DEZVĂLUIRI: PURTĂTOAREA DE CUVÂNT a ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, explică rolul borșului în proliferarea extremismului și nazismului din Ucraina. VIDEO

Purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de Externe, Maria Zaharova (foto), a făcut o declarație bizară la o conferință de presă.
Aceasta a spus că Rusia a invadat Ucraina, pentru că ucrainenii nu au vrut să împartă cu rușii proprietatea asupra originii borșului, o mâncare tradițională răspândită în regiune.
O înregistrare video care a apărut vineri și care o arată pe Maria Zaharova, directorul departamentului de informare și presă al Ministerului rus de Externe, făcând comentarii neroade despre ucraineni și borș a devenit virală, scrie The Guardian, preluat de https://www.digi24.ro.
Înregistrarea declarației a fost postată pe Twitter de jurnalistul Kirill Martynov, redactorul șef al publicației ruse Novaia Gazeta Europe, lansată după ce publicația și-a suspendat activitatea în Rusia, din cauza presiunilor Moscovei.
„Maria Zakharova a declarat că motivul războiului a fost că ucrainenii nu au vrut să împartă borșul cu ea. De asemenea, se pare că era foarte beată”, a scris jurnalistul.
At this speech the official representative of @MID_RF Maria Zakharova declared that the reason for war was Ukrainians didn’t want to share borscht with her. Also she is apparently absolutely drunk pic.twitter.com/fHmWsim59H— Kirill Martynov (@kmartynov) April 8, 2022
În declarația sa, Zaharova îi acuză pe ucraineni de nazism și extremism, susținând că aceștia au interzis „până și cărțile de bucate”.
„Pentru că nu au vrut să împartă borșul. Trebuia să aparțină unui singur grup, unui singur popor . „Ei nu puteau suporta gândul că fiecare… gospodină din lume ar putea să o gătească în felul ei.Exact despre asta vorbim, xenofobie, nazism. Extremism în toate formele sale”, a spus Zaharova.
NICOLAE IORGA și studiul „Neamul românesc în Basarabia“
NICOLAE IORGA despre „Neamul românesc în Basarabia“
Basarabia cu toata istoria ei zbuciumată este prezentă masiv în opera istorică a lui Nicolae Iorga, ca si in activitatea sa de publicist, conferentiar universitar, senator, ministru, indrumator al cărturarilor basarabeni.
Cu putin timp inainte de se impini 100 de ani de la anexarea Basarabiei de catre Imperiul Rus, marele istoric Nicolae Iorga a pregatit o serie de studii grupate in lucrarea „Neamul Românesc in Basarabia“ din care redăm mai jos câteva fragmente:
Cu puțin timp inainte de se împini 100 de ani de la anexarea Basarabiei de către hrăpărețul Imperiu Rus, marele istoric Nicolae Iorga a pregatit o serie de studii grupate în lucrarea „Neamul Românesc in Basarabia“ din care redăm mai jos câteva fragmente:
„De la 1812, data anexarii silnice catre Rusia, care a luat ceea ce a prefacut în Mihai Cimpoi, Nicolae Dabija si Viorel Cucu„Basarabie” – Basarabia fiind, de fapt, numai partea de jos a terii, catre Dunare, – pentru ca n-a fost în stare sa pastreze la încheierea tratatului din Bucuresti Principatele amândoua ori macar Moldova întreaga si pana la data proclamarii „Republicii Moldovenesti” pe care împrejurarile erau s-o duca mult mai rapede de cum credeau întemeietorii ei la unirea cu noi, cei din vechea Românie, a fost oare în Basarabia vreo întrerupere a spiritului românesc, macar în anume din clasele aflatoare acolo?
S-a întins vreodata asupra acestei Moldove rasaritene, cuprinzând atât de mult din gloria trecutului luptator, care ni este comun, acea necunostinta a lucrurilor românești, acea parasire a tuturor amintirilor, acea uitare de sine pe care o cred neștiutorii si pe care vreau s-o întareasca în mintile acestora oamenii cari socot, fara dreptate, ca un act politic se poate îndeplini, ca prin vraja, instantaneu, naprasnic, fără nimic din acea atmosfera culturala din acea pregatire sufleteasca prin care singure popoarele pot sa ajunga la tinta lor, -restul fiind numai o întâmplare si o aventura?“ N. Iorga, Continuitatea spiritului românesc în Basarabia.
„Se vor împlini în curând o suta de ani de la luarea Basarabiei de catre rusi. Adeca acum o suta de ani, prin pacea de la Bucuresti, din mai 1812, ei au luat partea de rasarit a Moldovei, si anume partea cea mai buna, mai manoasa, mai potrivita pentru cresterea vitelor, – cum ziceau plângând boierii de atunci, într-o vreme când fruntasii terii nu mai stiau sa se lupte. Aceste întinse si frumoase tinuturi n-aveau pe atunci un nume osebitor, ca si Moldova de Sus când ni-a luat-o Austria: rapitorii se grabesc sa acopere cu un nume fals, crezând ca-si pot ascunde astfel fapta rea, ceea ce au rapit“.
„Statul român nu va cuteza poate nici macar sa orânduiasca în mai 1912 publicarea unei carti despre Basarabia româneasca, despre cei o mie de ani cât au fost ale noastre aceste tinuturi, ca un raspuns la cartea în care rusii ar vorbi despre cei o suta de ani de când au aceasta țară.