CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Cui serveşte poziţia preşedintelui Klaus Iohannis în procesul de reglementare a problemei transnistrene?


REGLEMENTARE FĂRĂ DEMILITARIZARE? Pentru cine joacă Klaus Iohannis?

Klaus Iohannis, într-un glas cu Moscova și Berlinul, susține ”reglementarea transnistreană” înaintea retragerii trupelor și arsenalelor rusești din regiune, transmite Romanian Global News.

În cadrul conferinței de presă comune susținute la 23 noiembrie 2021, la Palatul Cotroceni, cu Maia Sandu, președintele Republicii Moldova, Klaus Iohannis a declarat, între altele:

În ceea ce privește dosarul transnistrean, am reiterat poziția noastră cunoscută: România susține o reglementare cuprinzătoare, pașnică și durabilă a conflictului transnistrean, cu respectarea suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova, în frontierele sale recunoscute la nivel internațional și fără afectarea viitorului său pro-european”.

Moldova's Transnistria region goes knocking on Russia's door

Atât. Niciun cuvânt despre retragerea armatei și armamentului rusesc.

Deunăzi, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a spus aproximativ același lucru, la Moscova.
Constatăm obiectiv că domnul Klaus Iohannis a deplasat voit accentele și pledează, consensual cu Moscova și Berlinul, pentru așa-zisa ”reglementare a conflictului transnistrean” fără demilitarizarea prealabilă a regiunii prin retragerea completă, ordonată și urgentă a trupelor ruse și arsenalelor acesteia. Gestul lui Klaus Iohannis nu doar este consensual cu cel al Kremlinului, care dorește reglementare fără demilitarizare, dar vine în contrast izbitor cu prevederile Documentului OSCE de la Istanbul (1999), cu documentele Consiliului Europei și ale Uniunii Europene în acest subiect, precum și cu Rezoluția ONU privind retragerea trupelor ruse din regiunea transnistreană (2018).
De asemenea, gestul lui Klaus Iohannis nesocotește legislația internă a Republicii Moldova, mai cu seamă Legea nr. 73/2005 cu privire la prevederile de bază ale statutului juridic special al localităţilor din stânga Nistrului (Transnistria), care stabilește univoc că reglementarea conflictului transnistrean este posibilă doar ”După îndeplinirea condiţiilor privind demilitarizarea, stipulate în Hotărârea Parlamentului nr. 117-XVI din 10 iunie 2005, în special a celor referitoare la onorarea de către Federaţia Rusă a obligaţiilor asumate la Summit-ul OSCE de la Istanbul (1999) privind evacuarea integrală, urgentă şi transparentă a trupelor şi armamentului de pe teritoriul Republicii Moldova, şi după formarea, în Transnistria, a unui sistem al puterii alese în mod democratic”.
Conducerea de la Kremlin a inversat întotdeauna termenii, pledând permanent pentru o reglementare a conflictului transnistrean înaintea retragerii trupelor și arsenalelor militare rusești din Republica Moldova. De asemenea, conducerea Federației Ruse, susținută de diplomația și administrația germană, a cerut în mod constat, după iunie 2005, anularea Legii nr. 73/2005 și a celor două Hotărâri ale Parlamentului de la Chișinău prin care orice reglementare a conflictului transnistrean este condiționată de retragerea trupelor, tehnicii militare și armamentului rusesc din regiune.
Consensul Rusiei și Germaniei – singurele federații de pe continentul european – trădează nu doar dorința de a exporta propriul model de organizare administrativă și politică, ci are și un puternic substrat istoric, amintind de Pactul Ribbentrop-Molotov și Protocolul adițional la acesta, prin care României i-au fost smulse, în 1940, 11 județe din partea de răsărit și de nord a țării.
Semnul greu de întrebare pe care ni l-a ridicat acum în față Klaus Iohannis prin opțiunea sa de reglementare înaintea demilitarizării sau chiar fără demilitarizare este dacă nu cumva, în chestiunea transnistreană, se dorește alinierea României la axa Moscova-Berlin, în contradicție cu poziția americană pe acest subiect de mare sensibilitate regională și în răspăr cu interesul național de unitate al românilor.

30/11/2021 - Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: