Iubita de suflet a domnului Vlad Ţepeş

Iubirea de taină a lui Vlad Ţepeş

O cronică transilvană din secolul al XVIII- lea dezvăluie mai multe aspecte legate de marea iubire ce a purtat-o Vlad Tepes, Katharinei, o frumoasă sasoaică din  Brasov.

Se pare ca documentul transilvanean scoate la lumina o „taina de suflet“ a principelui muntean, cunoscut mai mult pentru cruzimea sa, decat pentru romantismul său și dragostea pentru o fată săsoaică din Schei.

Povestea începe aşa …

În anul 1455, lui Vlad Tepes i se încredinţează apărarea flancului sudic transilvănean de năvălirile otomane.

În acelaşi an, spre sfârşit, se arăta în „Cronica transilvană“, Prinţul Vlad Ţepes, guvernator militar si Duce de Fagaraş şi Amlaş, a început în Corona (Brasovul de astazi), o idila cu una dintre cele mai frumoase fecioare ale cetăţii, la mâna căreia aspirau deja trei pretendenţi bine văzuți din Patriciatul Săsesc.

Fermecatoarea săsoaica se numea Katharina, era fata ţesatorului  Thomas Sigmed-Siegal,  venit din Flandra la Brașov pentru a-i învăța pe cei tineri artele textile și a Suzannei Lorencz, o femeie de viță nobilă din familia Frone-Weis.

Katharina s-a nascut, conform documentelor gasite de cercetatoarea Bertha Krauser, la 29 aprilie 1438.

Tatăl ei, Thomas Siegel, ajunsese  zunftmeister (staroste) al breslei tesatorilor din Seilergrasse – Ulita Funarilor, astazi Str. Castelului din Brasov .

Cand Katharina era incă o copila, casa tatălui sau a fost mistuita de un incendiu. Ramaşi săraci, parinţii săi au trimis-o, in 1450, la Mânăstirea Franciscanelor din Mahlersdorf.

A stat acolo 5 ani, dar frumuseţea ei a fost remarcată si i-a dus vestea ca e «fara pereche» în cetatea Brasovului: işi purta parul blond dupa obiceiul sasesc, in lungi cozi impletite, iar ochii sai albaştri si talia zveltă au fermecat multi barbaţi din cetate, dar si pe altii, veniti din Transilvania, din Tara Barsei ori chiar din Flandra. 

Dupa cinci ani, vazând ca era curtata de multi pretendenti, parinţii au  scos-o pe Katharina din manastire. Avea 17 ani.

Se spune ca Vlad Dracula îl cunostea pe  batranul Thomas Siegel, tatal Katharinei, înca din 1438, cînd acesta fusese luat rob la turci, iar tatal sau, Vlad voievodul, insistase pe lânga bey sa-l elibereze.

Sarac, bolnav şi rămas fara casă, fostul staroste al ţesatorilor locuia acum împreuna cu familia sa la rudele soţiei, Susanna, născută Fronius, în aşa-numitul imobil „Tartler“.

Ca o paranteză, casa există şi astăzi şi se află pe strada Poarta Schei nr. 14.

Întîlnirea cu Vlad Dracula si Katharina a avut loc într-o dimineata geroasă de decembrie.

Asa cum era obiceiul în cetate la acea vreme, fiecare familie trebuia sa asigure prin rotatie si hrana soldatilor si aparatorilor bastionului breslei de care apartinea.

În acea dimineata era rîndul familiei batrînului Siegel. Katharina se chinuia sa traga la deal o sanie mare si încarcata cu vîrf, la care împingeau si verisoarele ei.

„Cînd a vazut-o sus la Bastion, Vlad Dracula, care tocmai se afla atunci acolo cu ofiterii sai, a sarit s-o ajute, spre uimirea tuturor. Desi era speriata din cauza grozaviilor pe care le auzise despre celebrul principe, fata a fost impresionata de gestul sau… Adevarul a fost ca Vlad – la vederea frumoasei tinere cu ochii ei mari si albastri si cozile aurii, foarte lungi si bogate, a fost lovit de o dragoste atît de napraznica încît nu a mai luat în considerare sfaturile apropiatii sai care îl avertizau despre implicatiile si pericolele la care se expune prin aceasta legatura. Se pare ca, tot din acel moment, a uitat si de toate celelalte aventuri pe care le întretinea în cetatea Coronei“, printre care Ursulla (din Schassburg / Sighisoara), Erika (din Bistrita) si Lize (din Hermannstad / Sibiu), povesteste  fosta profesoara de istorie Bertha Diana Krauser, cea care a pus cap la cap toate detaliile cronicii transilvanene.

Idila lui Vlad cu Katharina a creat mare nemulţumire în rândul patriciatului săsesc, mai ales ca familiile care şi-ar fi dorit-o drept noră pe frumoasa Katharina erau dintre cele mai importante în comunitatea săsească. Katharina fusese promisă de familia ei, încă din copilărie, conform unor cutume săseşti, vicecomitelui sibian, viitor primar, «Thomas Altemberger», având însă o mulţime de alţi pretendenţi din mica nobilime, chiar secuiască”.

Din cercetările istoricului Diana Krausser reiese că: „Se pare că a fost o dragoste pasională princiară interzisă într-un mare oraş cosmopolit transilvan care depindea, politic, de trei mari regalităţi vecine şi de alte două occidentale.

„Într-o zi de la începutul lunii decembrie 1455, ea l-a fermecat pe Prinţul «Dragula» sau «Tzepeşchi» (cum era numit pe atunci de către locuitorii din «Podragu» şi «Șcheii Braşovului»), seniorul prepotent militar şi judecătoresc al întregului comitat Ţara Bârsei (germană «Burzeland»; latină «Burcia»), fiind deja vestit pentru bogăţia sa şi faptele eroice de peste munţi împotriva năvălitorilor turci şi tătari.

Conform cercetării documentaţiei arhivistice regale a oraşului, cel aşa-numit «Vlad Țepeş» era trecut de prima tinereţe şi locuia sus, «PE COASTĂ», (în «CIOCRAQ»), cu o parte din familie şi Curtea sa, în străvechiul «Castel din Cotun» de la rădăcina muntelui (germană „Obere Vorstatt” – arealul Laceacu străzile în pantă din Curcani până la Pajişte).

Aleea care ducea de «Subtâmpa» la Castelul său (incendiat cu întreaga citadelă de tătari în 1688, demolat şi reconstruit în 1850 – azi „Liceul Silvic”) era numită a «Țintaşilor» (Arbaletierilor), a «Protectorului», a «Poliţistului» (germană «der Schutzherr») sau doar «Regală».

Intriga amoroasă

Potrivit documentaţiei, „Dracula” ar fi răpit-o şi, apoi, ar fi sedus-o pe Katharina, fapt ce a produs un mare conflict, pe care îl redăm în continuare:

„Prin fapta sa reprobabilă de răpire şi – ulterior – de seducere a fetei, «Dracula» a declanşat un conflict grav cu patriciatul german al oraşului care s-a finalizat în marea revoltă antiregală, din 1467, împotriva familiei «CORVIN»!

Cei «41 de tineri saşi», despre care se spune că ar fi fost ucişi de «Țepeş», pe colina de la Bartholomeu (Braşov), fuseseră trimişi de primarul sibian, având misiunea de a destabiliza zona prin intrigi şi îndemnuri de a nu mai asculta de conducătorul militar al regiunii, să nu mai respecte legile vamale şi de ordine internă reglementate de el.

Putem spune, astfel, că duşmănia dintre Braşovul aşa-zis «francofon» şi Sibiul – de unde a pornit în 1550 reforma lutherană în Transilvania – ar putea fi urmare a acestei intrigi amoroase!… Scandalul «Dracula» – Țepeş a constituit, de fapt, primul «TABLOID» medieval iar legenda sa, cu origini pur braşovene, este – aşa cum se vede – nemuritoare!”.

In ultima zi a lui aprilie 1459, Vlad Dracul a tras in ţeapa un grup de negustori din cetatea Coronei, pe care-i bănuia de multe intrigi.

In timpul carnajului, la urechile lui Tepes a ajuns o veste care l-a infuriat cumplit: nevestele negustorilor atacasera familia Siegel, o batusera pe Katharina, care astepta al doilea copil, o pusesera la Stalpul Infamiei (in actuala Piata a Sfatului din Brasov) si-i taiasera cozile.

Atunci, Tepes a amenintat că va da foc întregii cetăți dacă i se va mai face vreun rău Katharinei și familiei sale.

Ca s-o scape pe femeia iubita, i-a eliberat pe ceilalti negustori saşi ce urmau a fi omorâţi.

Legenda spune ca Ţepes ar fi reusit sa recupereze una dintre cosiţele Katharinei, pe care o păstra pe o pernuţă, intr-un dulap.

Intr-o zi, când a surprins-o pe soția sa ca umbla in dulap, s-a suparat foc si a batut-o.

In vara lui 1460, Vlad Tepes coresponda intens cu noul Suveran Pontif, Papa Pius II, căruia i-a adresat, pentru a doua oara, rugamintea de acordare a unei scrisori de indulgenta pentru a i se anula casatoria cu prima sotie (Anastasia Holszanska, nepoata Sofiei a Poloniei).

Vroia să o ia in casatorie pe Katharina, dar rigorile religiei nu îi permiteau.

Legendele locale relatează că în 1462, Anastasia s-a sinucis, aruncandu-se dintr-un turn in râul ce inconjura cetatea.

Ramas văduv, Vlad a avut de gând sa o ia de nevastă pe frumoasa Cetaţii, cu care avea deja trei copii: Vladislav „Laszlo” (n. 1456), Catherina (n. 1459) si Christian (n. 1461), dar nu şi-a mai putut duce planul la bun sfîrsit, din cauza complotului caruia i-a cazut victima şi care s-a finalizat cu arestarea si întemniţarea sa de către regele Ungariei, Mathias Corvin, de unde a fost eliberat cu condiţia sa o ia in casatorie pe matusa acestuia, Elisabeta Corvin de Hunyadi.

Astfel, Tepes a ratat oficializarea relaţiei sale cu Katharina. Insa a mai avut cu aceasta inca doi copii – Hanna (n. 1463) si Sigismund (n. 1468).

Katharina însa i-a ramas aproape lui Vlad Tepes chiar si dupa caderea acestuia de pe tron, in 1462, iar Ţepes s-a ingrijit copiii sai, Vladislav, Catherina, Christian, Hanna si Sigismund,lăsându-le mostenire pamânturi si case, asa cum atestă carţile funciare din 1850 ale familiilor Draguly, Laszlo (Ladislau) sau Siegel (numele de fata al Katharinei).

Asasinarea voievodului muntean in decembrie 1476 sau ianuarie 1477, a pus capăt celei de-a doua domnii, dar şi dragostei dintre el si Katharina.

Istoricul Krauser presupune că frumoasa Cetaţii Coronei, ajunsă la  39 de ani, s-ar fi întors la mănăstire, iar din cei 22 de ani dedeagostea mistuitoare dintre cei doi, a ajuns până în zilele noastre o poveste superbă despre iubirile acelei vremi.

În casa din Brasov, Strada Poarta Schei nr. 14, funcţioneaza astăzi o gradiniţă.

Bibliografie:

Articolul „Iubirea lui Vlad Dracula din Brasov” de Bianca Poanca Popa, publicat în Monitorul Expres din 14.04.2004.

Articolul „Marea iubire a unui sângeros voievod”, de Tatiana Dabija, publicat în Jurnalul National din 7.06.2004.

Amanta lui Dracula, primul tabloid medieval

Publicitate