O PROBLEMĂ RĂMASĂ NEREZOLVATĂ DE LA SFÂRȘITUL CELUI DE_AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL: Chestiunea legată de teritoriile românești care acum aparțin Ucrainei

Invitat la ediția specială ”Războiul din Ucraina”, moderată de jurnalistul Marius Tucă, fostul premier Adrian Năstase a vorbit și despre subiectul mereu actual legat de recăpătarea teritoriilor românești din Ucraina, scrie https://www.gandul.ro, preluat de Romanian Global News.
Este acesta, ținând cont de întreg contextul mondial și de reașezarea sferelor de putere și de influență pe harta lumii, un moment potrivit pentru a pune pe agendă – după terminarea războiului – și problematica teriitoriilor românești?
„Chestiunea legată de teritoriile românești care aparțin Ucrainei trebuie afirmată, trebuie reamintită și trebuie reintrodusă pe agenda unei relații cu Ucraina.
După ce se va încheia acest conflict, Ucraina va fi într-o situație delicată. (…)
Sunt absolut de acord că trebuie să cunoaștem aceste lucruri, să le afirmăm și pe această bază eventual să ne prezervăm o anumită situație.”
Situl http://www.dw.com/ro constată că România a păstrat aparențele în raporturile cu Ucraina din ultimii ani, dar cele două țări nu au reușit să-și depășească nevrozele istorice: procesul de la Haga, în urma căruia majoritatea resurselor de gaz din Marea Neagră au revenit României a produs traume în imaginarul colectiv ucrainean, la fel cum teritoriile românești rămase în urma celui de-al Doilea Război Mondial la Ucraina suscită încă emoții.România a susținut Ucraina în momentele dificile, chiar dacă fără un entuziasm special.
După anexarea Crimeei, România a condamnat acest rapt, a trimis echipament ușor în zona Donbas și și-a asumat în interiorul NATO conducerea Grupului pentru apărarea cibernetică a Ucrainei.
În același timp, Bucureștiul a evitat ani de zile să ajute Ucraina cu gaz și nu a reușit să negocieze drepturi suficiente în favoarea minorității române din Bucovina de Nord, un subiect complicat care a rămas deschis.
Cu toată timiditatea sa tradițională și antipatia ascunsă, România își dorește o Ucraină puternică și stabilă. Chiar dacă, deocamdată, nu spune nimic despre peisajul războinic din Marea Neagră, Bucureștiul are tot interesul să susțină Kievul, declarativ și practic.
Declarația lui Adrian Năstase este ceva specific romanesc. Ar dori să spună ceva ferm dar își descoperă umbra și se teme că ar putea fi auzit ce a spus. Romania nu este interesată pentru existența unui stat ucrainean puternic și stabil pentru că în componența sa sunt incluse teritorii care nu-i aparțin de la mai multe state, inclusiv Romania.
Aceasta prăbușire este benefica României si meritata fiind vorba de un cumul de abuzuri sponsorizate de Rusia. Personal cred că nu este cazul sa nu dam o mana de ajutor populației în exod însă din punct de vedere politic nici o simpatie pentru politica ucraineana.
ApreciazăApreciază
În politică nu vorbim de simpatii sau antipatii, dar vorbim despre acțiuni inteligente preponderent diplomatice,despre momente prielnice si despre rezultate concrete care pot veni uneori după mulți ani. Un exemplu îl avem în privința felului cum înțelege Japonia să insiste asupra retrocedării Kurilelor, știind că eforturile sale vor avea succes mai devreme sau mai târziu.
ApreciazăApreciază
Mulțumesc pentru răspuns. Exemplul Japoniei este foarte bun. Problema politicii românești este aceea că nu insistă suficient pentru teritoriile de drept. Din punctul meu de vedere Ucraina este la fel de periculoasă ca și Rusia prin pretențiile emise de a avea o Ucraină mare cu ”cu împrumuturi teritoriale nerambursabile” de la alte state.
Îmi doresc să văd o politică românească incisivă, dar elegantă, favorabilă populației românești.
ApreciazăApreciază
este o reala problema si faptul ca politiceinii romani tradatori nu au insistat
ApreciazăApreciază
Au aceleași problemecu ucrainenii Ungaria,Slovacia,si Polonia, însă
nici ele nu au rezolvat până acum nimic.E o problemă de timp și de conjunctură polirică internațională…
ApreciazăApreciază