CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Patru scenarii despre cum s-ar putea termina războiul din Ucraina

Invazia Ucrainei de către forțele ruse a provocat în Europa cea mai gravă criză de securitate din ultimele decenii.

Statele Unite, aliații și partenerii săi transatlantici și întreaga lume, se confruntă acum cu o perioadă dificilă provocată de acțiunile Rusiei în Ucraina.

Dar, în timp ce majoritatea analizelor se concentrează pe bună dreptate pe situația imediată, este la fel de important să fie prognozate rezultatele posibile ale războiului și consecințele acestuia. 

Deși situația din Ucraina este fluidă, scenariile prezentate în cele ce urmează de trei experți ai institutului de think tank Atlantic Council – Barry Pavel , Peter Engelke și Jeffrey Cimmino – schițează patru moduri plauzibile prin care conflictul s-ar putea termina, precum și multiplele rezultatele posibile ale acestuia.

„Anticiparea incertitudinilor pe care le poate aduce acest război reprezintă un pas esențial către evidențirea posibilelor sale consecințe,” au spus experții.

Prognozele au fost făcute în contextul în care liderul de la Kremlin a ordonat invazia care a dus la moartea a sute de civili ucrainieni, distrugeri importante în numeroase localități și a provocat o criză umanitară de proporții, cu peste două milioane de refugiați strămutați din țara sfâșiată de război.

Scenariul 1: Miracol pe Nipru

Susținută de asistența defensivă a țărilor membre NATO, rezistența militară și civilă a Ucrainei a oprit avansul Moscovei, împiedicându-l pe președintele rus Vladimir Putin să răstoarne guvernul democratic de la Kiev și să instaleze un regim marionetă. Determinarea și tenacitatea rezistenței ucrainene peovoacă pe câmpul de luptă un impas al acțiunilor armatei ruse care îi favorizează pe apărători. 

În curând, devine evident pentru Kremlin că Rusia va plăti un preț exorbitant pentrua ceastă aventură – inclusiv perspectiva unei lupte lungi și costisitoare în Ucraina, împreună cu colapsul economic și izolarea diplomatică.

Putin este silit să ordone retragerea trupelor sale ca urmare a accelerării nemulțumirii interne care a început deja să se evidențieze în toată Rusia și se concentrează asupra amenințărilor interne tot mai mari lcu care se confruntă puterea sa. Ucraina rămâne o democrație suverană și se apropie din ce în ce mai mult de Occident, în timp ce NATO are o situație de securitate îmbunătățită. 

Cu toate acestea, situația de securitate din Europa nu revine la status quo-ul de dinainte de război. Războiul scurt și sângeros care a luat mii de vieți de ambele părți, a lăsat în urma lui o tensiune și o puternică animozitate între țările aflate în conflict. Și, deși Ucraina rămâne democratică, vecinul ei de la răsărit, încă periculos, se confruntă cu un viitor incert, cu peisajul său politic ajuns într-un punct critic, fie continuând cu un autoritarism mai mare sub Putin, fie renunțând complet la liderul autocrat.

Această situație va determina în mare măsură modul în care Rusia se va poziționa față de restul lumii.

Scenariul 2: O mlaștină. Rusia câștigă, dar ucrainienii se revoltă.

După săptămâni de lupte intense la Kiev și în alte orașe mari, Rusia reușește să răstoarne guvernul Ucrainei și să instaleze un regim marionetă. Cu toate acestea, nici forțele armate ale Ucrainei, nici populația sa nu se predau, luând naștere o largă mișcare de insurgență , bine înarmată și bine coordonată împotriva invadatorilor.

Deși forțele regulate ale Ucrainei sunt măcinate în timp, și deși orașe importante precum Kievul sunt ocupate, victoria Rusiei este departe de a fi sigură.

Repetând un tipar văzut în altă parte a lumii, insurgența ucraineană va produce Rusiei pierderi umane și financiare enorme forțînd-o să dedice mult mai multe resurse pe o perioadă mult mai lungă de timp decât anticipase.

Situația va fi agravată de sprijinul extern acordat insurgenților ucraineni, țările NATO oferind un sprijin important rezistenței ucrainene care va forța în cele din urmă Moscova să-și retragătrupele după multe violențe și vărsare de sânge.

Putin și elitele ruse de rang înalt își dau seama că au propriul lor „moment Brejnev”, fiind depășiți în urmărirea obiectivelor maximaliste în Ucraina. Așa cum premierul sovietic Leonid Brejnev a condus forțele țării sale într-o luptă lungă și costisitoare în Afganistan, Rusia a intrat din nou într-o mlaștina pe care va fi silită să o părăsescă după mari și dureroase pierderi.Chiar dacă Ucraina va fi devastată, Prestigiul lui Putin va avea enorm de suferit în ochii unei mari părți a comunității internaționale, iar Rusia va deveni un stat paria. Evident, și poziția în plan intern a lui Putin va deveni la rândul ei precară, acesta acesta fiind criticat tot mai mult de elitele țării și de opinia publică, nemulțumite de situația economică dificilă a Rusiei și de poziția dificilă a țării, aproape izolată, la nivel global.

Scenariul 3: O nouă Cortina de Fier

Ucraina se prăbușește în cele din urmă sub greutatea invaziei ruse. În ciuda opoziției intense, forțele ruse reușesc să preia controlul asupra țării prin folosirea unor arme și tactici din ce în ce mai barbare. Rezistența împotriva unui guvern marionetă instalat de Putin este amplă și omniprezentă, dar va fi înăbușită cu o forță brutală, nedovedindu-se suficient de puternică pentru a reprezenta o provocare semnificativă pentru masivele forțe ruse rămase în Ucraina. O nouă Cortina de Fier va coboarî în Europa de Est, trecând de-a lungul granițelor statelor baltice în nord prin cele ale Poloniei, Slovaciei, Ungariei și României în sud.

În timp ce Rusia se confruntă cu costuri economice abrupte, Putin își consolidează puterea în interior, distrugând fără milă disidența internă.

Alianța NATO este mai unită în fața unei Moscove încurajate, dar este nevoită să accepte că are opțiuni foarte limitate pentru a inversa pierderea Ucrainei. În urma crizei, Suedia și Finlanda se alătură Alianței pentru a-și consolida securitatea împotriva planurilor revanșiste ale Moscovei. 

Ca și în cazul primei Cortine de Fier, noua scindare a Europei ar aduce cu ea o listă familiară de pericole și incertitudini. Trupele NATO și cele rusești se vor afla față în față de-a lungul unei granițe militarizate, cu riscul major al unui conflict direct – accidental sau plănuit. Crizele de securitate se vor produce intermitent pe măsură ce Rusia se va lansa în mod repetat în noi aventuri militare și în operațiuni de război hibrid mult mai agresive împotriva aliaților NATO. Antagoniștii vor fi nevoiți să se pregătească pentru o lungă confruntare, fără un rezultat clar și fără garanția unei rezoluții pașnice.  

Scenariul 4: Un război NATO-Rusia

Cel mai periculos scenariu pentru viitorul Europei și al ordinii mondiale este acela în care conflictul din Ucraina pregătește scena unui conflict militar direct între NATO și Rusia. Cum s-ar putea ajunge la un astfel de deznodământ dramatic?

Există patru ipoteze plauzibile:

  1. NATO ar putea decide să-și intensifice implicarea în Ucraina, de exemplu, încercând să implementeze o zonă de excludere a zborurilor în spațiul aerian uceainean sau o altă formă de intervenție directă în acest conflict. Deocamdată, Statele Unite și alți aliați NATO au respins implementarea unei zone de excludere a zborului (o așa numită no fly zone), dar această poziție s-ar putea schimba dacă Rusia continuă să intensifice bombardarea populației civile. Drept urmare, Rusia ar fi forțată să decidă dacă să dea înapoi sau să angajeze direct o confruntare cu forțele militare ale alianței. Dacă va alege pe cea din urmă, riscul unei escalade a conflictului armat între NATO și Rusia ar crește substanțial.
  2. Rusia ar putea lovi din neatenție teritoriul unui membru NATO – de exemplu, prin țintirea imprecisă sau identificarea eronată a inamicilor– provocând contramăsuri din partea alianței. (Rusia a atacat deja ținte aproapiate de granița poloneză.) Pe măsură ce stocul de rachete ghidate de mare precizie al armatei ruse începe să scadă, riscul ca un astfel de accident să ducă la o confruntare cu NATO crește exponențial. Acest scenariu ar putea duce la confruntări directe, în regiunile de frontieră ale Ucrainei. Situația ar putea să escaladeze odată cu declanșarea unui ciclu de atacuri și contraatacuri care vor deschide calea unor ostilități deschise între cele două tabere și la o escaladare accidentală a confruntărilor militare cu NATO.
  3. O perspectivă înfricoșătoare se referă la posibilitatea ca Putin să aibă proiecte mai largi cu mult dincolo de Ucraina. Dacă forțele ruse înregistrează progrese rapide în Ucraina și obțin un control efectiv asupra acestei țări, Putin își poate îndrepta atenția asupra statelor pe care le râvnește ca parte a dorinței sale nedisimulate de a reconstitui o sferă de influență care să corespundă în linii mari cu teritoriul fostei Uniuni Sovietice.
  4. Candidații evidenti pentru a-și testa planurile și hotărârea NATO în sine ar fi statele baltice (care sunt toate membre ale Alianței). Putin ar putea avea convingerea că NATO va da înapoi dacă va fi împins; NATO insistă că va lupta împotriva oricărei incursiuni militare ruse asupra unui stat membru.  Crede Putin că NATO va da înapoi dacă va fi confruntat direct? Va lupta NATO împotriva oricărei incursiuni militare ruse asupra unui stat membru al alianței? Rămâne de văzut.

Ceața războiului 

Analiștii Atlantic Council afirmă că în prezent, războiul pare să evolueze în favoarea Occidentului din trei motive:

  • agresiunea rusă și rezistența ucraineană au întărit sprijinul pentru Ucraina în întreaga Europă; Rusia și Putin par să fi subestimat atât determinarea Ucrainei, cât și indignarea globală împotriva Moscovei;
  • guvernele democratice de pe ambele maluri ale Atlanticului au luat decizii de anvergură – economice, financiare, diplomatice și de securitate – care reflectă îndrăzneala scopurilor urmărite și o nouă solidaritate.
  • guvernele democratice de pe ambele maluri ale Atlanticului au adoptat măsuri politice de anvergură – economice, financiare, diplomatice și de securitate – care reflectă o îndrăzneală a scopului și o nouă solidaritate. 

Cu toate acestea, lumea traversează un moment periculos și extrem de incert.

Cele patru scenarii prezentate anterior reflectă evoluții plauzibile, dar nu epuizează toate posibilitățile.

Putin ar putea să iasă întărit sau slăbit în funcție de evoluțiile interne (o revoltă populară sau o lovitură de stat) și de cele externe (China întărind sau reducând sprijinul pentru Putin însuși).

Să ne amintim că Vladimir Putin a spus despre prăbușirea Uniunii Sovietice că este o adevărată tragedie. Putin nu este Hitler. El nu va încerca să recucerească întreaga zonă geografică a URSS-ului. Însă o Uniune Europeană și o Alianță Nord-Atlantică slabe și divizate i-ar putea alimenta aceste obiective. Există o logică în strategia lui Vladimir Putin de azi.

Nu este exclus nici ca președintele Rusiei să decidă atacarea Moldovei sau Georgiei, sau chiar să încerce să cucerească Coridorul Suwalki, o fâșie de teren lată de 100 de kilometri care leagă Polonia de Lituania, între enclava rusă Kalinigrad și Belarus situație în care s- ar rupe orice legătură terestră dintre țările NATO și UE cu cele trei state baltice.

Importanța coridorului Suwalki,care are doar 100 de km, este crucială. În 2018, The Center for European Policy Analysis (CEPA) nota: „În cazul unui conflict între Rusia și NATO, armata Rusiei – care operează din enclava Kaliningrad și din Belarus – ar putea încerca să închidă Coridorul Suwalki și să se incapaciteze NATO ca furnizor de securitate pentru cei trei membri ai săi baltici… Această fâșie de teritoriu are doar două drumuri și o linie de cale ferată.

Dacă forțele ruse ar stabili controlul asupra Coridorului Suwalki, ar separa terestru statele baltice de restul NATO și ar transforma sprijinirea lor într-un efort dificil. Apărarea Coridorului Suwalki este, prin urmare, deosebit de importantă pentru credibilitatea NATO și pentru coeziunea occidentală”.

Să ne amintim că Vladimir Putin a spus despre prăbușirea Uniunii Sovietice că este o adevărată tragedie. Putin nu este Hitler. El nu va încerca să recucerească întreaga zonă geografică a URSS-ului. Însă o Uniune Europeană și o Alianță Nord-Atlantică slabe și divizate i-ar putea alimenta aceste obiective.

Războaiele, odată începute, rareori urmează un plan prestabilit. Mai frecvent, ele conduc combatanții și necombatanții deopotrivă, pe căi neprevăzute, cu rezultate care schimbă lumea.

Invazia Ucrainei de către Rusia pare să poarte semințele unui astfel de conflict. Rămâne de văzut ce va însemna rezultatul acesteia pentru Ucraina și pentru întreaga lume.  


Barry Pavel este vicepreședinte senior și director al Centrului Scowcroft pentru Strategie și Securitate al Consiliului Atlantic.

Peter Engelke este director adjunct și membru senior la Centrul Scowcroft pentru Strategie și Securitate.

Jeffrey Cimmino este director asociat al Scowcroft Strategy Initiative la Scowcroft Center for Strategy and Security.

09/03/2022 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | Lasă un comentariu

STATELE BALTICE SE TEM CĂ AR PUTEA FI DUPĂ UCRAINA, URMĂTOAREA ȚINTĂ A INVAZIEI RUSEȘTI

Ce țări vrea să invadeze Putin după Ucraina

Există îngrijorări în rândul statelor baltice conform cărora Vladimir Putin nu s-ar mulțumi doar cu teritoriul ucrainean și că ar râvni la mai mult. Lituania se teme de extinderea pericolului rusesc. Zelenskiy e disperat: „Dați-mi avioane, războiul se va extinde. Rusia vrea să ducă războiul până la sfârșit”, consemnează publicațiile https://www.timpul.md și Bani.md de la Chișinău.

Estonia, Letonia și Lituania ar putea fi în vizorul președintelui rus, Vladimir Putin, după ce deja acesta a invadat Ucraina, un stat suveran și independent.

Vicepreședintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, a avertizat într-un interviu acordat publicației Politico, că președintele rus Vladimir Putin își va intensifica, cel mai probabil, ambițiile militare și va provoca NATO în țările din Marea Baltică – Lituania, Letonia și Estonia – dacă nu este oprit în Ucraina.

Lituania se teme de extinderea pericolului rusesc

Președintele Lituaniei declară că strategia descurajării este acum absolut ineficientă, fiind nevoie mai degrabă de strategii de apărare.

Gitanas Nauseda, președintele în exercițiu al Lituaniei, lansează ideea conform căreia Putin „nu se va opri în Ucraina”.

Mai mult, acesta afirmă că întreaga comunitate internațională trebuie „prin toate mijloacele disponibile”, să ofere sprijin Ucrainei, în vederea evitării producerii unui nou război mondial.

Descurajarea nu mai este suficientă și avem nevoie de apărare avansată aici, pentru că altfel va fi prea târziu aici. Putin nu se va opri în Ucraina, dacă nu va fi oprit”, a declarat președintele Nauseda.

Aceste mărturisiri ale președintelui Lituaniei au fost făcute în cadrul vizitei făcute de secretarul american de stat, Antony Blinken.

Transportul de armament în Ucraina ar pute fi îngreunat

Secretarul de stat adjunct al SUA, Wendy Sherman, susține că poate deveni mai greu de transportat arme către Ucraina în zilele următoare.

„Este esenţial ca ceea ce trimitem să fie ceea ce Zelenskiy (președintele Ucrainei, Volodimir Zelenskiy – n.r.) cere. El ştie de ce are nevoie armata lui”, a declarat, luni, responsabilul american, potrivit Reuters.

„S-ar putea să devină mai greu în zilele următoare şi va trebui să găsim alte modalităţi pentru a gestiona situaţia”, a adăugat Wendy Sherman, la Madrid, în cadrul unui turneu de o săptămână pe care îl efectuează în Spania, Turcia şi Africa de Nord.

Secretarul de stat american nu a dat mai multe detalii.

Şeful Statului Major al SUA, generalul Mark Milley, s-a deplasat săptămâna trecută la un aerodrom neidentificat lângă graniţa cu Ucraina, care a devenit un hub pentru transportul de arme, a declarat un înalt oficial din Departamentului Apărării american, care a asistat direct la efortul multinaţional de a trimite arme în Ucraina, pe fondul invaziei Rusiei, notează CNN, citat de Agerpres.

09/03/2022 Posted by | POLITICA | , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

În plin război dus de Putin în Ucraina, Japonia cere din nou Rusiei să-i retrocedeze insulele Kurile de Sud, anexate la sfârșitul celui de – Al Doilea Război Mondial

Guvernul japonez și-a reînnoit pretențiile într-o dispută teritorială cu Rusia privind Insulele Kurile de Sud din Pacific în plin război declanşat de Putin în Ucraina, relatează agenția dpa, și https://www.jurnal.md/ro/news

În timp ce Japonia revendică insulele Iturup, Kunashir, Shikotan și Habomai, Rusia pretinde suveranitatea asupra întregului lanț de insule. 

Autoritățile japoneze s-au abținut să folosească termenul „ocupate” în ultimii ani, preferând să spună că „aceste insule sunt acoperite de suveranitatea japoneză”. 

Acum, Japonia cere iar Rusiei insulele Kurile de Sud în plin război dus de Putin în Ucraina. ”Sunt ocupate de ruși” – Profimedia

Rusia a ocupat partea de sud a Insulelor Kurile, ceea ce contrazice dreptul internațional, a declarat directorul Departamentului Europa al Ministerului de Externe japonez, Hideki Uyama, în timpul dezbaterilor de luni din parlament. „Teritoriile sunt ocupate de Rusia și credem că acest lucru contrazice dreptul internațional”, a spus oficialul.

Ministrul de Externe al Japoniei Yoshimasa Hayashi a descris marți cele patru insule ca fiind o „parte integrantă” a Japoniei, a informat cotidianul japonez Sankei Shimbun.

Anterior, premierul Fumio Kishida a folosit și el această formulare. Având în vedere războiul Rusiei în Ucraina, guvernul japonez revine la limbajul pe care predecesorul lui Kishida, Shinzo Abe, l-a evitat timp de 10 ani, în speranța că va ajunge la un acord cu președintele rus Vladimir Putin.

Arhipelagul, disputat de zeci de ani, se află între Peninsula Kamchatka a Rusiei și insula principală din nordul Japoniei, Hokkaido. Japonia a pierdut insulele după războiul cu Uniunea Sovietică la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.

Guvernul de la Tokyo revendică insulele Etorofu sau Iturup în rusă; Kunashiri sau Kunashir; Shikotan și grupul Habomai pe linia de despărțire dintre Marea Okhotsk și Oceanul Pacific.

Propunerile Rusiei de a returna inițial două dintre cele patru insule aflate în litigiu, ca un fel de soluție provizorie, au fost respinse.

În timpul mandatului său, fostul premier japoney Shinzo Abe renunțase la sintagma „parte integrantă” a Japoniei, pentru a semnala o poziție mai flexibilă în disputa cu Rusia în speranța unei înţelegeri istorice.

Renunţarea la această expresie în discursul lui Shinzo Abe, semnalează acum că Japonia a abandonat această speranță.

Fapt este, că acest diferend continuă să împiedice încheierea unui tratat de pace între cele două țări care, din punct de vedere tehnic, sunt încă în stare de război. 

Întrebarea care se pune este dacă Japonia, un aliat tradițional al SUA, încearcă să profite de războiul ruso-ucrainean, pentru a-și recupera teritoriile din ghearele Rusiei? Rămâne de văzut.

09/03/2022 Posted by | POLITICA | , , , , , , | 2 comentarii

%d blogeri au apreciat: