CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

PENTRU NEMURIREA AMINTIRII CELUI CARE A FOST EROUL LUPTEI ANTICOMUNISTE PAUL GOMA


Scriitorul şi dizidentul anticomunist Paul Goma a murit din cauza COVID-19.  Era internat în Franţa

Recent, în satul basarabean Mana, din Orhei, unde a văzut lumina zilei neînfricatul erou al luptei anticomuniste Paul Goma, a fost inaugurată placă memorială închinată amintirii inegalabilului scriitor român Paul Goma, dizidentul supranumit ”Soljenițîn al nostru”.

Refuzul și indiferența celor care stăpânesc acum casa părintească a lui Paul Goma, nu a fost o piedică în calea instalării acestei plăci comemorative, pe care autoritățile comunei au amenajat-o chiar în fața porții casei, lângă fântână.

 Paul Goma


Paul Goma s-a născut la 2 octombrie 1935, într-o familie de învățători români.

După cedarea Basarabiei fostei URSS, Paul Goma s-a mutat cu familia în România.

Fiind elev la Liceul ”Gheorghe Lazăr” din Sibiu, a fost exmatriculat, pentru că susţinuse în şcoală cauza unor persoane anchetate pentru anticomunism. A reuşit totuşi să termine Liceul ”Radu Negru” din Făgăraş, în 1953. În 1954 a început Institutul de Literatură şi critică literară „Mihai Eminescu” din Bucureşti. 

A fost arestat în la 22 noiembrie 1956, pe când era student al Facultăţii de Filologie, Universitatea Bucureşti, ca urmare a manifestaţiilor studenţeşti anticomuniste declanaşate în contextul revoluţiei din Ungaria.

Prin sentinţa nr. 487 a Tribunalului Militar Bucureşti din 3 mai 1957 Paul Goma şi colegul său, Horia Florian Popescu au fost condamnaţi la câte doi ani închisoare corecţională pentru „delictul de agitaţie publică”. Pedepselor relativ mici aplicate de instanţă li s-au adăugat însă ani de DO. La expirarea pedepsei, lui Paul Goma i s-a stabilit domiciliu obligatoriu, printr-o decizie a M.A.I., pe timp de 24 luni la Lăteşti.

La 9 octombrie 1961 biroul raional Feteşti al Securităţii propunea direcţiei regionale Bucureşti ca lui Paul Goma să i se prelungească domiciliu obligatoriu cu încă 36 luni pentru că „a avut o atitudine duşmănoasă şi în perioada domiciliului obligatoriu”. Prin decizia 16285 din 2 noiembrie 1961 i se prelungea DO cu 24 luni. Restricţiile domiciliare aveau să îi fie ridicate la 21 februarie 1962. După eliberare, se reînscrie la Facultatea de Filologie.

Revine în 1977 în prim planul rezistenţei anticomuniste româneşti prin scrisoarea de adeziune la Charta’77 din Cehoslovacia şi prin alte scrisori, declaraţii şi apeluri în care condamnă regimul Ceauşescu. Arestat din nou în 1977, a fost expulzat din ţară, la 20 noiembrie 1977, în Franţa, unde a continuat, împreună cu exilul românesc,  protestele împotriva dictaturii ceauşiste.

A scris mult despre gulagul românesc, devenind celebru după publicarea în occident a cărților sale , interzise de regimul comunist din România: OstinatoGherla, Patimile după Piteşti şi despre „mişcarea Goma” din 1977, Culorile curcubeului.

24/10/2021 - Posted by | MARI ROMANI | , , , , , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: