Răsturnare de situație:Traian Băsescu ar putea intra la închisoare. A mințit oficial !

Sursa: Inquam Photos / Octav Ganea

Cutremur total. Fostul președinte, Traian Băsescu, a ajuns într-o situație fără precedent, pentru care riscă ani grei de închisoare.

Anunțul a fost făcut de judecătorul Cristi Dănileț și susținut ulterior și de un avocat, care atrag atenția că fostul șef de stat a făcut o serie de declarații false, consemnează https://www.capital.ro.

Răsturnare de situație.

Într-o postare pe pagina de Facebook, judecătorul Dănileț susține că Traian Băsescu riscă să intre la închisoare pentru fals în declarații, după ce ÎCCJ a stabilit că fostul președinte a fost colaborator al Securității. 

Mai exact, se pare că Băsescu a trebuit să declare în scris, înainte de a candida la președinția României, că nu a colaborat cu Securitatea comunistă, lucru care ulterior s-a dovedit a fi fals.

Explicațiile judecătorului

„Ca cineva să candideze pentru Parlamentul European, Legea nr. 33/2007 impune la art. 16 alin. (5) lit. e) ca la dosarul de înscriere să depună o declarație pe propria răspundere că au avut sau nu calitatea de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia.

Art. 326 Codul penal stabilește că Falsul în declarații este infracțiune pedepsită cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă penală. Termenul de prescripție a răspunderii este de 5 ani de la data comiterii faptei”, scrie judecătorul Cristi Dănileț pe pagina de Facebook.

O reacție în acest sens a venit de la avocatul Winzer Kristian, care la rândul său a precizat că fostul președinte poate fi cercetat penal, iar acest lucru trebuie neapărat făcut. El a vorbit despre declarațiile false ale acestuia, dar și despre pedeapsa pe care ar putea să o primească.

„Traian Băsescu (PETROV) poate fi și trebuie cercetat penal! În contextul în care astăzi, prin decizie definitivă, instanța de judecată a confirmat calitatea sa de colaborator al securității ca poliție politică, apreciez că Ministerul Public trebuie să se sesizeze din oficiu și inițieze (cu celeritate) o cercetare penală sub aspectul săvârșirii infracțiunii de fals în declarații (art. 326 C.Pen.), vizând declararea necorespunzătoare a adevărului la momentul completării de către ”Petrov” a declarațiilor de candidatură la alegerile pentru pentru Senat și Camera Deputaților (2016) și pentru Parlamentul European (2019), în cuprinsul cărora candidatul trebuia să specifice în mod clar dacă a fost sau nu lucrător sau colaborator al securității… 

PS: NU a intervenit prescripția răspunderii penale pentru aceste fapte”, a scris acesta.

La rândul său, Mugur Ciuvică subliniază în https://grupul.ro : Traian Băsescu a trăit 14 ani în minciună.

Fostul președinte a afirmat în repetate rînduri, că nu a fost turnător…

În 9 iunie 2001, liderul PD declara că “nu am fost niciodată informator al Securităţii”.

Traian Băsescu a pozat tot timpul în adversar al securiştilor. La lansarea candidaturii lui Theodor Stolojan la preşedinţie, liderul PD de atunci afirma cu nonşalanţă că “exact structurile din linia a doua a PCR, din structurile Securităţii, cei care dirijau afacerile din comerţul exterior, au realizat deja o reclădire a vechiului sistem.”

Traian Băsescu a pozat tot timpul în adversar al securiştilor. În urmă cu o săptămînă, la lansarea candidaturii lui Theodor Stolojan la preşedinţie, liderul PD afirma cu nonşalanţă că “exact structurile din linia a doua a PCR, din structurile Securităţii, cei care dirijau afacerile din comerţul exterior, au realizat deja o reclădire a vechiului sistem.”

Pe ce s-au bazat minciunile lui Traian Băsescu

Traian Băsescu s-a bazat pe faptul că documentele referitoare la colaborarea sa cu Securitatea au fost distruse. Aşa cum se ştie, din dorinţa de a subordona Securitatea Partidului Comunist, Nicolae Ceauşescu a decis ca dosarele de informatori ale membrilor PCR să fie distruse.

Traian Băsescu a trăit cu convingerea că nimeni şi nimic nu ar putea demonstra faptul că Revoluţia din 1989 l-a prins ca informator cu o vechime de 11 ani al Securităţii.

Apărarea lui Băsescu

Fostul președinte a declarat la Curtea de Apel București că nu a ştiut că i s-ar fi alocat un nume conspirativ.

„Niciodată n-am ştiut că mi s-a dat un nume conspirativ. Abia când mi s-au dat cele două note, colonelul Tudor mi-a zis: Semnează Petrov. Niciodată nu mi s-a dat un nume conspirativ. Eu nu am ştiut că contrainformaţiile militare reprezintă Securitatea. Eu abia dupa Revoluţie am aflat de legatura contrainformaţilor militare. Am crezut că este un serviciu subordonat comandamentului forţelor navale, asa scrie şi pe frontispiciu.Rapoartele mele au fost depuse la companie nu la Securitate şi sunt semnate „Căpitan Traian Băsescu. Dacă eram colaborator, trebuiau semnate tot cu Petrov”, a spus fostul șef al statului.

Același lucru l-a declarat fostul președinte și într-un interviu pentru Europa Liberă.

VIDEO: ACCESAȚI

https://romania.europalibera.org/a/traian-b%C4%83sescu-nu-mi-aduc-aminte-semnat-note-informative-numele-petrov/29957107.html

Traian Băsescu: Nu-mi aduc aminte dacă am semnat note informative cu numele Petrov

Traian Băsescu și-a văzut dosarul de la CNSAS cu doar câteva zile înaintea alegerilor europene și ar fi recunoscut că notele informative olografe îi aparțin, declarau pentru Europa Liberă surse din instituție.

Anterior, Colegiul CNSAS a aprobat Nota de constatare. Aceasta conține, potrivit informațiilor Europa Liberă, descrierea documentelor găsite în diverse dosare despre Traian Băsescu, copii ale notelor informative, atât olografe, cât și cele redactate de ofițerul de Securitate în urma discuțiilor cu ”sursa”, istoricul dosarului și corespondența dintre diverse instituții.

Traian Băsescu a fost verificat de mai multe ori de către CNAS, ultima adeverință, de necolaborarea cu Securitatea, fiind din februarie 2014. Celelalte sunt din 2002, 2004, 2006 și 2009.

Traian Băsescu a fost verificat din oficiu, în postura de candidat la europarlamentare, iar cercetarea ar fi fost făcută de un angajat al Direcției de Investigații, care, potrivit surselor Europa Liberă, ar fi fost angajat al SRI înainte să vină la CNSAS.

Publicitate

DE CE PIERDE RUSIA LUI PUTIN RĂZBOIUL DIN UCRAINA

„Există un aforism militar util folosit adesea de generali în timp de război: niciun plan nu supraviețuiește contactului cu inamicul. 

Planul lui Vladimir Putin pare-se că nici măcar nu a supraviețuit contactului cu propriile sale trupe”, scrie în The Spectator Sean Rayment, fost căpitan al Regimentului britanic de Parașutiști în anii 1980 și fost corespondent din teatre de război precum Bosnia, Irak și Afganistan, reluat în https://timpul.md.

„Liderul Rusiei a combinat o greșeală strategică majoră cu prostia tactică la o scară fără precedent în vremurile noastre. La patru săptămâni de la lansarea operațiunii sale militare speciale, generalii lui nu au reușit să-și atingă niciunul dintre obiectivele planificate. Avansurile pe toate fronturile au stagnat și nu au fost câștigate bătălii decisive.

Au existat chiar informații (în prezent neverificate) că unități rusești au fost încercuite de forțele ucrainene în apropiere de Kiev.

Rusia încă nu a dobândit superioritatea aeriană și nu a reușit să cucerească un singur oraș important.

Cele mai recente cifre ale victimelor din Ucraina susțin că 12.814 soldați ruși au fost uciși în acțiune, dintre care cel puțin patru sunt generali.

De asemenea, se crede că aproape 5.000 de mercenari au pierit. Numărul răniților ar putea ajunge și la 40.000 de oameni. În ceea ce privește hardware-ul, Rusia a pierdut peste 1.400 de vehicule blindate, 1.470 de tancuri, 96 de avioane și 118 elicoptere.

Deși se spune că Rusia poate tolera durerea ca nicio altă țară și că are un număr mare de recruți, atât de multe victime în doar patru săptămâni reprezintă ceva nesustenabil. În Afganistan, rușii au pierdut 14.000 de soldați în zece ani și acel conflict a contribuit la prăbușirea Uniunii Sovietice. Prin comparație, britanicii și SUA au pierdut în jur de 7.500 în Irak și Afganistan.

Epuizarea rapidă a resurselor militare ale lui Putin ar putea explica, de asemenea, apelul către mercenarii din Siria de-a se alătura luptei și utilizarea rachetelor hipersonice. Deși, ar putea fi parțial o încercare de a avertiza NATO să păstreze distanța.

La o zi după ce Putin și-a lansat invazia, generalul Sir James Everard, fost ofițer de cavalerie și fost adjunct al comandantului suprem aliat al NATO în Europa, a spus că se aștepta ca Putin să încheie războiul în 21 de zile; el anticipa că mulți dintre apărătorii curajoși ai Ucrainei vor fi distruși într-o furtună de șoc și venerație. Dar fulgerul s-a transformat într-un război de uzură, Rusia s-a îndreptat către tactici medievale, așa cum s-a văzut cu distrugerile din Mariupol.

În ciuda numărului tot mai mare de morți civili, Ucraina nu este dispusă să se predea. O astfel de sfidare amirală îl lasă pe Putin într-o dilemă. 

El este acum implicat într-un conflict fără un final posibil și pe care nu-l poate câștiga, cu nimic diferit de invazia sovietică din Afganistan în 1979.

Moral scăzut

Armatele pot câștiga războaie doar dacă soldații lor sunt pregătiți să lupte, dacă moralul lor este ridicat și dacă sunt echipați corespunzător și bine antrenați. Dar cel mai important, soldații trebuie să creadă în cauză.

S-ar părea că puține dintre aceste condiții au fost bifate de echipa rusă.

La câteva zile de la începutul conflictului, soldații ruși au început să abandoneze tancurile și vehiculele blindate fie pentru că au fost avariate, fie pentru că rămâneau fără combustibil.

Au existat, de asemenea, informații despre răzvrătiri și soldați ruși care și-au produs răni ca să nu fie nevoiți să lupte.

Soldați ruși capturași au fost filmați sunându-și în lacrimi mamele neîncrezătoare din Rusia, explicându-le că au fost păcălite să lupte și acum vor să vină acasă.

În timpul conflictului din Irak și Afganistan, soldații britanici știau că, dacă erau răniți, se puteau aștepta să primească tratament medical de specialitate într-o oră.

Cei care au cedat în urma rănilor au fost onorați cu înmormântări militare. Spre deosebire de aceștia, se spune că crematoriile mobile urmăresc trupele ruse din Ucraina pregătite să se descotorosească de morți.

Mai rău, mulți militari ruși morți și răniți au fost abandonați pe câmpul de luptă. Toate aceste eșecuri îngrozitoare servesc doar la subminarea moralului deja fragil.

Generalul-maior Jonathan Shaw, fost șef al Forțelor Speciale din armata britanică, consideră că multiplele eșecuri tactice sunt în mare măsură din pricina cultivării obedienței în detrimentul inițiativei; fiecare soldat face pur și simplu ce i se spune: o mahmureală din epoca sovietică care există și acum.

O asemenea supunere de sclav, sugerează generalul Shaw, explică de ce convoiul rusesc lung de 40 de mile s-a oprit chiar la nord de Kiev: nimeni nu a avut curajul sau inițiativa să sugereze un plan alternativ, cum ar fi schimbarea anvelopelor vehiculelor blindate, astfel încât să se poată deplasa pe teren accidentat.

Viața de recrut rus este, de asemenea, o existență mizerabilă: aceștia primesc în jur 23 de lire sterline pe lună (3.166 de ruble), iar condițiile de viață sunt groaznice. Hărțuirea recruților de către gradele superioare este răspândită și brutală.

Istoria ne arată că armatele înrolate tind să nu câștige războaie decât dacă luptă pentru supraviețuirea națională: SUA din Vietnam este probabil primul exemplu, deși conflictul rus din Afganistan este de asemenea relevant.

Corupția dăunează grav „sănătății” armatei

Impactul corupției instituționalizate din Rusia și-a adus contribuția. În timp ce peste 60 de miliarde de dolari au fost pompate în forțele armate ruse anul trecut, milioane de ruble au fost absorbite de oficiali corupți, lăsând tancuri, avioane și sisteme de rachete defecte și lipsite de piese de schimb.

Generalul Sir Richard Dannatt, care a servit ca șef al Statului Major General din 2006 până în 2009, susține că Marea Britanie și restul NATO au acordat Armatei Ruse „prea mult credit” în ultima vreme. 

„Incapacitatea lor de-a organiza o operațiune majoră cu toate armele, susținută în mod corespunzător de o logistică bună, a fost îngrozitor dezvăluită”, îmi spune el.

„În plus, conducerea lor pe câmpul de luptă a fost jalnică. Absența unor motive clar explicate pentru operațiunea trupelor a fost ceva criminal – cerându-le tinerilor să riște și să-și piardă viața fără să știe de ce o fac.”

Chiar dacă generalii ruși vor reuși să-și îndrepte greșelile și războiul din Ucraina va deveni o victorie uluitoare, forțele armate ruse sunt într-o poziție slăbită. Dacă Putin s-ar retrage mâine din Ucraina, ar dura luni de zile ca generalii ruși să fie în măsură să lanseze o altă ofensivă majoră, fie împotriva Poloniei, a țărilor baltice, a Bulgariei sau Finlandei – țări care au fost toate amenințate în ultimele săptămâni.

Necunoscutul cunoscut în toate acestea este impredictibilitatea lui Putin.

El putea să treacă pe tușă afacerea eșuată din Ucraina și să-și încerce mâna în altă parte în Europa, poate folosind arme nucleare tactice sau arme chimice.

După cum mi-a spus recent o sursă înaltă din Ministerul Apărării:

„Oricine spune că știe ce va face Putin în continuare, pur și simplu merge în orb”. Asta nu înseamnă că Putin nu mai este o amenințare, dar a invadat Ucraina pentru a demonstra ceva și a eșuat. Occidentul nu ar trebui să se mai teamă de el.” 

Epuizarea rapidă a resurselor militare ale lui Putin ar putea explica, de asemenea, apelul către mercenari din Siria de a se alătura luptei și utilizarea rachetelor hipersonice. Cu toate acestea, ar putea fi, parțial, o încercare de a avertiza Nato să-și păstreze distanța.

Dacă Putin s-ar retrage mâine din Ucraina, ar dura luni de zile înainte ca generalii ruși să fie în măsură să lanseze o altă ofensivă majoră.

La o zi după ce Putin și-a lansat invazia, generalul Sir James Everard, fost ofițer de cavalerie și fost adjunct al comandantului suprem aliat al NATO în Europa, a spus că se aștepta ca Putin să se încheie războiul în 21 de zile; el a anticipat că mulți dintre apărătorii curajoși ai Ucrainei vor fi distruși într-o furtună rapidă de șoc și de venerație.

 Dar războiul fulger al armatei ruse s-a transformat într-un război de uzură, iar Rusia s-a îndreptat către tactici medievale, așa cum sa văzut cu distrugerea orașului Mariupol.

În ciuda numărului tot mai mare de morți civili, Ucraina refuză să se predea. 

O asemenea sfidare admirabilă îl lasă pe Putin într-o dilemă. El este acum implicat într-un conflict al cărui final nu îl poate câștiga și care nu se aseamănă cu invazia sovietică a Afganistanului din 1979.

CURTEA SUPREMĂ a respins apelul depus de fostul președinte Băsescu la decizia Curții de Apel București și a confirmat printr-o decizie definitivă că acesta și-a turnat la Securitate colegii și a făcut poliție politică

Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) a României au stabilit definitiv statutul de turnător al lui Traian Băsescu, după ce au respins ca nefondat recursul acestuia împotriva deciziei Curții de Apel București, care stabilea că fostul președinte al României a fost colaborator al fostei Securități, având ca nume conspirativ ”Petrov”.

Înalta instanță a hotărât:

„Admite excepţia inadmisibilităţii invocată din oficiu. Respinge, ca fiind inadmisibil, recursul declarat de recurentul Ene Nicanor George, prin mandatar Ene Dragoş Marian, împotriva Sentinţei civile nr. 471 din 20 septembrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Respinge, ca fiind nefondat, recursul declarat de recurentul Ene Nicanor George, prin mandatar Ene Dragoş Marian împotriva Încheierii de amânare a pronunţării, din data de 05 septembrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Respinge, ca fiind inadmisibilă excepţia de nelegalitate invocată de recurentul-pârât Băsescu Traian.

Respinge, ca fiind nefondat, recursul, astfel cum a fost precizat la data de 5 noiembrie 2021, declarat de recurentul – pârât Băsescu Traian împotriva Sentinţei nr. 471 din 20 septembrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Admite cererea de intervenţie accesorie formulată de intervenientul Ciuvică Mugur-Cristian, în interesul intimatului-reclamant Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.

Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 23 martie 2022”, se arată în decizia de miercuri a instanței supreme.

În septembrie 2019, Curtea de Apel București a constatat calitatea fostului președinte Traian Băsescu – Petrov de colaborator al Securității. Curtea de Apel a stabilit că:

– „Notele informative date de Băsescu se circumscriu unor teme clasice de poliţie politică, specifice Securităţii, fiind vizate exclusiv chestiuni care ţin de viaţa privată sau de dreptul la liberă circulaţie al persoanelor”

– „Băsescu a denunţat activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, iar furnizarea informaţiilor a vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului”.

– „Băsescu mai mult decât să prezinte faptele, le-a interpretat, afirmând că «am înţeles că D.C. ar fi dispus, în cazul în care ar reuşi să cunoască în străinătate o fată cu avere, să rămână acolo».”

– „Prin furnizarea acestor informaţii, Băsescu a conştientizat că asupra persoanelor la care s-a referit în relatările sale se pot lua măsuri de urmărire şi verificare, cu încălcarea dreptului la viață privată şi a dreptului la liberă circulaţie şi, prin urmare, a vizat această consecinţă.”

– „Ne aflăm în prezenţa unei îngrădiri efective a drepturilor cetăţeneşti, având în vedere măsurile dispuse pe marginea informaţiilor transmise de Băsescu”.

– „În consecinţă, nesocotind interesele celor denunţaţi, Băsescu a vizat îngrădirea dreptului la viaţă privată în privinţa acestora, atât timp cât a acceptat că persoanele denunţate puteau să facă obiectul unor investigaţii suplimentare ale Securităţii, ca rezultat al denunţurilor sale.”

Fostul președinte Traian Băsescu a primit până acum nu mai puțin de patru decizii de necolaborare cu fosta Securitate, documente emise de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS). Potrivit site-ului CNSAS, Traian Băsescu a primit deciziile de necolaborare la următoarele date: 21 februarie 2002, 31 august 2004, 26 septembrie 2006 și 22 octombrie 2013.

Mai amintim că Mugur Ciuvică, preşedintele Grupului de Investigaţii Politice, a afirmat despre Traian Băsescu că a fost colaborator al Securităţii încă din 2004, motiv pentru care i-a fost intentat un proces de fostul preşedinte.

Mai mult de atât, Mugur Ciuvică a pierdut procesul şi a fost acuzat de calomnie, motiv pentru care a fost pus să plătească şi o amendă uriaşă, de 520 și ceva de milioane de lei vechi (52.000 de lei n.r.). Era cea mai mare despăgubire dată de instanță în momentul respectiv în istoria proceselor de calomnie”, declara Mugur Ciuvică pentru DC NEWS în noiembrie 2021.

Potrivit site-ului CNSAS, Traian Băsescu a primit deciziile de necolaborare la următoarele date: 21 februarie 2002, 31 august 2004, 26 septembrie 2006 și 22 octombrie 2013.

Cercetătoriii de la CNSAS au relevat că potrivit documentelor , primul nume de sursă a Securității comuniste al lui Traian Băsescu a fost „Petrov” și l-a primit perioada în care studia la Institutul de Marină „Mircea cel Bătrân” din Constanța. Un prim document în acest sens e datat 7 decembrie 1972, adică din primul an de facultate.

Potrivit CNSAS, Băsescu dădea informații la Securitate despre comportamentul, atitudinea și poziția colegilor săi de facultate față de regimul comunist și semna note cu numele conspirativ ”Petrov”.

În timpul procesului, Traian Băsescu a spus: „Nu am ştiut că mi s-a dat un nume conspirativ. Nu am semnat un angajament în care să-mi fie introdus şi un nume conspirativ. (…) Nu am ştiut că Contrainformaţiile Militare sunt Securitatea. Am crezut că e un serviciu al Ministerului Apărării Naţionale”.

Așa cum o dovedesc și documentele publicate de Grupul de Investigații Politice, notele date la Securitate de către Traian Băsescu au avut repercusiuni asupra colegilor săi.

Cornel Dimitriu a fost oprit pentru a lucra pe o navă românească ce pleca în străinătate, în urma unei note informative semnate de Petrov, în care spunea că „Dimitriu Cornel ar fi dispus, în cazul în care ar reuși să cunoască în străinătate o fată cu avere, să rămînă acolo.”

Ofițerul de Securitate care se ocupa de supravegherea informativă a Institutului de Marină, Gheorghe Tudor, a dat aviz negativ pentru Cornel Dimitriu, care a primit interdicție de a părăsi țara, până în 1977.

Motivul invocat de Securitate a fost tocmai acela că „se deţine material informativ furnizat de colaboratorul PETROV, din care rezultă că elevul Dimitriu Cornel ar fi dispus ca, în cazul în care ar reuşi să cunoască în străinătate o fată cu avere, să rămână acolo.

Având în vedere aspectele raportate mai sus, a concluzionat ofițerul de Securitate, propunem a se aviza negativ”.

Un alt coleg, Constantin Daraban, a fost și el propus negativ pentru practica pe navele de pescuit oceanic, după ce Traian Băsescu „Petrov”, într-o notă de la Securitate din 1972, l-a turnat pe Daraban că a vândut un ceas și două perechi de butoni. Daraban a trebuit să dea explicații Securității, după ce aceasta i-a urmărit corespondența, „pe marginea relațiilor sale cu un cetățean pakistanez”.

La fel, Ion Bîrgău, un alt coleg al lui Băsescu, a fost anchetat de Securitate pe baza informațiilor de la Petrov, care a spus că Bîrgău „a avut relații cu femei de cetățenie cehă” și a venit la Institutul de Marină pentru că vroia „să fie departe de familie”.

Constantin Simionescu a fost turnat la Securitate de Băsescu pentru că a spus că în Occident tinerii au mai multe drepturi și sunt mai liberi.

În baza acestei note informative, Constantin Simionescu a primit aviz negativ pentru a profesa pe navele de pescuit oceanic.

În 1976, Traian Băsescu a terminat cursurile Institutului și a deveni ofițer de marină la NAVROM Constanța. Potrivit CNSAS, dosarul său personal de la Securitate, cel din anii studenției, a fost distrus de instituția represivă trei ani mai târziu, în 1979, pentru că Traian Băsescu a devenit membru al Partidului Comunist Român.

Doar în situații speciale membrii PCR puteau fi urmăriți de Securitate sau să fie informatori.

De altfel, notele atribuite lui Traian Băsescu și ajunse în instanță au fost găsite în dosarele altor persoane.

După numirea ca reprezentant al NAVROM în portul Anvers, din Belgia, documentele CNSAS arată că în 1988 relația lui Traian Băsescu cu Securitatea fusese din nou reluată. Numele conspirativ e însă altul: „Traian”.

Într-un raport al Securității din același an se menționează că „Traian”, după numirea la Anvers, „la prima venire în țară, în iulie a.c, ia legătura cu organele de securitate și sesizează mai multe aspecte de interes operativ”.

Informațiile date cu această ocazie sunt tehnice, legate de activitatea NAVROM. Spre final, Traian Băsescu strecoară și un detaliu de viață personală: directorul unei companii străine s-a întâlnit cu o femeie în România. Acesta ar vrea să o reîntâlnească la întoarcere.

Traian Băsescu rămâne fără beneficiile pe viață prevăzute de lege pentru foștii președinți ai României, după ce ÎCCJ a decis miercuri că acesta a colaborat cu fosta Securitate.

Printre beneficiile pe care le pierde Băsescu se numără o indemnizație lunară, o locuință de protocol gratuită și protecția SPP.

Parlamentul a adoptat la finalul anului trecut o lege care prevede ca drepturile acordate persoanelor care au avut calitatea de şef al statului român să fie retrase în cazul în care se dovedeşte că aceştia au avut calitatea de lucrător sau colaborator al Securităţii.

Potrivit legii, foștii președinți ai României beneficiază pe durata vieţii de următoarele drepturi:

a) folosinţă gratuita a unei locuinţe de protocol, cu destinaţia de reşedinţa, care cuprinde şi un spaţiu cu destinaţia de cabinet de lucru, încadrat cu un post de consilier şi un post de secretar

b) o indemnizaţie lunară în cuantum egal cu 75% din indemnizaţia acordată Preşedintelui României în exerciţiu

c) paza şi protecţie, precum şi folosinţă gratuită a unui autoturism, asigurate permanent de Serviciul de Protecţie şi Pază.

Cât privește mandatul de europarlamentar, decizia de colaborare cu fosta Securitate nu are nicio consecință juridică, potrivit fostului președinte al CCR, Augustin Zegrean.

„Nu are consecințe juridice constatarea calității sau necalității de colaborator al Securității, nu are consecințe juridice, ci doar morale”, a declarat el pentru Europa Liberă.

În privința unui posibil fals în declarații, ca urmare a faptului că a completat la candidatură că nu a colaborat cu fosta securitate, cercetătorul CNSAS și istoric Mădălin Hodor, susține că este greu de dovedit o astfel de infracțiune în spețe de acest fel, scrie https://www.hotnews.ro/stiri.

„În declarația aceea nu se spune despre relații cu Securitatea, care să implice o asumare generală, ci de colaborare în sensul legii”.

Mugur Ciuvică, președintele Grupului de investigații politice, va cere revizuirea acelei decizii şi va face plângere penală împotriva lui Băsescu 

„O să văd exact, o să vorbesc cu avocatul care ne-a ajutat în demersurile noastre. Noi, ca GIP, am făcut o plângere penală împotriva lui Traian Băsescu de la decizia Curţii de Apel pentru fals în declaraţii, dar nu s-a întâmplat nimic, ne-au anunţat doar că e in rem şi atât. Ulterior, o să văd în ce măsură aş putea să fac şi eu în nume personal o plângere penală. 

Apoi, chiar dacă are valoare simbolică, pentru corectitudinea justiţiei, voi face o cerere de revizuire a procesului de calomnie, să cer revizuirea soluţiei şi anularea ei. 

Plângerea penală va fi tot pentru fals în declaraţii. Dumnealui, ca orice politician, candidat, demnitar, a completat declaraţii pe proprie răspundere că nu a fost colaborator al Securităţii. În motivarea de la fond, de la Curtea de Apel, se precizează că Traian Băsescu a ştiut tot timpul că este colaborator şi ştia ce urmări are acest lucru asupra vieţii celor pe care i-a turnat.

Cred că va fi menţinută. În baza deciziei conform căreia ştia că e colaborator al Securităţii, ştia foarte bine asta şi când completa acele declaraţii.

Ultima declaraţie a completat-o când a candidat pentru Parlamentul European, aşa că şi actuala funcţie, după părerea mea, este ocupată abuziv.

Pentru că a ajuns europarlamentar în baza unei declaraţii false, în baza unei minciuni. Să vedem ce va spune statul de drept!”, a declarat Mugur Ciuvică în exclusivitate pentru DC NEWS.