CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

”LISTA țărilor și teritoriilor neprietenoase” întocmită de Rusia include și România. VIDEO

Guvernul rus a aprobat luni o listă cu ţări şi teritorii neprietenoase care au întreprins acţiuni considerate ostile la adresa Rusiei, companiilor şi cetăţenilor ei, faţă de care persoanele fizice şi întreprinderile ruse îşi vor putea rambursa datoriile în ruble, o monedă a cărei valoare a pierdut 45% din ianuarie, a comunicat luni serviciul de presă al cabinetului de miniştri de la Moscova, precizând că a fost semnat un ordin executiv în acest sens, informează agenția agerpres.ro, reluată de publicația alba24.ro.

Pe această listă figurează SUA, Canada, ţările membre ale Uniunii Europene printre care și România, Marea Britanie (inclusiv teritoriile britanice Jersey, Anguilla, Insulele Virgine Britanice, Gibraltar), Ucraina, Muntenegru, Elveţia, Albania, Andorra, Islanda, Liechtenstein, Monaco, Norvegia, San Marino, Macedonia de Nord, precum şi Japonia, Coreea de Sud, Australia, Micronezia, Noua Zeelandă, Singapore şi Taiwan (considerat teritoriu chinez, dar care din 1949 are administraţie proprie).

Ţările şi teritoriile menţionate au impus ori s-au alăturat sancţiunilor instituite împotriva Rusiei după începerea „operaţiunii militare speciale” a forţelor armate ruse în Ucraina, informează Agerpres. Autoritățile ruse spun că împotriva țărilor neprietene vor lua mai multe măsuri importante deoarece acestea „încearcă să ne oprească dezvoltarea printr-o politică de blocaj și prin încercări de a izola Rusia”.

Lista a fost aprobată ca parte a decretului preşedintelui Vladimir Putin din 5 martie cu privire la procedura temporară de îndeplinire a obligaţiilor faţă de anumiţi creditori străini.

Conform acestui decret, cetăţenii şi companiile ruse, statul rus, regiunile şi municipalităţile sale care au obligaţii valutare faţă de creditori străini din lista ţărilor neprietenoase le vor putea achita în ruble.

„Pentru aceasta debitorul poate cere unei bănci ruse să creeze un cont special <S> pe numele unui creditor străin şi să-i transfere plăţile în echivalentul lor în ruble la cursul Băncii Centrale a Rusiei din ziua plăţii”, se menţionează în comunicatul guvernului rus.

Noua procedură temporară se aplică plăţilor care depăşesc 10 milioane de ruble pe lună (76,046 USD).

Ambasadele și consulatele țărilor care se vor afla pe listă nu vor mai avea dreptul să angajezea cetățeni ruși, ceea ce înseamnă și concedierea celor deja angajați.

Recent, președintele Vladimir Putin  a ordonat să fie limitată drastic sau chiar eliminată posibilitatea ca reprezentanțele diplomatice de la Moscova sau din alte orașe ruse să angajeze cetățeni ruși.

În urma sancțiunilor economice impuse de Occident Moscovei, Rubla a înregistrat o depreciere puternică după declanşarea conflictului în Ucraina, ajungând să valorizeze mai puțin de 1 cent american.

Bursele europene au scăzut și luni, în cea de-a 12 zi de la declanșarea războiului în Ucraina de către Rusia, cei mai afectați fiind evident rușii, care nici luni nu au deschis piața de capital. Rubla cade puternic, în continuare, un dolar valorând circa 136 ruble.

07/03/2022 Posted by | POLITICA | , , , , , , , | 2 comentarii

Uniunea Europeană a decis iniţierea procesului de aderare a Republicii Moldova, Ucrainei şi Georgiei

Foto: Sediul Parlamentului European 

Statele UE au convenit iniţierea procesului de aderare a Republicii Moldova, Ucrainei şi Georgiei

Luni, 7 martie, cele 27 de state membre ale UE au convenit iniţierea procesului prin care Ucraina, Republica Moldova şi Georgia vor putea deveni, în viitor, membre ale blocului comunitar, în urma cererii formale transmise Bruxellesului de aceste trei ţări săptămâna trecută, relatează agenţia EFE , reluat de  Agerpres.ro și https://www.caleaeuropeana.ro.

Conform unui anunţ pe Twitter al preşedinţiei franceze a Consiliului UE, cele 27 de state membre au cerut luni Comisiei Europene să facă primul pas pe acest drum, prin elaborarea unui raport pe baza căruia statele membre vor decide dacă acordă statutul de ţară candidată Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei.

De asemenea, statele membre au lansat o procedură scrisă de validare de către Consiliu a proiectelor de scrisori destinate solicitării avizului Comisiei Europene.

Săptămâna trecută Ucraina a cerut formal aderarea la UE, urmată de Republica Moldova şi Georgia, aderare care însă implică un proces laborios şi îndelungat.

România, prin vocea președintelui Klaus Iohannis și a ministrului de externe Bogdan Aurescu, a indicat că susține pe deplin integrarea Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei în Uniunea Europeană. Aceeași poziție a fost exprimată și de Franța, țara care asigură președinția Consiliului UE.

Potrivit președinției franceze, ambasadorii statelor membre au ajuns la un acord prin care invită “Comisia Europeană să prezinte un aviz cu privire la fiecare dintre cererile de aderare la UE depuse de Ucraina, Georgia și Moldova”.

“Republica Moldova trebuie să aibă un parcurs european clar. Suntem pregătiți să facem totul pentru realizarea acestui obiectiv național fundamental. Cetățenii au ales această opțiune. Ei văd viitorul țării noastre în Uniunea Europeană.

Știm care sunt pașii pe care trebuie să-i urmăm și suntem pregătiți de lucru. Pas cu pas, hotărât, vom parcurge toate etapele pentru a construi viitorul prosper și pașnic al cetățenilor din Moldova.

Ne sprijinim pe susținerea instituțiilor europene, care au fost alături de Moldova la bine și la greu în ultimii ani. Împlinind aspirațiile europene ale cetățenilor noștri, Uniunea Europeană va arăta întregii lumi cât de mare e puterea democrației și libertății.

Dragi cetățeni, avem mult de lucru. Știm exact ce avem de făcut. Putem face asta împreună. Împreună suntem puternici“, a declarat Maia Sandu, președintele R.Moldova..

Parlamentul European a atras atenţia că rezoluţia sa de susţinere a aderării Ucrainei la UE, votată marţi, nu înseamnă că procesul de aderare a început sau că această ţară ar beneficia de vreo procedură specială de aderare, cum au dat de înţeles unele mesaje transmise de la Kiev.

După ce Republica Moldova a decis să depună cererea de aderare la Uniunea Europeană, separatiştii din Transnistria au cerut, din nou, recunoaşterea independenţei acestei regiuni.

07/03/2022 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , | Lasă un comentariu

REMEMBER: 19 februarie/3 martie 1878, ziua în care rușii au demonstrat încă odată năravul lor de a cotropi pământuri românești care nu le aparțineau

Chiar dacă și-a plătit independența cu sângele vărsat de soldații români în bătăliile de la Plevna, Opanez și Rahova, după victorie, România nu a fost tratată de Imperiul Rus ca un aliat.

De altfel, încă dinainte de începerea ostilităților, rușii își luaseră toate măsurile de precauție că vor avea mâinile libere în cazul unei victorii. Cu toate insistențele Domnului Carol și ale lui Ion C. Brătianu, Imperiul Țarist a refuzat să încheie un tratat general care să asigure cunoașterea independenței României și să garanteze integritatea frontierelor țării.

În loc de asta, rușii au insistat să se semneze un tratat limitat care să permită armatei țariste să traverseze teritoriul României. În Convenția din 4/16 aprilie 1877, guvernul imperial se obliga să respecte „integritatea existentă” și „drepturile politice” ale României.

Chiar dacă necesitățile războiului au impus armatei țariste să apeleze la ajutorul românilor, un tratat de alianță militară nu s-a semnat.

Ca urmare, după victorie, delegatului guvernului român, colonelul Arion, nu i s-a permis să participe la negocierile de armistițiu și de pace, care s-au încheiat prin semnarea la 19 februarie 1878 a Tratatului ruso-turc de la San Stefano, (azi Yeșilkoy, oraș din Turcia europeană, în apropiere de Istanbul), care a pus capăt Războiului ruso-româno-turc din 1877-1878.

Mai mult, Rusia a ciuntit din nou România, după anexarea samavolnică a Moldovei dintre Prut și Nistru din 1812.

La 19 februarie/3 martie 1878, la San-Stefano (foto), a fost încheiat fără participarea reprezentanților Romaniei, tratatul de pace ruso-turc,

Potrivit clauzelor tratatului, se recunoștea independența României, alături de cea a Serbiei și Muntenegrului, autonomia Bulgariei Mari, autonomia Bosniei și Herțegovinei și se prevedea un drept al Rusiei de intervenție în trebuirile popoarelor creștine din Imperiul Otoman.

Totodată, Turcia urma să plătească Rusiei despăgubiri de război și se cedau patru regiuni din Caucaz.

Independența României a fost recunoscută de Imperiul Otoman (articolul 5), însă România a fost obligată să cedeze Rusiei Basarabia istorică (Bugeacul), dar a primit drept compensație Dobrogea (articolul 19).

Totuși, Rusia, deranjată de reacțiile românești privind pierderea Basarabiei, a impus ca orașul Silistra să-i fie acordat Bulgariei.

În ciuda contribuției remarcabile a armatei române la victoria finală, alături de trupele ruse, delegatul României nu a fost admis la tratative. Maniera Rusiei de a încheia pacea și condițiile impuse de aceasta României a adus relațiile bilaterale în pragul rupturii. Rusia a fost acuzată de către Prințul Carol că și-a încălcat angajamentul de a respecta integritatea României.

Rușii au replicat că granița fusese îndreptată împotriva Turciei, iar că districtele sudice ale Basarabiei fuseseră cedate Moldovei și nu României în 1856. Să subliniem boala rusească de a cotropi pământurile altora pentru oribii care susțin că numai sovieticii „neruși” au atacat România.

Foto: https://ro.wikipedia.org – Clădirea în care s-a semnat Tratatul de pace de la San Stefano (Yeşilköy).

Prin urmare, România s-a alăturat celorlalte puteri europene și a cerut revizuirea tratatului de pace de la San Stefano, fapt care a avut loc la Berlin în 1/13 iunie 1878.

E drept, tratatul recunoștea independența României (alături de cea a Serbiei și a Muntenegrului), dar aici se încheiau veștile bune pentru guvernul român. Nici vorbă de respectarea „integrității existente” și a „drepturilor politice” ale României.

Pentru o parte a despăgubirilor de război pe care trebuia să le plătească, Imperiul Otoman ceda Rusiei Dobrogea, pe care Imperiul Țarist își rezerva dreptul de a o schimba cu partea de sud a Basarabiei.

Prevederile tratatului de la San Stefano nu au fost, însă, pe placul marilor puteri europene. Toată lumea considera că în Europa de Sud-Est s-ar naște un „dezechilibru strategic” în beneficiul Imperiul Țarist, din cauza apariției unui puternic stat al Bulgariei, care urma să înglobeze cea mai mare parte a fostelor teritorii otomane din Balcani.

Ca urmare, s-a impus reluarea negocierilor de pace.

În iunie 1878 are loc la Berlin un al doilea congres (foto). Nici de această dată, delegații români nu au fost primiți la negocieri. Alături de bulgari și sârbi, românii au primit doar un rol consultativ, pe motiv că independența țărilor lor nu fusese încă recunoscută „de jure”.

Noul tratat de la Berlin recunoștea independența României, în a cărei componență intrau Delta Dunării, Insula Șerpilor și Dobrogea de Nord, frontiera cu Bulgaria urmând a fi stabilită ulterior (1880) de către o comisie internațională.

Cele trei județe românești din sudul Basarabiei – Cahul, Bolgrad și Ismail- reveneau Rusiei, însă Tratatul nu punea cedarea celor trei județe în legătură cu anexarea Dobrogei. În România, însă, pierderea celor trei județe din sudul Basarabiei nu a fost suportată prea ușor.

Mulți au considerat „schimbul” o samavolnicie. Principele, sfătuit şi de tatăl său, a înclinat să accepte Dobrogea la schimb, convins fiind de avantajele economice şi strategice ale deschiderii Regatului la Marea Neagră. Primul ministru Mihail Kogălniceanu a înclinat către acest compromis, mai ales că rușii nu voiau cu niciun preț să renunțe la sudul Basarabiei.

Ca urmare, poziţia oficială a României s-a îndreptat în această direcţie.

În toamna anului 1878 autorităţile române s-au retras din cele trei judeţe Ismail, Cahul şi Bolgrad, iar la 1 octombrie 1878, Rusia a ocupat teritoriul.

Harta modificărilor frontierelor statelor Europene în urma tratatului de la Berlin 1878

La rândul lor, autoritățile române au început să pregătească alipirea Dobrogei. Pe 15 octombrie s-au alocat fondurile necesare și s-a stabilit componența delegaţiei la comisia europeană care se ocupa de fixarea frontierei româno-bulgare.

Domnitorul și reprezentanții armatei au stabilit strategia de preluare militară a regiunii. Comisia pentru stabilirea graniței de sud a Dobrogei avea în componența sa delegați ai Franței, Marii Britanii, Rusiei, Germaniei, Austro-Ungariei, Italiei și ai Imperiului Otoman.

Dornici să mai atenueze resentimentele românilor față de pierderea celor trei județe din sudul Basarabiei, rușii s-au declarat inițial de acord cu trecerea Dobrogei in componența României. Ulterior s-a decis însă ca Silistra și fortificațiile sale să rămână Bulgariei.

Guvernul român a fost reprezentat de un grup de ofițeri comandat de colonelul Ștefan Fălcoianu și de deputatul liberal Mihail Phekeride. Delegații români au asistat la prima ședință desfășurată în noiembrie la Silistra.

La cea de a treia ședință au fost admiși, dar numai cu rol consultativ, și delegații bulgari. Singura mare problemă a delimitării era faptul că România și-ar fi dorit ca și Silistra să intre între granițele sale.Chiar dacă cele șapte mari puteri europene și-au pus semnătura pe documentul convenit pe 17 decembrie la Constantinopol, delegații României au continuat să aducă problema Silistrei în discuție și în anii 1879, 1884 și 1886.


07/03/2022 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

%d blogeri au apreciat: