SE ÎNCEARCĂ DIN CE ÎN CE MAI DES, ȘI NU DOAR ÎN LUMEA NECREȘTINĂ, IMPUNEREA DE RESTRICȚII PENTRU SFÂNTA SĂRBĂTOARE A CRĂCIUNULUI

La 25 decembrie, creștinii sărbătoresc Nașterea Domnului Iisus Hristos. În timp, Crăciunul a depăşit de mult stadiul de sărbătoare pur creştină şi este, în prezent, un eveniment celebrat într-un fel sau altul în aproape toată lumea, devenind și o sărbătoare laică.

Familiile se adună în ajun în jurul unui brad împodobit, așteptând darurile de la Moș Crăciun, cel care personifică bunătatea, altruismul, generozitatea, mai ales pentru copii, iar a doua zi pun masă mare cu multe bunătăți pregătite din timp.

Dar, chiar și în ciuda faptului că a căpătat dimensiuni comerciale și de divertisment pe alocuri exagerate, această mare sărbătoare și-a păstrat nealterată semnificația profundă a Întrupării și Nașterii Fiului lui Dumnezeu.

Cu toate acestea, de-a lungul istoriei şi chiar în zilele noastre, chiar dacă anumite ţări au combătut şi combat răspândirea acestei sărbători asociate bunăvoinţei, cadourilor şi meselor festive şi au interzis celebrarea naşterii lui Iisus pe teritoriul lor, Crăciunul și-a păstrat nealterată semnificația profundă a Întrupării și Nașterii Fiului lui Dumnezeu.

Au fost şi încă mai există regiuni ale globului pământesc unde creştinii sunt ucişi pentru că sunt creştini, iar a merge la biserică la slujba Naşterii Domnului, îi  poate costa viaţa.

Pe fondul sosirii imigranţilor musulmani în Europa, tot mai multe ţări transformă Crăciunul într-o sărbătoare interzisă.

În mai multe ţări, în loc de urarea Crăciun Fericit, se promovează intens ideea că mai mai potrivit ar fi să se spună „Sărbători Fericite”, o modalitate prin care să fie incluşi şi cei ce aparțin altor culte religioase și care au alte sărbători în această perioadă.

Oficialii ministerului educatiei din Suedia au indicat şcolilor că pot chema copiii la biserică pentru slujbele de Craciun, dar numai atâta timp cât în cadrul acestor slujbe numele lui Iisus nu este menționat.

 În unele ţări creştine, învăţarea copiilor despre Crăciun, despre timpul liturgic care precede Crăciunul, respectat de către catolicism și Biserica Ortodoxă, precum și de multe culte protestante, este parte a curriculum-ului național, dar lecții despre această sărbatoare, chiar și cele care includ slujbele actuale ale bisericii, nu pot include nici o rugăciune, binecuvântări sau declarațiile de credință.

Puţini mai ştiu de febra religioasă care a măcinat Anglia de la finele Evului Mediu până aproape de perioada contemporană s-a manifestat şi prin interzicerea sărbătoririi Crăciunului.

Între 1647 şi 1660, Crăciunul a fost interzis în Anglia sub influenţa mişcării puritane susţinute de Oliver Cromwell.

Motivul a fost simplu: mişcarea puritană era în fapt o tentativă de reformare agresivă a Bisericii Romano-Catolice, care a mers mai departe decât anglicanismul pentru a condamna ceea ce considera a fi păcate pretextând că sărbătorile precum Crăciunul, în timpul cărora populaţia se „afunda în desfrâu”erau ieşite din cuvântul lui Dumnezeu.

Totul a revenit însă la normal în 1660 – ironic, anul în care trupul lui Cromwell, care decedase cu trei ani înainte, a fost dezgropat, înlănţuit şi decapitat de regaliştii izgoniţi în trecut de către el.

 Iată însă că în zilele noastre atitudinile necreştine sau chiar anticreştine se manifestă din ce în ce mai  intens în Marea Britanie. Un exemplu  l-a dat chiar renumitul post de radio şi televiziune BBC, după ce conducerea trustului a decis să evite folosirea termenilor „înainte de Christos” şi “după Christos” cu “înaintea erei noastre”, respectiv “era noastră”. 

Măsura a fost luată din dorinţa „de a nu ofensa persoanele care nu sunt creştine”, informează The Telegraph.

Naşterea Domnului a fost interzisă de către Crucea Rosie britanică în toate cele 430 de spatii pentru strângerea de fonduri. Personalului i s-a impus să dea jos decoraţiile şi orice alt simbol al sărbătorii creştine, deoarece acestea i-ar putea chipurile ofensa pe musulmani.

Un voluntar al Crucii Roşii declara:

“Pusesem în vitrină scena Nașterii Domnului și ne-au fortat s-o înlăturăm. Se pare că nu putem avea nimic din ce înseamnă Nasterea Domnului. Dacă trimitem felicitări, trebuie să transmitem salutări de sezon sau cele mai bune urări. Însă acestea nu au voie să fie legate direct de Nasterea Domnului. Când am întrebat de ce, ni s-a răspuns: ca să nu-i ofensăm pe musulmani”.

 

Regimul comunist instaurat în România anului 1946 cu ajutorul tancurilor sovietice și prin falsificarea grosolană a rezultatului alegerilor, detesta credința și Biserica, respingând însăși exis­tența lui Dumnezeu. De aceea, s- trecut la a ostracizarea a tot ceea ce ținea de religie, inclusiv sărbătorile și tradițiile.

Numai că sărbătoarea creștină a Crăciunului, era prea adânc înrădăcinată în sufletele oamenilor, pentru ca regimul de barbarie comunistă s-o poată desființa cu totul.

Drept urmare, în loc de excomunicare, comuniștii au procedat la o mistificare: Moș Crăciun a fost înlocuit cu un laic și secularizat Moș Gerilă, o invenţie prin care comuniştii atei au dorit să şteargă din conştiinţa colectivă sărbătoarea creştină a Crăciunului!

În rest, s-a păstrat aproape totul, începând cu împodobirea bradului și terminând cu costu­mația personajului aducător de daruri – înfățișare care, vai!, era de origine capitalistă…

  Bradul de Crăciun, Moş Crăciun şi sărbătoarea Creştină a Naşterii Domnului au fost ”libere” până spre sfârşitul anilor ’40. Prima măsură în demersul comuniştilor de a şterge Crăciunul din calendarul românilor a fost transformarea zilelor de 25 şi 26 decembrie în zile lucrătoare.    

 Începând cu 1948, în ziarele vremii moşul cu barbă albă şi haine roşii, care aducea daruri copiilor cuminţi, a început să apară cu denumirea de Moş Gerilă. Sărbătorile de Crăciun s-au transformat în Sărbători de iarnă, iar bradul de Crăciun a devenit Pom de iarnă. 

Moşul comunist Gerilă nu numai că preluase atribuţiile lui Moş Crăciun, acelea de a aduce daruri copiilor, dar i s-au dat şi trăsături de activist de partid.

Serbările Pomului de Iarnă erau organizate de comunişti în fabrici şi uzine, unde copiii erau chemaţi în faţa Moşului să spună poezii şi erau răsplătiţi cu pungi cu dulciuri.  

Versurile special create pentru noul moş , Gerilă, aveau şi ele iz socialist: copii cât mai cuminţi, cu note mari, clase fără corigenţi, cadouri cât mai puţine: 

„Moş Gerilă toţi îmi spun

Că eşti darnic şi eşti bun

Dar să stii mai din’ainte

C-am fost băieţel cuminte,

Şi mai spun aşa să ştii

Ca eu nu-ţi cer jucării

Cum ţi-ar cere şi alţi copii.

Însă nu m-aş supăra

Dacă tot mi-ai da ceva”

Moş Gerilă şi darurile lui erau produsul societăţii comuniste, iar recunoştinţa copiilor trebuia să se întoarcă către partid.

Mesajele din revistele pentru pionieri şi UTC-işti  îndemnau în acest sens. 

„Anotimpul alb, zilele care au mai rămas pînă la sfîrşitului anului calendaristic poartă gîndurile copiilor de la bradul frumos împodobit ce scînteiază în lumina jocului de artificii, la sacul plin cu daruri al luiMoş Gerilă, pe care-l întîmpină cu voioşia cîntecului, cu fapte frumoase, cu notele bune şi foarte bune din carnetul de elev. Surprizele care-i aşteaptă sînt multe şi foarte plăcute căci societatea noastră s-a îngrijit din vreme ca cei aproape 4, 2 milioane de copii ai ţării să aibă o vacanţă plină de bucurii, iar tradiţionalele sărbători ale pomului de iarnă să fie mai strălucitoare ca oricînd. Anul 1979, anul Congresului al XII-lea al partidului şi al celei de a 35-a aniversări a eliberării patriei, a fost un an în care şi munca părinţilor a fost mai bună”,  scria revista ”Cutezătorii” din anii 80. 

În anii construirii ”socialismului victorios” în România ,în jurul celor mai mari sărbători ale creştinităţii, se crease un fel de conspiraţie a tăcerii, în care cuvintele Paşti şi Crăciun erau cvasi-interzise, în care ele nu puteau fi niciodată auzite la radio sau la televizor, dar nici citite în presa controlată de partid şi intens cenzurată de acesta şi oamenii săi era cel puţin bizar că liderii comunişti găseau de cuviinţă să le marcheze cu o masă tradiţională. (https://www.historia.ro).

Revelionul era ziua principală a Sărbătorilor de Iarnă. Românii făceau trecerea dintre ani, odată cu mesajul tovarăşului Nicolae Ceauşescu, transmis la televizor:

”Dragi tovarăşi şi preteni, cetăţeni ai Republicii Socialiste România, intrăm în noul an cu încrederea deplină în forţele poporului nostru, în capacitatea sa creatoare. Pe baza realizărilor de până acum, privim cu încredere deplină în realizarea programelor de dezvoltare economico-socială, în victoria socialismului şi comunismului în patria noastră”, spunea Nicolae Ceauşescu, la Revelionul din 1988, ultimul său mesaj transmis în noaptea dintre ani. Moş Gerilă a murit odată cu Ceauşescu, în decembrie 1989.

Nimeni probabil n-a anticipat faptul că, la scurtă vreme de la căderea comunismului, Nașterea Domnului și Crăciunul vor ajunge să fie puse din nou la index, în numele așa-zisei ­„corectitudini politice”, al ”progresismului”neomarxist, al menajării sensibi­lităților minori­tăților (cele ale majorităților neavând probabil nici o importanță) și al marxismului cultural.

În anii 2000, în Cehia, Austria și Marea Britanie au luat ­amploare campaniile anti-Moș Crăciun, care chiar a fost interzis în 2008 în Bosnia, pe motiv că nu aparține tradiției acestei țări.

În unele țări s-a interzis amplasarea în spații publice, precum piețele, a scenei Nativității, iar în Statele Unite s-a cerut și se cere insistent înlocuirea denumirii „Christmas Tree” (pomul de Crăciun) cu „Holiday Tree” (Pomul de sărbătoare)…

În Statele Unite, la Universitatea din Tennessee, şefii istituţiei au elaborat un plan pentru suprimarea Crăciunului, prin care au fost interzise apariția lui Moș Crăciun, urările, felicitările și mâncărurile tradiționale, iar astfel de cazuri sunt nenumărate în SUA și Canada.

Crăciunul în China este doar o altă zi de lucru. Școlile, birourile și magazinele rămân deschise, dar după program chinezii din marile orașe ies în oraș și sărbătoresc în felul lor serbarea atît de iubită în restul lumii.

China este oficial un stat ateu, așa că sărbătorirea Crăciunului a fost în timpul extremismului maoist complet interzisă, împreună cu creștinismul, iar în prezent guvernul încă mai impune anumite restricții împotriva respectării sărbătorii în stil occidental.

În zilele noastre, în China este sărbătorită o versiune comercială a Crăciunului în orașe mari și este tratată mai mult ca un fel de Zi a Îndrăgostiților.

Este o zi petrecută cu prietenii, nu cu familia, și, în general, sărbătorită prin mersul la spectacole, la cumpărături sau petrecerea unei zile romantice alături de partener.

Asta nu pentru că în China se sărbătorește marea sărbătoare a creștinătăți, ci pentru că mulți chinezi, non creștini consideră că e doar o „perioadă tematică” la nivel comercial.

În afara orașelor mari, Crăciunul practic nu există, deci, cei din mediul rural nu-l celebrează deloc.

În marile orașe chineze, multe magazine și străzi comerciale sunt îmbrăcate, în decembrie, în culorile Crăciunului. Imagini ale lui Moș Crăciun, brazi de Crăciun și cântece occidentale se fac auzite în marile magazine.

Mulți văd în aceste lucruri „revendicarea culturală a modernității” asociată cu Occidentul și, prin urmare, „inamicul valorilor patriotice” impuse Chinei de revoluția comunistă brutală din secolul al XX-lea.

În 2014, Academia Chineză de Științe Sociale a publicat o carte pentru a delimita în detaliu „cele mai serioase provocări” care apar în țară, atenționând în  mod explicit asupra a patru dintre ele:

– idealurile democratice exportate din națiunile occidentale

– hegemonia culturală occidentală

– difuzarea informațiilor prin intermediul internetului

– infiltrații religioase

Un grup de zece doctoranzi chinezi a publicat un articol în care a analizat fenomenul denunțat ca „frenezia de Crăciun”, cerând poporului chinez să respingă această sărbătoare.

Totuși în teritoriile Macao, Taiwan și Hong Kong, Crăciunul este o sărbătoare oficială.

În lumea de azi, mai există ţări în căre sărbătorirea Crăciunului este interzisă şi chiar pedepsită prin lege…

De la instaurarea comunismului în anii 50,în Coreea comunistă religia creștină a fost complet interzisă. Organizațiile de apărare a drepturilor omului afirmă că între 50.000 și 70.000 de creștini se află în închisori sau lagăre de concentrare din Coreea de Nord doar pentru că au îndrăznit să-și practice credința.

Într-o ţară în care bărbaţii sunt obligaţi… de fapt au onoarea de a purta aceeaşi tunsoare precum preamăritul conducător, interzicerea Crăciunului pare a fi unul dintre paşii de bază pentru controlul populaţiei/combaterea influenţelor capitaliste.

De altfel, Coreea de Nord a şi ameninţat eterna ţintă/rivală Coreea de Sud că va trage asupra unui brad de Crăciun artificial pe care un grup creştin dorea să-l monteze în apropierea graniţei dintre cele două state.

În 2016, dictatorul Kim Jong-Un a făcut a mai făcut un pas în persecuția religioasă: nu numai că a reiterat interdicția de sărbătorire a Crăciunului, ci a ordonat ca în noaptea de 24 decembrie poporul să comemoreze nașterea bunicii sale, Kim Jong-Suk, luptătoare comunistă care a luptat împotriva japonezilor și a devenit soția primului dictator al țării, Kim Il Sung. Este considerată (și venerată) ca „Sfânta Maică a Revoluției”.

Faptul că liderii primitivi ai sultanatului Brunei au interzis Crăciunul în această țară (cei care nu respectă interdicția putând ajunge în pușcărie pentru 5 ani),iar o altă țară musulmană – Tadjikistanul – a interzis brazii și cadourile de Crăciun este o realitate tragică.

Iată însă că recent,birocrații din Comisia Europeană,s-au arătat dornici să introducă în Parlamentul European un proiect de rezoluție prin care termenul „Crăciun” să fie înlocuit cu „sărbătoare”.

Motivația, zic ei, ar fi aceea că acest lucru ar fi „o modalitate prin care să fie incluşi şi cei care au alte sărbători în această perioadă precum: Hanukkah, la evrei, Ramadam şi Ashura, la musulmani, Omisoka la japonezi sau Bodhi Day la budişti.” (evz.ro).

Aceasta este însă o explicație pentru proști. În spatele ei se ascunde intenția de a distruge tradițiile și familia tradițională europeană. La Bruxelles, Târgul de Crăciun a fost redenumit în ”Plăcerile iernii”, scrie news-republic.com.

De necrezut, dar Parlamentul European a tipărit chiar şi felicitări cu urarea imbecilă „Felicitări de Sezon” !

Aceleași caricaturi de la Bruxelles, împreună cu executanții lor fără conștiință din anumite țări europene, au făcut ca în Franța să se pună problema scoaterii cuvintelor Mamă și Tată din codul civil, în timp ce în Anglia, pașapoartele conțin denumirea de Părinte 1 și Părinte 2, în loc de mamă și tată. Motivul? Să nu se simtă discriminați homosexualii!!!

Cu alte cuvinte, majorității i se ia dreptul la tradiție și normalitate pentru a li se acorda mai multe drepturi minorităților – fie ele etnice, religioase sau sexuale.

Mulți alții, mai puternici decât liderii de la Bruxelles și de la Strasbourg, au încercat să juguleze credința noastră creștină și au falimentat.

Revoluția Franceză de la 1789 a înlocuit creștinismul cu numitul „cult al rațiunii”, dovedit a fi, în scurt timp, un fiasco total.

Un mare prelat român – cel care a citit la 1 Decembrie Rezoluția de Unire de la Alba Iulia, în fața „Măritei Adunări Naționale” și care acum este „Fericit” în calendar – a spus: „credința noastră este viața noastră”.

Se încearcă din nou interzicerea Crăciunului! Ce va fi mâine?

Publicitate

O analiză a Agenției Stratfor relevă că în analizele startegice ale Rusiei, neutralizarea SUA și paralizarea NATO, sunt esențiale înainte de o intervenție militară în UCRAINA

Foto: Imagini prin satelit care arată cum forţele armate ruseşti au fost dispuse în poziţii strategice în vestul Rusiei, lângă graniţa cu Ucraina pe fondul scenariului îngrijorător în care Putin va da ordinul de a invada această țară în viitorul apropiat.

Friedman – analiză a strategiei Rusiei: Neutralizarea SUA și paralizarea NATO, esențiale înainte de o intervenție militară.

Reputatul analist american George Friedman, fondatorul celebrei agenții de analize geopolitice Stratfor, și preşedintele publicaţiei de securitate Geopolitical Futures, a analizat într-un editorial actuala criză de la granițele Flancului Estic al NATO, unde Federația Rusă și-a comasat zeci de mii de trupe la granița cu Ucraina, stat pe care l-a mai agresat în 2014 și care se teme de o nouă invazie rusească.

Expert în spațiul ex-sovietic, Friedman e de părere că regimul Putin încearcă recuperarea „zonelor tampon” pe care rușii le-au pierdut după prăbușirea URSS-ului. 

Ucraina, teritoriu-cheie pentru Rusia. De aici poate fi atacată sau poate ataca.

Aceste teritorii care au protejat în trecut Rusia nu mai sunt sub controlul Moscovei, care are ca obiectiv fie recuperarea lor, fie controlul lor prin guverne apropiate de Kremlin care sunt coordonate de la Moscova.

„Rușii au reușit acest lucru în Caucazul de Sud, folosindu-se de diplomație și de trupele ruse staționate în regiune pentru menținerea păcii. Însă regiunea critică pentru Rusia este în vest, unde se găsesc forțele europene, SUA și NATO”, scrie Firedman.

Acesta a subliniat că în actualul context Belarusul și Ucraina sunt cruciale pentru regimul Putin.

Friedman își continuă textul și amintește că până în prezent, în pofida narațiunii agresive, strategia Rusiei a fost de a evita o intervenție militară directă și s-a folosit de acțiuni de război hibrid pentru a influența în regiune și a prelua controlul.

În tot acest context, al „zonelor tampon”, Ucraina e elementul cheie în opinia politologului american. „Ucraina este un teritoriu vast, reprezintă o amenințare directă pentru Rusia și totodată din Ucraina Rusia ar putea amenința Occidentul”.

Friedman se îndoiește că Federația Rusă, care a comasat un număr uriaș de trupe și tehnică militară grea la granița Ucrainei, va recurge la o invazie militară, din mai multe motive. În primul rând ar fi un război de uzură, costurile ar fi uriașe iar rușii nu pot anticipa acțiunile americanilor.

Înainte de o acțiune militară, Rusia trebuie să neutralizeze SUA și să paralizeze NATO

„Pentru ca rușii să finalizeze reconstrucția Uniunii Sovietice ei trebuie mai întâi să neutralizeze Statele Unite, dar fără să recurgă la acțiuni militare”, explică Friedman care continuă ”Pare o strategie pe termen lung”. 

„Mai important, un eventual răspuns american împotriva Rusiei, fără a angaja însă întreaga Alianță și fără a avea sprijinul politic al NATO, ar complica dinamica politică și militară a acțiunilor SUA.

Iar SUA și-au manifestat deja prudența amenințând cu excluderi din sistemul bancar dacă Rusia va ataca Ucraina și nu cu acțiuni militare”.

Prin urmare, George Friedman consideră că înainte ca Rusia să efectueze o operațiune militară împotriva Ucrainei, „Moscova trebuie să neutralizeze din punct de vedere politic SUA iar cheia acestui lucru este paralizarea NATO, în special a Germaniei”.

„Germania vede în Rusia o sursă crucială de energie și un partener comercial care ar putea crește în semnificație, dar vede totodată și o problemă pe care trebuie să o evite”, subliniază Friedman care adaugă faptul că Germania nu dorește în niciun caz un conflict cu Rusia, conflict care i-ar pune în mare pericol poziția pe care o exercită, acea de stat care domină economic întreaga Europă. Germania ar dori ca Belarusul și Ucraina să rămână o zonă tampon între ea și Rusia, dar fără ca acest lucru să ducă la creșterea puterii americane în Europa.

Rusia încearcă neutralizarea SUA prin acțiuni care divid SUA de Europa în cadrul NATO

„Pe scurt, deși ar putea exista o serie de poziții (n.a. – dure) ale Germaniei cu privire la acțiunile Rusiei în Europa, ea trebuie să evite războiul și e dispusă să plătească pentru asta. Neutralizarea Statelor Unite ale Americii de către Rusia se face din interiorul NATO și al Europei, în special prin Germania”, e de părere Friedman.

În ceea ce privește garanțiile de securitate pe care Moscova le-a înaintat către NATO, unele sunt din start inacceptabile scrie Friedman. Spre exemplu rușii cer limitarea trupelor americane în statele membre NATO care au aderat după 1997 (n.a. – referire directă la țările din spatele Cortinei de Fier) dacă se simt amenințați. Analistul crede că „ținta” cerințelor este de fapt Articolul 5 din cadrul Tratatului. Friedman e de părere că dacă Moscova ar reintegra politic la un moment dat fostele teritorii sovietice, lucru pe care nu îl vede imposibil, atunci rușii s-ar „elibera” de Articolul 5.

De ce a înaintat Rusia către NATO un document despre care știe că va fi respins din start?

Există și alte clauze care indică respingerea categorică de către SUA a documentului. Prin urmare care e strategia Rusiei de a înainta asemenea cerințe? 

„Cererile pot fi concepute ca o platformă de negociere”, crede Friedman, care explică însă că cerințele sunt prea abrupte însă pentru a putea să negociezi în jurul lor. O altă ipoteză ar fi că documentul are ca scop o acțiune de propagandă menită să arate că Federația Rusă discută cu SUA de pe poziții de forță și de la nivel de egalitate.

„Din punctul meu de vedere nimeni nu vrea un război în Ucraina. Ar fi un război lung și sângeros iar avantajul geografic este de partea Rusiei. Astfel de cereri, indiferent de cât de absurde sunt, pot determina națiunile precaute să capituleze și să se axeze strict pe diplomație și nu pe răspunsuri militare. Iar o mare parte din Europa nu e dispusă să lupte pentru Ucraina. Statele Unite, care ar fi preocupate de expansiunea rusă prin forță militară, ar putea alege să se implice militar.

Aceste cerințe ruse ar putea fi percepute în Europa ca o platformă de discuții prin care s-ar limita opțiunile americane”, e de părere George Friedman, în analiza sa asupra strategiei Rusiei,comentată de https://www.defenseromania.ro.

O LEGE DEMNĂ DE LAUDĂ A VECINILOR NOȘTRI UNGURI

Parlamentul ungar a aprobat, marți, o creştere a impozitării marilor lanţuri de hipermarketuri, majoritatea străine, care vor fi obligate să predea pentru acţiuni sociale destinate persoanelor nevoiaşe alimentele care expiră în 48 de ore.

Potrivit noii legi, pentru lanţurile comerciale care au o cifră de afaceri anuală de peste 273 de milioane de euro, taxa specială pe venituri va creşte la 2,7%, faţă de 2,5% în prezent.

Noua lege mai prevede că aceste lanţuri comerciale vor trebui să predea zilnic Centrului de Recuperare a Alimentelor, produsele alimentare care expiră în următoarele 48 de ore, cu excepţia celor care au din momentul producerii o dată de expirare de mai mică de două zile, cum ar fi de exemplu produsele de panificaţie. (EFE).

Guvernul condus de Viktor Orban insistă de mulți ani că Ungaria trebuie să sprijine lanțurile locale de hipermarketuri, dar legat de noua lege care intră în vigoare pe 1 ianuarie afirmă că ea are rolul de a diminua risipa de alimente și de a direcționa către persoanele nevoiașe alimente care altfel ar ajunge să fie aruncate.

Magazinele pot oferi alimente şi organizaţiilor caritabile. Scopul legii este ca alimentele al căror termen de valabilitate expiră curând să ajungă la cei nevoiaşi, nu la gunoi.

  În expunerea de motive a legii se arată că Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite estimează că aproximativ o treime din alimentele produse sunt aruncate, deşi producerea acestora necesită resurse importante.

Potrivit unui sondaj UE, peste 5% din deşeurile alimentare se formează pe parcursul comercializării.  

Magazinele în cauză trebuie să întocmească şi un plan de reducere a risipei alimentare, care trebuie depus la Centrul de Salvare a Alimentelor. Primele astfel de planuri trebuie trimise până la data de 31 mai 2022.

De asemenea, trebuie să desemneze şi un responsabil cu salvarea alimentelor.   Magazinele care nu reuşesc să realizeze un astfel de plan sau care depăşesc anual cantitatea planificată de risipă alimentară cu peste 2%, vor fi amendate.

Va creşte şi taxa pe comerţul cu amănuntul din vânzări pentru marile magazine alimentare, de la 2,5 %, la 2,7%.   Legea va intra în vigoare începând cu data de 1 februarie 2022

Potrivit datelor Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), în Ungaria sunt aruncate anual peste 1,8 milioane de tone de alimente, o risipă care pe ansamblul Uniunii Europene este estimată la circa 90 de milioane de tone.