constată publicația https://spotmedia.ro.

De la pachete de asistență, la implementarea reformelor și întâlniri din ce în ce mai dese între liderii europeni și liderii de la Chișinău, toate aceste lucruri indică faptul că Republica Moldova are un viitor european.

Să nu uităm că Republica Moldova este prima țară din afara Uniunii Europene căreia Comisia Europeană i-a oferit un pachet foarte ambițios de asistență economică, în valoare de 600 de milioane de euroexact la fel ca pachetul de asistență economică oferit statelor membre UE pentru redresarea după pandemia de Covid-19.

În mai puțin de un an, s-au realizat progrese uriașe în ceea ce privește apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană. În contextul acesta și în urma invaziei Rusiei în Ucraina, Republica Moldova a hotărât să depună cererea de aderare la Uniunea EuropeanăRăspunsul nostru trebuie să fie: „da, haideți să ne apucăm de treabă”.

Republica Moldova – esențială pentru siguranța Uniunii Europene

Republica Moldova este la fel de importantă pentru securitatea Uniunii Europene cum este și Ucraina. Nu putem trăi în siguranță în interiorul granițelor celor 27 de state membre, dacă nu avem în vecinătatea noastră imediată țări care sunt sigure, stabile și prospere. Am transmis acest lucru în Parlamentul European de foarte multe ori în ultimii ani.

În ultimele săptămâni, odată cu invazia Federației Ruse în Ucraina, acest lucru a devenit evident pentru toată lumea. Uniunea Europeană începe să înțeleagă mai bine importanța Republicii Moldova pentru siguranța noastră.

Din fericire, există în Republica Moldova în momentul de față o președintă pro-europeană, un guvern pro-european rezultat din alegeri libere, democratice și un parlament cu o majoritate pro-europeană, transparentă, care a început să implementeze reformele așteptate de oameni.

Republica Moldova a demonstrat în ultimul an că vrea și poate să implementeze reformele agreate cu Uniunea Europeană și că își dorește integrarea europeană. Autoritățile de la Chișinău și-au demonstrat angajamentul față de reforme, în ciuda faptului că s-au confruntat în ultimul an cu multe provocări externe, cum ar fi dezinformarea, amenințarea întreruperii furnizării de gaze, iar acum cu un război la graniță și o criză a refugiaților.

Autoritățile de la Chișinău au adoptat inițiative legislative majore în lunile trecute. S-au înregistrat progrese privind reformele, în special în domeniul justiției și întăririi statului de drept, precum Legea privind procuratura care permite evaluarea performanțelor procurorului general, proiectele de lege ce privesc modificarea Constituției sau modificările la legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate.

În plus, încă de la începutul invaziei ruse din Ucraina, am văzut cu toții că Republica Moldova a dovedit că acționează în baza valorilor și principiilor europene. Atât autoritățile de la Chișinău, cât și cetățenii Republicii Moldova au acționat în spirit european: au deschis granițele pentru refugiații din Ucraina care au nevoie de ajutor, le-au oferit apă, hrană, adăpost.

Sprijin pentru Republica Moldova și cetățeni în contextul invaziei ruse din Ucraina

Republica Moldova este țara europeană care a primit cei mai mulți refugiați pe cap de locuitor. Aproape 400.000 de refugiați la o populație de aproape 3 milioane de locuitori, mai mult decât orice stat membru al Uniunii Europene. Autoritățile din Moldova au trebuit să proceseze datele tuturor acestor oameni, au trebuit să le ofere hrană, apă și adăpost.

Săptămâna trecută, când am fost în vizită oficială în Republica Moldova, m-am deplasat la punctul de trecere a frontierei de la Palanca și am văzut foarte clar cât de bine s-au organizat autoritățile de la Chișinău.

Mulți dintre cei care au trecut granița din Ucraina în Republica Moldova au plecat deja spre alte țări membre ale Uniunii Europene, dar există în continuare în țară mai mult de 90.000 de refugiați. 75% dintre aceștia sunt găzduiți de simplii cetățeni, oameni care și-au deschis casele și le-au oferit tot ce au putut celor care au fugit din calea războiului.

Toate aceste eforturi pentru gestionarea crizei refugiaților vin cu foarte multe costuri pentru autorități. Sunt costuri care apasă și mai mult pe economia Republicii Moldova, care se confrunta deja dinainte cu două crize majore: criza creșterii prețurilor la energie și criza economică generată de pandemia de Covid-19.

O presiune mai mare pe economia Republicii Moldova înseamnă o presiune mai mare asupra cetățenilor moldoveni. În Republica Moldova oamenii sunt afectați la fel ca noi, în țările membre ale Uniunii Europene, de creșterea prețului la combustibil, gaz și electricitate. În plus, inflația din Republica Moldova a crescut la peste 16%, în condițiile în care Moldova este o țară în care oamenii au o putere de cumpărare mult mai mică decât în țările din UE.

Republica Moldova avea nevoie de asistență macrofinanciară din partea UE încă dinainte de declanșarea războiului din Ucraina și de criza refugiaților ucraineni. Acum are nevoie de și mai mult sprijin, iar noi trebuie să-l oferim.

Am adoptat deja în Parlamentul European asistență macrofinanciară pentru Republica Moldova de 150 de milioane de euro. Prima tranșă din această asistență va ajunge în cel mai scurt timp la Chișinău pentru a fi folosită acolo unde este cea mai mare nevoie.

În plus, Comisia Europeană a anunțat chiar ieri un sprijin bugetar în valoare de 53 de milioane de euro pentru Republica Moldova.

Acest sprijin vine în completarea asistenței de urgență deja acordate de UE Moldovei, care include cele 150 de milioane mai sus menționate, 8 milioane de euro ajutor umanitar pentru a furniza sprijin de urgență refugiaților, 15 milioane de euro pentru a sprijini atât prelucrarea cererilor pentru refugiați, cât și tranzitul și repatrierea în condiții de siguranță ale cetățenilor țărilor terțe, în strânsă colaborare cu Organizația Internațională pentru Migrație și 15 milioane de euro pentru a sprijini misiunea de asistență la frontieră a UE (EUBAM).

Pe lângă aceste măsuri de sprijin, și alte state au venit în ajutorul Republicii Moldova.

La conferința donatorilor organizată marți la Berlin, 30 de țări au anunțat o alocare totală pentru Republica Moldova de 695 de milioane de euro, sub formă de sprijin bugetar, împrumuturi și alte forme de asistență financiară.

Toate acestea sunt vești foarte bune.

Republica Moldova are nevoie în momentul de față de fonduri nerambursabile, de suport bugetar, pentru a ajuta economia să se redreseze astfel încât cetățenii moldoveni să nu aibă și mai mult de suferit de pe urma acestei crize. Totodată, este nevoie de sprijin și pentru a ajuta categoriile vulnerabile ale populației și pentru a sprijini financiar cetățenii moldoveni care primesc refugiați ucraineni.

Cererea de aderare – care sunt următorii pași

În contextul relațiilor din ce în ce mai strânse cu Uniunea Europeană, dar și al invaziei Rusiei în Ucraina, Republica Moldova a hotărât să depună cererea de aderare la UE.

Răspunsul nostru, al Uniunii Europene, la această cerere trebuie să fie „da, sunteți bineveniți, haideți să ne apucăm de treabă”. Este clar că Republica Moldova își dorește integrarea europeană, că se reformează și urmărește îndeplinirea standardelor europene.

Pentru aderarea la Uniunea Europeană sunt, evident, mulți pași de făcut. Atât din partea Republicii Moldova, cât și din partea Uniunii Europene, dar trebuie să ne apucăm de treabă acum.

Aderarea nu se va produce imediat, dar chiar și până la momentul la care aderarea va fi finalizată politic și instituțional, trebuie să facem pași concreți.

De aceea, eu susțin includerea Republicii Moldova în Piața Unică Europeană. Asta ar însemna, în primul rând, dezvoltarea economiei Republicii Moldova, mai multe exporturi spre Uniunea Europeană, mai multe investiții în Republica Moldova, mai multe locuri de muncă pentru cetățenii moldoveni. Practic, Republica Moldova ar reuși prin propriile forțe, mai rapid, să se dezvolte economic.

În al doilea rând, acest lucru ar presupune ca mari părți din aquis-ul comunitar, legislația europeană, să fie transpuse deja în Republica Moldova, ceea ce ar face procesul de aderare mult mai ușor.

De asemenea, ar însemna că standardele de protecția mediului și standardele de calitate europene s-ar aplica și în Republica Moldova, ceea ce ar duce imediat la creșterea calității vieții cetățenilor moldoveni.

Nu în ultimul rând, aderarea la piața internă ar oferi cetățenilor din Republica Moldova libertatea de a munci, de a studia și de a se stabili oriunde în Uniunea Europeană, mult mai ușor decât o pot face până acum.  

Așadar, de îndată ce ne apucăm de acest proces de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană, vom aduce beneficii concrete pentru oameni.

24/04/2022 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , | Lasă un comentariu

EXPLOATAREA ENORMELOR ZĂCĂMINTE DE GAZE ALE ROMÂNIEI ESTE BLOCATĂ !

Deși s-a anunțat intrarea în exploatare a zăcământului uriaș de gaze de la Caragele, județul Buzău, încă din 2020, Ministerul Energiei a tot amânat investițiile, ultima dată avansată fiind 2024, scrie Claudia Marcu în national.ro.

Da, avem zăcăminte uriașe de gaze, dar au blocată exploatarea!!!

Fostul director general al Romgaz ne spune că, în perioada mandatului său, au fost amplasate 15 sonde de explorare într-un singur an și că, după plecarea sa, investițiile s-au oprit.

Cele 30 miliarde de metri cubi de gaze de la Caragele ar fi însemnat stoparea importurilor și, implicit, scăderea prețurilor.
Descoperit din 2016, marele zăcământ de gaze de la Caragele, din județul Buzău, evaluat la peste 30 miliarde de metri cubi, a fost blocat la decizia Ministerului Energiei.

Blocarea investițiilor a însemnat o creștere a importurilor, în condițiile scăderii abrupte a producției de gaze de la OMV, dar și a unei diminuări a extracției la Romgaz, principalii furnizori la nivel național.


„Caragele produce acum, dar doar pe un perimetru mic și acesta trebuie extins. Problema este că nu s-au continuat investițiile.

Între 2019 și 2020, când eram la conducerea Romgaz, am săpat 15 sonde de explorare, iar în 2021 s-au mai săpat doar două, care nu au dat rezultate.
În afara celor 15 sonde, mai sunt și altele acolo, dar nu sunt legate la sistemul național de transport. Adică ele degeaba există în câmp, dacă nu sunt conectate, iar asta este o chestie simplă care se poate face.
Dar acolo s-au blocat investițiile, deși trebuia continuată explorarea, pentru că vorbim de un zăcământ de peste 30 de miliarde de metri cubi de gaze.
Și, spre deosebire de zăcământul din Marea Neagră, care este posibil sau probabil, rezervele din Caragele sunt dovedite”, ne-a declarat Adrian Volontiru, fostul director general al Romgaz.

Ministrul energiei Virgil Popescu (foto) a oprit exploatarea celui mai mare zăcământ terestru de gaze al României.

După ce inițial a anunțat că investițiile la Caragele vor reîncepe în 2023, același ministru al Energiei, Virgil Popescu, a declarat că, de fapt, acestea vor fi demarate în 2024, deși ne aflăm în plină criză energetică.

Faliment al companiilor de foraj


Perimetrul de la Caragele este concesionat de Romgaz, iar în 2016 s-a descoperit la o adâncime de aproape 5.000 de metri un zăcământ de 30 miliarde de metri cubi de gaze, care a fost declarat comercial în 2019, ne spune Dian Popescu, fost consilier al ministrului Energiei.

Acesta arată că transformarea forajelor de explorare în foraje de exploatare este foarte simplă, cu investiții minime, însă lucrările au fost oprite în 2020.


„Nimeni nu a răspuns până acum de ce s-a oprit zăcământul de la Caragele, de ce Ministerul Energiei, prin consiliul de administrație, a luat această decizie. Ar fi trebuit finalizați până acum cei 6 km de conducte pentru racordarea la sistem.

Dacă am fi extras de anul trecut din acest zăcământ ar fi scăzut importul de gaze cu 15%, ceea ce ar fi însemnat și o scădere a prețurilor în piață.
Faptul că s-au oprit investițiile la Caragele a determinat și intrarea în faliment a companiilor de foraj românești.

OMV-ul nu a mai forat de mult, și este privat, nu are statul nicio influență, iar când a forat și-a adus companii străine, și singurul care mai rămăsese să dea comenzi companiilor autohtone era Romgaz.
Probabil că decizia de stopare a investițiilor la Romgaz s-a luat și pentru a umfla profitul companiei, care însemna prime de performanță mai mari pentru conducerea Romgaz”, ne-a precizat Dian Popescu, fost consilier al ministrului Energiei.

Au așteptat schimbarea Legii offshore


Se vede clar cum tot scade producția, an de an, afirma Virgil Popescu, ministrul Energiei, care a pus acest lucru pe seama unei ajustări brutale a investițiilor în zona de explorare onshore, adică pe uscat. ”Avem nevoie, ca țară, de producție onshore de gaze, investițiile în această zonă ar trebui să continue”, a spus Virgil Popescu. Probabil că s-a așteptat schimbarea Legii offshore, în care a fost inclusă și producția onshore.

Dacă și producția de gaze din exploatările de pe uscat intră sub incidența actului normativ, înseamnă că gazele de la Caragea vor putea fi vândute direct pe piața externă, astfel că România nu va mai beneficia nici de propriile sale resurse exploatate de companiile de stat.

24/04/2022 Posted by | analize | , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Consilierul lui Zelenski: „Apetitul Moscovei continuă să crească.Următoarea țintă a armatei de jefuitori și violatori este R.Moldova”

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a calificat recent drept „o adevărată trădare” decizia Parlamentului de la Chișinău de a interzice simbolurile agresiunii militare ruse în Ucraina,„V”, „Z”, și panglica bicoloră „Sf. Gheorghe”.

Chiar de la începutul războiului dintre Rusia și Ucraina, literele „Z” și”V” și ”Z”, precum și panglica negru-oranj,au fost tot mai des asociate cu simbolul războiului pornit de ruși și cu susținerea invaziei conduse de armata lui Vladimir Putin.

Originile simbolului Z nu au fost încă deslușite, dar au fost propuse mai multe teorii care pot fi plauzibile. 

Analiștii și experții militari au observat că  misteriosul semn „Z”,pictat manual pe tancurile și camioanele militare rusești care au invadat Ucraina, a devenit simbolul așa zisei ”operațiuni militare speciale” declanșate de Putin și care are ca obiectiv, pretinsa ”denazificare” a acestei țări.

Ministerul Apărării al Federației ruse a publicat pe canalele oficiale de Twitter și Instagram, fotografii cu vehicule militare care luau parte la invazia Ucrainei și a explicat ce înseamnă literele „V” și „Z” inscripționate pe echipamentul militar rusesc. Astfel, litera „Z” ar însemna un apel „Pentru victorie”, „V” înseamnă „Puterea V (în) adevăr”, iar „V” suplimentar înseamnă „Sarcina va fi finalizată”.

 Panglica Sf. Gheorghe este o combinație de negru și portocaliu atașată la Ordinul Sfântului Gheorghe Învingătorul.

Istoria sa datează din toamna anului 1769 când împărăteasa Ecaterina a II-a l-a acordat personalului militar. Pe vremea URSS, panglica Sf. Gheorghe, după o perioadă de interdicție, a căpătat numele „Panglica de pază”. La 8 noiembrie 1943 a fost emis Decretul Prezidiului Sovietului Suprem al URSS, în care se spunea că Panglica Sf. Gheorghe a devenit parte a Ordinului Gloriei

Ce înseamnă negru și galben? În Rusia, ele erau culorile imperiale, de stat, corespundeau vulturului cu două capete negre și câmpului galben al emblemei statului. 

Din momentul anexării Crimeii și începutul războiului din Donbass, panglica „Sf. Gheorghe” a devenit un simbol al agresiunii rusești împotriva Ucrainei.În 2014,în războiul prin care Rusia a anexat Crimeea, aceasta a fost adoptată de separatiștii din estul Ucrainei ca simbol al sprijinului pentru Moscova.

Recent, deputații Parlamentului R.Moldova au adoptat în prima lectură un amendament la Codul Contraventional prin care interzice pe teritoriul Republicii Moldova simbolurile care propagă războiul. Printre acestea se numără literele „V” si „Z”, dar și panglica Sfântul Gheorghe.

Moscova a reacționat isteric …

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a amenințat-o pe Maia Sandu, președintele R.Moldova, cu „răspunsuri dureroase”, după ce șeful statului moldovean a declarat că locul simbolurilor crimelor de război este la coșul de gunoi al istoriei.

Istoricii califică aceste amenințări drept un atentat la adresa suveranității țării.

„Sunt amenințări la adresa unui stat suveran cum este Republica Moldova. Este o ingerință gravă în politica internă. Este un dictat din afară cu conotații de amenințare și cu o eventuală sancționare.

După aceste amenințări, înțelegem că urmează să fim sancționați”, a spus istoricul Ion Varta în cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV.

În Constituție este prevăzut că Republica Moldova este un stat suveran și independent. Asta înseamnă dreptul de a adopta legi, fără amestecul niciunei țări.

Orice altă abordare este un atac asupra suveranității și independenței, ceea ce înseamnă încălcarea în mod flagrant și conștient a normelor dreptului internațional”, a spus deputatul în primul Parlament, Alexandru Arseni.

De asemenea, potrivit istoricului Sergiu Musteață, Republica Moldova ar trebui să reacționeze la astfel de amenințări cu curaj, cerând de la partea rusă respect pentru deciziile interne ale statului.

„Este o lipsă de respect și demonstrează că ei au, în continuare, mentalitate imperialistă. Ei ne tratează ca pe subalterni și ca pe o regiune marginală. Republica Moldova trebuie să demonstreze verticalitate și curaj și să spună că trebuie să fim tratați ca de la egal la egal. Este o implicare în treburile interne ale țării, iar Rusia nu are nicio treabă cu deciziile politice de la Chișinău”, a spus istoricul Sergiu Musteață.

Ambasadorul rus Oleg Vasnețov a fost convocat la Ministerul de Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova pentru explicații în legătură cu amenințările Rusiei la adresa președintelui Maia Sandu.

Diplomația de la Chișinău a calificat drept inacceptabil limbajul utilizat la adresa Maiei Sandu din partea unui reprezentant oficial al Ministerului rus de Externe.

La rândul său, Mihailo Podoliak, unul din principalii consilieri ai președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, afirmă că Republica Moldova este următoare țintă a Rusiei, după declarația generalului rus Rustam Minnekaiev, care a spus că Moscova urmărește să obțină acces spre Transnistria prin sudul Ucrainei, scrie Digi24 și https://deschide.md/ro.

Foto: Mihail Podoleak, consilier al președintelui ucrainean Zelensky

„Apetitul Moscovei continuă să crească. Acum, obiectivul ei în sudul Ucrainei este accesul spre Transnistria, unde susține că rușii sunt oprimați.

Evident că următoarea țintă a armatei de jefuitori și violatori este Republica Moldova.

Ceea ce dovedește încă o dată Ucraina luptă astăzi pentru securitatea Europei”, a scris pe Twitter Mihailo Podoliak, consilierul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, după declarația generalului rus Rustam Minnekaiev, care a spus că Rusia urmărește să obțină controlul total în estul și sudul Ucrainei.

Moscow’s appetite continues to grow. Now its goal in the south of 🇺🇦 is access to Transnistria, where they say Russians are being oppressed. Obviously the next target of army of looters and rapists will be. Which again proves that is fighting for Europe’s security today.— Михайло Подоляк (@Podolyak_M) April 22, 2022

Avertismentul lui Mihailo Podoliak este asemănător cu cel al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care a spus că invazia declanșată de Rusia asupra țării sale este doar începutul și că Moscova are planuri pentru a captura și alte țări.

Rusia vizează, în faza a doua a operaţiuni sale militare în Ucraina, să preia controlul deplin în Donbas şi în sudul Ucrainei, pentru a realiza un coridor terestru spre Crimeea, a afirmat vineri comandantul adjunct al Districtului militar central al Rusiei, generalul Rustam Minnekaiev.

El a mai spus că Rusia are în vedere inclusiv un culoar spre Transnistria, unde, potrivit lui, se înregistrează „cazuri de oprimare a populaţiei rusofone”.

„De la debutul fazei a doua a operaţiunii speciale, fază care a început acum două zile, unul din obiectivele armatei ruse este să stabilească un control total asupra Donbasului şi a sudului Ucrainei”, a declarat generalul Rustam Minnekaiev, citat de agenţiile de presă ruse, preluate de AFP şi Reuters, citate de Agerpres.

„Aceasta va permite asigurarea unui coridor terestru spre Crimeea, precum şi să se pună presiune asupra infrastructurilor vitale ale economiei ucrainene, porturilor de la Marea Neagră pe unde se fac livrările de produse agricole, metalurgice”, a adăugat el, cu prilejul unei reuniuni cu şefi de întreprinderi ai complexului militaro-industrial la Ekaterinburg.

24/04/2022 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: