ANALISTUL VLAD CUBREACOV: MOSCOVA RÂVNEȘTE GURILE DUNĂRII

În octombrie 2014, omul politic și analistul din R. Moldova Vlad Cubreacov , a acordat publicației CHIȘINĂU POST, imediat după invadarea Crimeei de către Federația Rusă, un interviu ale cărui idei au rămas deosebit de actuale în contextul geopolitic în care se află acum R.Moldova și întreaga zonă, ca urmare agresiunii militare a Federației Ruse în țara vecină, Ucraina.

”Avem, în Republica Moldova, toate temeiurile să recunoaștem legitimitatea actualei puteri executive de la Kiev, sublinia atunci Vlad Cubreacov.

Ucraina este o victimă a agresiunii Federației Ruse, fapt recunoscut oficial și de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite. Autoritățile de la Kiev au acționat adecvat, respingând propaganda antiucraineană și agresiunea mediatică la care s-au dedat și se dedau în continuare instituțiile de presă aservite Kremlinului.

Nu numai SUA și UE, dar întreaga comunitate internațională recunoaște legitimitatea guvernului ucrainean, cu câteva excepții celebre cum ar fi, bunăoară, Rusia, Coreea de Nord, Venezuela, Siria sau Zimbabwe.

Guvernul de la Kiev, trebuie să facă față unei situații complexe, determinate de intervenția militară rusă în Crimeea și anexarea acestei peninsule și ingerințele Moscovei în viața internă a Ucrainei și amenințările venite din partea Rusiei ( n.n.- pentru independența sa statală).

Kievul nu promovează o politică împotriva Moscovei. Dimpotrivă, fostul centru imperial de putere, dorind să mențină Ucraina cu forța în sfera sa de influență și control politic, promovează nu doar o politică împotriva Ucrainei, ci a recurs la o intervenție în Ucraina.

Situația s-a agravat atunci când a fost declarat faptul că Crimeea a trecut sub conducerea Federației Ruse, după referendumul în urma căruia 97% din alegători (supravegheați de soldații ruși înarmați), au fost pentru alipirea peninsulei la Rusia.

În fapt ”referendumul”din Crimeea a fost un simulacru plebiscitar, nerecunoscut de autoritățile centrale de la Kiev și nici de comunitatea internațională, care nu l-a monitorizat.

În viziunea Kremlinului, menirea acestui pseudoplebiscit a fost de a crea aparențele democratice ale anexării Crimeii, concepută ca un prim pas pentru anexarea altor teritorii din cuprinsul Ucrainei și ale Republicii Moldova.

Ortografia geopolitică din ultimele trei decenii, ne obligă să citim și să înțelegem Moscova când scriem sau spunem Tiraspol.

Moldova transnistreană reprezintă o parte din teritoriul nostru național aflat sub ocupația și controlul efectiv al armatei și serviciilor secrete ale Federației Ruse, care a purtat în 1992 un război împotriva Republicii Moldova.

Anexarea Crimeii de către Federația Rusă, a dezlănțuit un proces care are ca mize anexarea altor regiuni din estul și sudul Ucrainei, precum și a Transnistriei, a raionului Ștefan Vodă, care să asigure conexiunea cu sudul Basarabiei istorice (fosta regiune Ismail), precum și a UTA Găgăuzia.

Moscova râvnește nu doar întreg litoralul nordic al Mării Negre, ci și gurile Dunării. În ecuația geopolitică a regiunii, nu Tiraspolul, ci Moscova este actorul care ne dă de furcă, iar Moscova, a devenit evident, dorește dezghețarea conflictului moldo-rus din Transnistria.

Anterior Rogozin a afirmat că „Dacă Moldova intră în UE – uitați de Transnistria”.

Gura păcătosului vorbește ce-i trece acestuia prin minte. Reprezentantul oficial al Moscovei a proferat amenințări, care confirmă existența unui plan geopolitic al Moscovei de anexare a Moldovei din stânga Nistrului.

Mai mulți observatori politici și experți în problemele regiunii noastre sunt de părere că acest plan vizează și anexarea raionului Ștefan Vodă și a UTA Găgăuzia din interfluviul pruto-nistrean, asigurându-și astfel un continuum de peste 1000 de kilometri liniari al noului său spațiu de control.

Avertismentele americane, dar și europene, privind abținerea Moscovei de la aplicarea acestui plan privind Moldova transnistreană sau părți ale Moldovei basarabene sunt binevenite. Nu știm însă dacă Moscova le ia cu seriozitate în considerație. Situația cunoaște în regiune, de la o zi la alta, schimbări amețitor de rapide.

Ne putem aștepta la surprize neplăcute pe care ni le pregătește Kremlinul. Cred că acum revine tot mai insistent în actualitate ideea Liniei Nistrului, ca linie de apărare, în raporturile Chișinăului cu Moscova.

Referitor la integrarea Republicii Moldova în UE , aceasta este un proces în plină desfășurare. Pe termen lung, Republica Moldova are toate șansele să revină în contextul din care a fost smulsă în 1940.

Actualele turbulențe geopolitice din regiunea noastră sunt provocate de Moscova tocmai pentru a zădărnici parcursul european al Ucrainei și Republicii Moldova. Putem miza în procesul de integrare europeană pe solidaritatea și sprijinul natural al Bucureștiului”.

BIOGRAFIE

Omul politic și analistul Vlad Cubreacov s-a născut la data de 24 septembrie 1965 în comuna Crihana Veche (raionul Cahul).

În anul 1989 a absolvit Facultatea de Jurnalistică a Universităţii de Stat din Moldova.

A lucrat în calitate de colaborator ştiinţific la Muzeul Republican de Literatură „Dimitrie Cantemir” (1989-1991), apoi de şef al Departamentului Culte din cadrul Ministerului Culturii şi Cultelor (1991-1994).

Din anul 1994 este deputat în Parlamentul Republicii Moldova, iar din 1 ianuarie 1996 este membru al delegaţiei permanente a Republicii Moldova la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (Comisia Cultură, Ştiinţă şi Învăţământ, Comisia Juridică şi Drepturi ale Omului şi Subcomisia pentru Minorităţi), până la 23 iunie 1997 doar ca membru supleant.

Din 1999 este vicepreşedinte al PPCD, iar din aprilie 2005 este şi liderul grupului parlamentar creştin-democrat în Legislativul Republicii Moldova. Exercită funcţia de vicepreşedinte al Comisiei parlamentare pentru Politică Externă şi Integrare Europeană.

La alegerile locale din 25 mai 2003 a candidat din partea PPCD la funcţia de primar general al municipiului Chişinău, obţinând locul III cu 8.0% din voturi, după liderul Alianței Moldova Nostră Serafim Urechean şi candidatul comunist Vasile Zgardan.

Este membru al Uniunii Jurnaliştilor din Republica Moldova (UJM).
Este de asemenea preşedinte al Fundaţiei pentru Democraţie Creştină (din 2000), al Asociaţiei „Răsăritul Românesc” din Republica Moldova pentru sprijinirea diasporei (din 1998), al Frăţiei Ortodoxe Române din Republica Moldova şi al Institutului pentru Dezvoltare Regională şi Administrativă Durabilă (IDRAD).

Militant pentru recunoaşterea Mitropoliei Basarabiei

Din anul 1992 este consilier cu misiuni speciale al Mitropoliei Basarabiei. A reprezentat din 1997 Mitropolia Basarabiei la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, unde, la 13 decembrie 2001, a înregistrat primul câştig de cauză într-un dosar provenind din Republica Moldova. Din anul 1998 este membru în Adunarea Naţională Bisericească a Patriarhiei Române.

A fost decorat cu Crucea Patriarhiei Române pentru mireni (1992 şi 1995), Crucea Frăţiei Sfântului Mormânt din Federaţia Rusă (2007), Distincţia de vrednicie a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei şi ordinul “Sfântul Gheorghe” al Mitropoliei Basarabiei.

Este autor al mai multor studii si articole despre Mitropolia Basarabiei. Din anul 1995 este director al Grupului ortodox de presă “Alfa şi Omega”. A editat publicaţia ortodoxă „Alfa şi Omega” cu suplimentele „Misionarul”, „AMFOR”, „Biserica şi Şcoala”, „Studentul” şi „Dunărea creştină”.

A activat ca Expert IA în cadrul Institutului ”Eudoxiu Hurmuzachi” pentru Românii de Pretutindeni al Ministerului Afacerilor Externe al României (2016).

Este căsătorit şi are doi copii.

Militant pentru drepturile românilor de peste hotare

Ca membru al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Vlad Cubreacov a intervenit cu declaraţii scrise, interpelări adresate Comitetului de Miniştri, luări de cuvânt şi proiecte de Rezoluţii în favoarea românilor dintre Timoc, Dunăre şi Morava (Serbia de răsărit), a istro-românilor din Croaţia, a aromânilor din statele balcanice, precum şi a românilor din Ucraina.

Publicitate