ROMÂNIA și BULGARIA au răspuns cererii Rusiei de retragere a forțelor NATO de pe teritoriile lor
Garanţiile de securitate pe care Rusia dorește să le obţină de la Statele Unite și de la Alianța Nord-Atlantică includ prevederi care presupun plecarea forţelor NATO din România şi Bulgaria, a anunţat vineri Ministerul Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse, în timp ce șeful diplomației ruse Serghei Lavrov se întâlnește la Geneva cu omologul său american Antony Blinken.
Răspunzând unei întrebări despre ce ar însemna acest lucru pentru România şi Bulgaria, care au aderat la NATO după 1997, MAE rus a transmis că Moscova doreşte ca toate trupele străine, armamentul şi alte echipamente militare grele să fie retrase din cele două ţări, informează Reuters.
“Unul dintre pilonii inițiativelor noastre pe care l-ați menționat a fost formulat în mod deliberat foarte clar și nu permite interpretări ambigue. Vorbim despre retragerea forțelor, echipamentelor și armelor străine și alte demersuri în vederea revenirii la configurația din 1997 pe teritoriile țărilor care nu erau membre NATO la data respectivă. Printre acestea se numără Bulgaria și România”, se arată în răspunsul scris ale Ministerului rus de Externe la întrebările primite pentru conferința de presă anuală a lui Serghei Lavrov.
Premierul bulgar Kirill Petkov a reacționat la declarația ministrului rus de externe Serghei Lavrov cu privire la cererea Rusiei de a retrage forțele NATO din Bulgaria și România, notează Reuters.
„Bulgaria este o țară suverană care și-a făcut alegerea cu mult timp în urmă devenind membră a NATO. Astfel, noi înșine decidem să organizăm apărarea țării noastre în coordonare cu partenerii noștri”, a spus premierul Bulgariei.
El a adăugat că în Tratatul Atlanticului de Nord nu există o categorie „inferioară” de membri ai Alianței, în privința căreia apărarea colectivă să fie aplicată selectiv sau într-un mod limitat.
În urma Bulgariei, lui Lavrov i-a răspuns și Ministerul de Externe al României. Serviciul de presă al departamentului a spus că consideră astfel de cereri „nepotrivite și nefondate”.
Ministerul român de Externe a subliniat că prezența forțelor NATO în statele aliate este o reacție defensivă la comportamentul din ce în ce mai agresiv al Federației Ruse, „mai ales din 2014, când teritoriul ucrainean al Crimeei a fost ocupat ilegal de Rusia”.
România respinge categoric pretențiile Rusiei
Ministerul român a mai amintit că propunerea Moscovei de reducere a forţelor NATO în ţările care au aderat la Alianţă după 1997 a fost deja respinsă în timpul negocierilor.
Amenințarea cu folosirea forței, precum și punerea sub semnul întrebării a parametrilor actuali ai arhitecturii europene de securitate sunt inacceptabile, a declarat președintele Klaus Iohannis, în tradiționalul său discurs privind obiectivele de politică externă și de securitate a României în cadrul întâlnirii anuale cu șefii misiunilor diplomatice acreditați la București, care a avut loc pe 12 ianuarie.
“Este absolut necesară dezescaladarea concretă, pe teren, a situației de securitate. Amenințarea cu folosirea forței, precum și punerea sub semnul întrebării a parametrilor actuali ai arhitecturii europene de securitate sunt inacceptabile.
Susținem, totodată, necesitatea continuării consolidării posturii aliate de descurajare și apărare în mod coerent și cuprinzător pe întregul Flanc Estic, inclusiv și în special în regiunea Mării Negre“, a afirmat atunci președintele Iohannis, scrie https://www.caleaeuropeana.ro.
Șefii diplomațiilor așa-numitei “cvadrilaterale transatlantice” (foto sus) – SUA, Marea Britanie, Franța și Germania – care s-au întrunit joi la Berlin pentru a reafirma disponibilitatea lor de a impune Rusiei consecințe masive și costuri economice severe dacă va interveni militar în Ucraina, au transmis mesajul că “Rusia nu are forța Occidentului unit“.
În 2021 au fost persecutați pentru credința în Hristos 360 de milioane de creștini
La nivel mondial, tendințele de persecuție și oprimare a creștinismului au crescut în anul 2021, arată statisticile publicate de Organizația Open Doors, comentate de basilica.ro. Conform acestora, aproximativ 360 de milioane de creștini suferă un grad mare de persecuție și discriminare în întreaga lume.
În perspectiva acestor cifre, unul din șapte creștini, la nivel mondial, este victima persecuției și discriminării pentru credința în Hristos. Mai specific, unul din șase creștini în Africa, doi din cinci în Asia și unul din doisprezece in America Latină.
Este pentru al doilea an consecutiv în care fiecare țară aflată pe lista de urmărire a fost clasificată ca având un grad „foarte crescut” sau „extrem” de persecuție.
În 2021, primele trei țări în care creștinii suferă cele mai aspre condiții au fost: Afganistanul, Coreea de Nord și Somalia.
Cauzele sunt multiple și greu de izolat într-o singură categorie. Există o legătură strânsă între sursa persecuțiilor și statutul religios adoptat de regiunea sau țara respectivă.
În cifre, statisticile arată că aproximativ 5898 de creștini au fost uciși, 5110 de biserici au fost atacate, 6175 au fost lipsiți de libertate și 3829 de creștini au fost răpiți.
La nivel global, comparativ cu anul precedent, numărul creștinilor persecutați a crescut în 2021 cu aproximativ 20 de milioane.
Datele folosite pentru întocmirea raportului au fost colectate în perioada 1 octombrie 2020 – 30 septembrie 2021.
Indexul Open Doors analizează în alcătuirea statisticilor mai multe criterii:
• Viața privată: dacă creștinul are sau nu voie să dețină obiecte religioase.
• Viața de familie: dacă creștinilor le este permis sau nu să-și exprime credința în familie, să sărbătorească evenimente religioase.
• Viața în comunitate: dacă pot să trăiască fără să fie lezați sau discriminați în comunitățile locale.
• Viața națională: dacă forma de guvernământ permite creștinilor să-și exprime credința.
• Viața Bisericii: dacă creștinii au voie să participe împreună la slujbe și dacă au voie să construiască biserici.
• Violența: dacă creștinii sunt victime ale violenței comunitare.
Organizația „Open Doors” este o rețea mondială de ONG-uri creștine non-profit, care urmărește situația creștinilor la nivel mondial.
CITATE DIN CRONICI TRANSILVĂNENE privind Unirea Transilvaniei cu Țara Românească și abuzurile la care erau supuși românii în ARDEAL până la venirea lui Mihai Viteazul
O lecție de istorie oferită de prof.univ. dr. Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române: Maghiarii i-au reprosat lui Mihai Viteazul că emite documente în limba română, spunând că niciodată n-a fost așa în Ardeal.
Răspunsul lui Mihai a fost: De azi, VA FI!
Academicianul Ioan Aurel Pop (foto), ne vorbește într-o conferință despre rolul lui Mihai Viteazul în istoria românilor, evocată de https://www.activenews.ro.
Letopisețul Cantacuzinesc, relatează despre evenimente descrise intr-un text aparținând marelui boier cronicar vâlcean Teodosie Rudeanu, autorul unei cronici a domniei lui Mihai Viteazul :
”Și rămaseră creștinii și mai vârtos, Țara Românească, săraci de dânsul. Pentru aceasta se cade să blestemăm toți creștinii pre neamul unguresc, mai vârtos, căci sunt oameni răi și vicleni, încă de felul lor.”
Foto: Teodosie Rudeanu, boier și cronicar muntean din vremea domniei lui Mihai Viteazul
Iată două citate semnificative despre realitățile din Transilvania anului 1599.
Unul dintre ele ne vorbește despre conștiința românilor transilvăneni de apartenență la același neam cu românii din Țara Românească, al doilea despre ticăloșia ungurilor și abuzurile la care erau supuși românii în Transilvania până la venirea lui Mihai Viteazul.
Vă dau un citat: ”La vestea nefericitei lupte de la Șelimbăr ( pentru unguri – n.n), care s-a răspândit foarte rapid în întreaga țară, națiunea română, care locuiește în fiecare dintre satele și cătunele Transilvaniei, s-a unit cu poporul venit din Țara Românească și împreună, cât și separat, au prădat în lungul și latul țării.”
Iată acum o frază extraordinară aparținând lui Istvan Szamosközy (1570–1612, un celebru umanist și istoric maghiar, cel care îl prezenta pe Mihai ca pe un posibil eliberator al Constantinopolului:
”Căci încurajați de încrederea că aveau un domn din neamul lor, au ocupat drumurile și i-au ucis pe domni.”
Unul dintre nobilii din Ardeal spunea:
”Să fi fost orice, numai valah să nu fi fost! Pentru că intrând un valah în Ardeal, a ținut mânia valahilor, pe care noi i-am ținut de slugi și din cauză că dinainte de intrarea lui Mihai în Ardeal, furcile, spânzurătorile, locurile de osândă erau pline de valahi, aceștia ne urăsc, și acum au un domn din neamul lor.”
Asta se întâmpla în 1599, 1600.
CITIȚI ȘI:
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 