CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Zbigniew Brzezinski, fostul consilier fostul consilier de securitate națională al președintelui american Jimmy Carter, explică motivele obsesiei Rusiei față de Ucraina


 

De ce este Rusia obsedată de Ucraina?

Chiar dacă a apărut în 1997, „Marea tablă de șah”, cea mai importantă carte de geopolitică scrisă de Zbigniew Brzezinski, fostul consilier de securitate națională al președintelui Jimmy Carter, oferă încă răspunsuri la întrebări actuale.

De pildă, de unde vine obsesia Rusiei față de Ucraina?

Pentru publicul larg, ceea ce se întâmplă acum în apropierea graniței estice a României poate părea greu de înțeles.

Cu trupele masate la frontiera ucraineană, președintele Rusiei amenință Occidentul cu represalii militare dacă nu va primi garanții ferme că Ucraina nu fi niciodată membră NATO, iar organizația nord-atlantică își va retrage forțele din țările care au aderat după 1997 (deci inclusiv România și Bulgaria), notează hotnews.ro, într-un articol evocat de https://www.timpul.md.

Pentru Ucraina, o țară care și-a trecut în Constituție aderarea la UE și la NATO, amenințările lui Putin nu reprezintă o surpriză.

Rusia a ocupat deja Peninsula Crimeea în 2014 și tot de atunci duce un război împotriva statului ucrainean prin intermediul separatiștilor pro-ruși din Donbas.

Pentru restul lumii însă, această obsesie a lui Putin pentru țara vecină (și fostă prietenă) de la vest poate fi de neînțeles.

O carte publicată însă în urmă cu 25 de ani de Zbigniew Brzezinski, fostul consilier pentru securitate națională al președintelui american Jimmy Carter și unul dintre cei mai proeminenți analiști de geopolitică, oferă câteva răspunsuri interesante la această întrebare.

Cartea se numește „Marea tablă de șah”, a apărut în 1997, practic la câțiva ani de la terminarea războiului rece și prăbușirea URSS, și vorbește despre importanța așa-numitei regiuni „Eurasia”, într-o lume condusă, la momentul respectiv, de o singură putere mondială și anume SUA.

În această analiză făcută de Brzezinski, proaspătul stat independent (Ucraina și-a declarat independența în 1991) primește o importanță semnificativă. Atât pentru Rusia cât și pentru Occident.

Am să extrag mai departe câteva idei din „Marea tablă de șah” ce ar putea explica, măcar parțial, evenimentele care se întâmplă acum.

Fără Ucraina, Rusia nu se mai poate pretinde o putere europeană, ci cel mult una asiatică

După destrămarea URSS, cea mai importantă pierdere pentru Rusia a fost, în opinia lui Brzezinski, exact Ucraina.

Iată ce scria atunci fostul diplomat american:

„Apariţia unui stat ucrainean independent nu numai că i-a obligat pe toţi ruşii să regândească natura propriei lor identităţi etnice şi politice, dar a reprezentat o majoră piedică geopolitică pentru statul rus.

Repudierea a mai bine de trei sute de ani de istorie imperială rusă a însemnat pierderea unei economii industriale şi agricole potenţial bogate şi a 52 de milioane de oameni suficient de apropiaţi de ruşi din punct de vedere etnic şi religios pentru a face din Rusia un stat imperial cu adevărat mare şi sigur pe sine”.

Dacă ar fi păstrat orice formă de control asupra Ucrainei, Rusia ar fi putut pretinde că este liderul unui „imperiu euro-asiatic arogant” în care Moscova i-ar fi putut domina pe non-slavii din sudul și sud-estul fostei URSS.

Cu alte cuvinte, fără Ucraina, Rusia nu mai poate fi un imperiu eurasiatic, ci unul doar asiatic „pasibil de a fi atras în conflicte —care-l vor slăbi — cu statele central-asiatice”.

„Dacă Moscova își recapătă controlul asupra Ucrainei, (…) Rusia recâştigă automat, mijloacele necesare pentru a deveni un puternic stat imperial, întins în Europa şi în Asia. Pierderea independenţei de către Ucraina ar avea consecinţe imediate pentru Europa Centrală, deoarece ar transforma Polonia în pivotul geopolitic de pe frontiera estică a unei Europe unite”.

Precizarea importantă aici ar fi că, la momentul la care a apărut cartea, China nu era văzută ca o putere asiatică, așa cum este în prezent, deci un competitor pentru Rusia.

Ucraina și problemele de identitate ale rușilor

După prăbușirea URSS, gânditorii ruși au ridicat inevitabil câteva întrebări legitime: Ce este Rusia, unde este Rusia și ce înseamnă să fii rus? „Este Rusia un stat naţional, bazat pe o etnicitate pur rusă, sau este ea prin definiţie ceva mai mult (aşa cum Marea Britanie e mai mult decât Anglia) şi astfel destinată a fi un stat imperial? Care sunt — istoric, strategic şi etnic — frontierele juste ale Rusiei?

Ucraina independentă ar trebui privită ca o aberaţie temporară dacă este evaluată în asemenea termeni etnici, strategici şi istorici? (Mulţi ruşi sunt înclinați să gândească astfel). Ca să fii rus, trebuie să fii etnic rus („Russkii“) sau poţi fi rus politic şi nu etnic (adică să fii „Rossyanin“ — echivalentul lui „British“, dar nu al lui „English“)?”, mai scrie Brzezinski.

Rușii au văzut interesul americanilor în Ucraina drept unul îndreptat împotriva Rusiei

Brzezinski spune că elita rusă post-sovietică pare să se fi aşteptat ca Occidentul să ajute la restabilirea rolului central al Rusiei în spaţiul post-sovietic. În aceste condiții, conducătorii ruşi au fost iritați de dorința Occidentului de a ajuta noile state independente post-sovietice să-şi consolideze existența politică separată.

„Importanţi analişti de la Moscova ai politicii externe americane susțineau (nu complet incorect) că SUA căutau „reorganizarea relaţiilor interstatale în întreaga Eurasie… în care nu exista nici o singură putere conducătoare pe continent, ci multe puteri de mărime medie, relativ stabile şi suficient de puternice… dar inevitabil inferioare SUA în ce priveşte capacităţile lor individuale sau chiar colective“.

În această privinţă, Ucraina era decisivă. Înclinația crescândă a Americii, mai ales prin 1994, de a ajuta Ucraina să-şi menţină noua libertate naţională era văzută la Moscova, de către mulţi, chiar şi de către „occidentalizanţi“ drept o politică îndreptată împotriva interesului vital al Rusiei de a aduce în cele din urmă Ucraina înapoi pe făgaşul comun.

Că Ucraina va fi în cele din urmă „reintegrată“ într-un fel rămâne obiectul credinţei multora dintre membrii elitei politice ruse. 

28/01/2022 Posted by | analize | , , , , , , , , , , | 6 comentarii

DIPLOMATUL BASARABEAN Mihai Gribincea îi atrage atenția lui Lavrov,ministrului rus de externe,în privința caracterului ilegal al dislocării trupelor ruse pe teritoriul Republicii Moldova

Ambasadorul Republicii Moldova la Bucureşti: „Visul românilor de pe ambele  maluri ale Prutului de a avea un viitor comun nu este fără speranţă“

Foto: Diplomatul Mihai Gribincea

Fostul ambasador al R.Moldova la București, Mihai Gribincea, îi împrospătează memoria lui Lavrov în legătură cu trupele de ocupație ruse.

În scrisoarea NATO către Rusia privind „garanțiile de securitate” în Europa se solicită retragerea trupelor ruse din Republica Moldova (la fel ca și din Georgia și Ucraina), unde „se află dislocate fără acordul statului de reședință”, scrie pe fb fostul ambasador al Republicii Moldova la București, Mihai Gribincea, preluat de Romanian Global News.

Mihai Gribincea anticipează că „probabil Rusia, fără pic de rușine, va răspunde NATO, așa cum a făcut-o mai devreme, că trupele ruse în R.Moldova sunt „pacificatoare” și se află în Transnistria legal”.
„Pentru a-i împrospăta memoria lui Lavrov (ministrul rus de externe, n.r.)”, diplomatul basarabean a postat două documente legate de subiectul aflării trupelor ruse în R.Moldova, elaborate de ministerele de externe de la Chișinău și Moscova, în anul 2013. Documentul părții ruse, intitulat „Памятная записка о правовой основе пребывания российских войск в Приднестровском регионе Республики Молдова” („Memoriu cu privire la baza legală a aflării trupelor ruse în regiunea transnistreană a Republicii Moldova”), a fost înmânat doamnei Natalia Gherman, ministru al afacerilor externe și integrării europene al Republicii Moldova la acea vreme, în timpul vizitei sale de lucru la Moscova la 24 iulie 2013, vizită ce a avut loc la inițiativa ministrului rus Serghei Lavrov.
Răspunsul MAEIE a fost redactat și înmânat părții ruse la începutul lunii octombrie același an. „Chiar dacă MAEIE a încercat și atunci „să nu-i supere pe ruși” abordând subiectul aflării ilegale a trupelor ruse în regiunea transnistreană, argumentele aduse de partea moldovenească demonstrează clar caracterul ilegal al aflării trupelor ruse pe teritoriul Republicii Moldova”, precizează Mihai Gribincea.

În documentul MAEIE se precizează că Rusia și-a exprimat „disponibilitatea principială” de a-și retrage armata din Republica Moldova încă în acordul ruso-moldovenesc din 21 iulie 1992. Ulterior, această disponibilitate a fost confirmată în cursul negocierilor din 1994, 1996, 1998, în mai multe documente ale OSCE.

În 1999, în cadrul summit-ului OSCE de la Istanbul, a fost adoptată o Declarație, în care se menționa: „Salutăm angajamentul Federației Ruse de retrage forțele rusești de pe teritoriul R.Moldova până la sfârșitul anului 2002”.

Cu toate că procesul de retragere a trupelor ruse s-a desfășurat în anii 2001-2004, până în prezent nu a avut loc finalizarea acestui proces, notează www.deschide.md.

28/01/2022 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Prof. DAN DUNGACIU, director la Institutul de Știinţe Politice și Relaţii Internaţionale al Academiei României : ”România se află în pericolul unei disoluții, care nu poate fi pusă pe seama Rusiei. Nu mi-e clar dacă mai e nevoie de trădare la atâta incompetență”

Prof.Dan Dungaciu: Suntem în pericolul unei disoluții, pe care mă tem că nu o putem pune pe seama Rusiei.

Profesorul Dan Dungaciu (foto), directorul Institutului de Știinţe Politice și Relaţii Internaţionale al Academiei Române, a spus că România se află în pericolul unei disoluții, care nu poate fi pusă pe seama Rusiei, scrie https://r3media.ro, preluat de Romanian Global News.

În raport cu alte state, România este „Russia proof”(rezistentă la Rusia-n.r.), cum se zice. Influența federației Ruse la nivel de decizie în România nu este în niciun caz determinantă sau nici măcar cu influență semnificativă. Nu suntem în acel pericol.
Suntem în pericolul unei disoluții care n-are de-a face cu Federația Rusă, mă tem că nu putem pune vina pe Rusia, din acest punct de vedere.
Între incompetență și trădare e greu să faci o deosebire. Ambele au același efect asupra societății românești, dar e greu să le deosebești.

Nu mi-e clar dacă e incompetență sau trădare, nu mi-e clar dacă mai e nevoie de trădare la atâta incompetență, inclusiv, în ceea ce privește viziunea de politică externă”, a spus profesorul Dan Dungaciu la podcastul lui Mihai Neamțu.

28/01/2022 Posted by | analize | , , , , , , , | Un comentariu

%d blogeri au apreciat: