MIRACOLUL DE CRĂCIUN DIN TIMPUL PRIMULUI RĂZBOI MONDIAL

Unul dintre cele mai mari miracole de Crăciun din istoria lumii

În Belgia, pe Frontul de Vest venise Crăciunul anului 1914. Războiul începuse deja de câteva luni când, în plin măcel mondial, armatele beligerante au luat decizia de a înceta focul şi a sărbători Crăciunul.

Circa 100.000 de militari francezi, britanici şi nemţi au petrecut împreună.

În ajunul acestei mari sărbători creștine, cele două tabere inamice au lăsat armele deoparte, rămânând definitiv în istorie.

Așa cum aveau să relateze soldații părtași la acest armistițiu de neconceput, „cerul s-a făcut mai albastru ca niciodată, iar stelele și luna au strălucit toată noaptea ca printr-un mare miracol.”

În tranșee era un frig cumplit, iar unii soldați nu-și mai puteau ține nici armele în mâini.

Era ajunul Crăciunului și dintr-odată se aude din tabăra inamică, refrenul unui colind. „Stiiilleeee naaacht, heeil’ge nacht…”

Englezii credeau că visează… Li se părea că nu aud bine, dar refrenul a fost imediat reluat. „Silent night, holly night/all is calm, all is bright.”

Între cele două tranșee inamice era o zonă a nimănui și cele două tabere erau pe cale să fratenizeze și să intre pentru totdeauna în istoria lumii.

Vine o noapte în care nu se mai aud mitralierele, ci doar colindele. Aceeași colindă în două limbi diferite.

În ziua de Crăciun miracolele continuă. Cele două tabere au ținut un serviciu funerar comun, chiar între liniile tranșeelor. Rugăciunile pentru cei morți au fost ținute în limbile germană și engleză. Mai întâi în engleză, de către un preot aflat pe front, apoi de student teolog din tabăra germană.

La finalul slujbei comune în acel loc al nimănui, un comandant le urează tuturor Crăciun Fericit! Fiecare își îngroapă morții creștinește.

Foto: Soldați britanici și germani fraternizând în timpul Primului Război Mondial pe frontul din Belgia (Sursa: Imperial War Museum).

Sute de scrisori ale soldaților părtași la aceste evenimente au rămas mărturie peste timp.

Multe au fost publicate în ziare englezești în chiar la începutul anului următor. Altele mult mai târziu. Unele sunt ținute în muzeele de istorie.

Caporalul Leon Harris din batalionul 13, regimentul Londra (Kesington), era de 8 săptămâni în luptă și le scria părinților din Exeter :

„A fost cel mai frumos Crăciun pe care l-aș fi putut avea. Eram în tranșee în ajunul Crăciunului, iar pe seară s-a încetat focul. Apoi germanii au început să strige spre noi, urându-ne Crăciun Fericit, urcând din tranșeele lor sute de brăduleți cu candele aprinse.

Câțiva dintre ai noștri s-au întâlnit cu ai lor la jumătatea drumului, iar inițial câțiva ofițeri au aranjat să încetăm cu toții focul până la miezul nopții de Crăciun. Dar armistițiul a continuat până de anul nou și toți am ieșit din tranșee și ne-am întâlnit unii cu alții între cele două linii și-am schimbat diverse suveniruri- nasturi, tutun și țigări.

Câțiva germani vorbeau limba engleză. Toată noaptea am cântat împreună colinde. A fost ceva deosebit, iar vremea a fost cu adevărat glorioasă atât în ajun, cât și în ziua de Crăciun – un cer luminos ziua, strălucitor și cu o lună clară și stele noaptea. Cerul a fost mai albastru ca niciodată, iar stelele și luna au strălucit ca printr-un mare miracol.”

Tot atunci, 1914, lângă Armentières, o altă întâmplare avea să rămână în memorie. Soldații germani au luat în primire stocurile unei faimoase berării locale.

În dimineața de Crăciun, după ce au strigat <<nu trageți!>>, nemții au rostogolit un butoi cu bere și au împărțit-o cu englezii.

Nemții și englezii au jucat și câteva partide de fotbal. Multe dintre acele momente au fost suprinse și în fotografii ale reporterilor de pe front.

Un soldat a publicat o nouă scrisoare pe 8 ianuarie 1915, în Carlisle Journal.

„Cele mai uimitoare scene din acest război au avut loc între tranșee. Ai noștri și germanii au ieșit din tranșee și s-au împrietenit, au făcut schimb de țigări și de cadouri. Ba chiar câțiva dintre ai noștri au mers la ei în tranșee și au stat acolo și s-au distrat împreună.

Colonelul și adjutantul Regimentului 107 au venit la noi și au vorbit într-un mod atât de prietenos. Toți am cântat la comun colinde, iar în final s-a cântat God Save the King, iar nemții cântau cel mai tare. Asta este absolut adevărat. Unul dintre camarazi a primit o sticlă cu vin pentru a bea în cinstea regelui. Regimentul nostru chiar a jucat un meci de fotbal cu germanii, meci câștigat de ei cu 3-2. ”

Imaginile cu soldații germani și englezi stând împreună apareau la începutul anului 1915 în Mirror, pe prima pagină, strânind un val de reacții, cele mai multe pozitive, în toată lumea. Episodul din 1914 a fost reluat, sporadic, până la finalul Războiului.

Armistitiul de Craciun a durat in unele portiuni ale frontului pana in jurul Anului Nou. Nu doar soldatii simpli au participat, ci si ofiterii. Comandamentele trasmiteau ordine de incetare a oricarei pactizari cu inamicul, dar fara rezultate.

Generalii au fost nevoiti sa vina in prima linie si sa ordone redeschiderea focului sub amenintarea executarii oamenilor pentru tradare.

Pentru a evita orice alte fraternizari, rotatia trupelor a devenit obișnuită, iar unitatile cunoscute pentru astfel de acte au fost trimise in alte portiuni ale teatrului de razboi, unde se dădeau lupte acerbe.

Informatiile legate de Armistitiul de Craciun au fost suprimate de guvernele tarilor participante in razboi, dar scrisorile soldatilor au ajuns in mâna presei, aceste evenimente putand fi aduse astfel la cunostința publicului larg.

In unele portiuni ale frontului, ostilitatile au inceput la fel de emotionant ca in zilele in care se hotarase armistitiul. Capitanul James Dunn al Fusilierilor Galezi Roiali aminteste ca a tras trei focuri in aer si a ridicat un steag pe care scria „Craciun fericit!”.

Germanii au raspuns cu un „Multumesc” măzgalit pe o bucata de pânza, iar căpitanul acestora s-a ridicat si el pe parapet. Amandoi s-au salutat si apoi s-au adapostit in transee. Căpitanul german a tras la randu-i doua focuri de arma in aer. Razboiul reincepuse.

Mulţi soldaţi au fost atunci ameninţaţi că vor fi executaţi, deoarece refuzau să se întoarcă pe front. În cele din urmă între cele două părţi luptele au fost reluate iar până la sfârștul măcelului mondial în 1918, numărul morților ajunsese la milioane de oameni, militari si civili.

După război, povestea acestui armistițiu neoficial de Crăciun a fost dată uitării pentru o vreme , a urmat o criză economică mondială, un nou Război, însă miracolul petrecut atunci a fost revenit la suprafață în anii 60, după lansarea piesei și a filmului „Oh, what a lovely war”.

După două decenii, celebrul muzician britanic Paul McCartney şi-a ilustrat videoclipul piesei „The Pipes of Peace”, din 1984, cu o punere în scenă a Crăciunului din 1914.

S-au făcut multe filme și au fost construite monumente în cinstea eroilor care au ales să renunțe la arme în seara de ajun ca să celebreze miracolul nașterii lui Iisus.

Surse:

– Imperial War Museum/AP

-https://www.g4media.ro/unul-dintre-cele-mai-mari-miracole-de-craciun-din-istoria-lumii

-https://adevarul.ro/miracolul-craciun-petrecut-razboi-mondial-roia-oameni-ofiteri-ambelor-parti-dandu-si-mana

Publicitate