CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

ZIUA DE 19 OCTOMBRIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR


Ziua de 19 octombrie în istora noastră

1497: Armata poloneză condusă de Ioan Albert, ridică asediul cetăţii Suceava a Moldovei.

CETATEA DE SCAUN A SUCEVEI – Ghid de Bucovina

În timpul asediului, portar al Sucevei (comandant al garnizoanei cetății) a fost Șendrea, cumnatul lui Ștefan cel Mare, urmat în funcție de Luca Arbore. Cetatea a fost asediată timp de 21 de zile de către oștile poloneze (26 septembrie–19 octombrie), dar nu a putut fi cucerită, iar rezistența ei a obligat armatele polone să renunțe la asediu și să ia drumul întoarcerii, alegând drumul care trecea prin Siret, spre Cernăuți.

Oastea moldoveană condusă de Ștefan cel Mare, a atacat armata polonă, iar în lupta de la Codrii Cosminului, marele voievod moldovean a obținut o mare și importantă victorie, silind rămășițele acesteia să se retragă spre  Cernăuţi.

Imagini pentru batalia codrii cosminului photos

La 30 octombrie a avut loc o noua lupta la Cernăuţi, în cadrul căreiea Ştefan cel Mare al Moldovei înfrînge resturile armatei polone, alungîndu-le din ţară definitiv.

1595 (19-20 octombrie): A avut loc Bătălia de la Țuțora, pe malurile Prutului, dintre oștile Uniunii statale polono-lituaniene (sprijinite de armata Moldovei) și și cele ale Imperiului Otoman, (aliat cu Hanatul Crimeii).

Pentru Republica nobilară polonă era inacceptabilă subordonarea teritoriilor românești de către habsburgi sau subjugarea de către Poarta Otomană. De aceea, în 1595, cancelarul și Marele hatman al Coroanei Jan Zamoyski au decis să intre cu o parte a trupelor polone în Moldova. Armata de coroană poloneză (având în compunerea sa aproximativ 5.000 de cavaleriști și 2 -3000 de pedestrași), condusă de Jan Zamoyski a intrat în Moldova.

La 27 august a ocupat Hotinul, la 3 septembrie, Iașul și l-a instaurat în scaunul domnesc pe Ieremia Movilă. Poarta Otomană a avut o reacție rapidă – în timp ce sultanul era ocupat cu Mihai Viteazul, în Moldova a intrat armata tătarilor (aproximativ 25.000), în frunte cu hanul Crimeii Gazi Giray II.

În seara lui 18 octombrie au avut loc primele atacuri de tatonare cu armata hanului, iar a doua zi a început bătălia propriu-zisă. Hanul având puțină infanterie, infanteria și cavaleria poloneză au cauzat pierderi grele tătarilor.

Luptele au continuat pe 20 octombrie, însă Gazi Giray al II-lea a concluzionat că armata sa este în imposibilitatea de a învinge forțele Coroanei și a căzut de acord să negocieze pacea. La 21 octombrie a fost semnat tratatul de pace, prin care tătarii au recunoscut domnia lui Ieremia Movilă, apoi s-au retras. În urma Bătăliei de la Țuțora pericolul direct turco-tătar, care plana asupra hotarelor Republicii polone, a fost înlăturat. Totodată, au fost îngrădite pretențiile de suveranitate ale Habsburgilor asupra Moldovei, iar influența polonă în Moldova a fost reconstituită, fără a se ajunge la un război de proporții cu Imperiul Otoman.

1820 (19/31 octombrie): S-a născut pictorul Gheorghe Tattarescu, pionier al neoclasicismului în pictura românească şi întemeietor, alături de Theodor Aman, al învăţământului artistic românesc; (m. 1894) – 195 de ani. NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1818.

Autoreprezentari: Gheorghe Tattarescu (1820–1894) | Self portrait, Art,  Historical figures

Gh.Tattarescu-autoportret 

1847: S-a născut la Rășinari, în Transilvania, biologul și botanistul Daniil I. Barcianu-Popovici,  primul cercetător român de biologie experimentală (a publicat remarcabile lucrări de anatomie şi embriologie vegetală); (m. 16 februarie 1903, la Sibiu).

1847-1903 Daniil Popovici Barcianu_21

Om de cultură și politician apreciat, Daniil I. Barcianu-Popovici a studiat la Seminarul Teologic și Pedagogic de la Sibiu și a devenit învățător și apoi preot în Rășinari de unde Episcopul Șaguna l-a trimis la studii în Germania, apoi la Viena.

În 1874 și-a luat doctoratul în Științe Naturale. Întors în țară în 1875, s-a stabilit la Sibiu, a fost secretar al ASTREI, profesor la Institutul Teologic și Director al Școlii Civile de Fete, înființată de ASTRA. A participat la înființarea Tribunei și a editat cărțile tatălui său: Elemente de istorie naturalăVocabular românesc nemțesc și Gramatica germană.

A redactat revistele Foaie Ilustrată și Foaia Pedagogică. A fost primul cercetător român de biologie experimentală, a publicat remarcabile lucrări de anatomie și embriologie vegetală.

Pe plan politic a fost membru în conducerea Partidului Național Român din Transilvania, a fost unul dintre inițiatorii Memorandului din 1892, fapt pentru care a fost condamnat la doi ani și șase luni închisoare, executată parțial la închisoarea Vác și grațiat de împăratul Franz Josef I al Austriei.

1865 (19/31): Mai mulți bancheri englezi, francezi şi austrieci concesionau dreptul de a înfiinţa la Bucureşti o bancă de scont şi emisiune monetară, cu un capital de 25 milioane de lei-aur (1 leu=1/3 g aur fin) numită Banca României.

A fost creată prin transformarea filialei din Bucureşti a Băncii Imperiului Otoman (dominată de capitalul englez).

Operaţiunile bancare au continuat sub numele de Bank of Roumania Ltd

Banca Naţională a României - Istoria BNR

 Primul președinte al Consiliului de Administrație a fost Ion Ghica. Patru ani mai târziu, a renunțat la privilegiul emisiunii, devenind o bancă de scont, ca precursoare a Băncii Naționale a României.

1868: S-a născut la Soveja, in jud.Vrancea, geograful, etnologul, academicianul şi geopoliticianul român, Simion Mehedinţi; (d.14 decembrie 1963).

A fost director al revistei “Convorbiri literare”; (m.14 decembrie 1962).

NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii sale ziua de 16 octombrie 1868.

1869 (19/31) : A fost inaugurata calea ferată București – Giurgiu, primul traseu construit în România, făcând abstracţie de liniile construite anterior în cuprinsul Imperiului Habsburgic (din 1867 Austro-Ungaria) şi Otoman, care astăzi se află pe teritoriul României. La 17 iunie 1869 fusese promulgată legea pentru exploatarea în regie a liniei Bucureşti (Filaret) – Giurgiu şi ulterior o prelungire a acesteia până la Smârdan, lângă malul Dunării.

Iniţial linia ferată între Bucureşti Filaret şi Giurgiu măsura 67 de kilometri.

Construcţia a fost concesionată la 1/13 septembrie 1865 asociaţiei J. T. Barkley & J. Staniforth, care a lucrat — cu o întrerupere între februarie 1866 şi aprilie 1867 — până în august 1869.

Linia a fost terminată la 26 august 1869, însă inaugurarea oficială a avut loc abia pe 19/31 octombrie 1869, dată care marchează actul de naştere a Căilor Ferate Române.

Primul tren românesc avea o locomotivă și trei vagoane, dispunea de 100 de locuri, măsura 37 de metri și cântărea în jur de 30 de tone și a plecat din gara Filaret, prima gară a Bucureştilor (inaugurată la aceeaşi dată). Data marchează actul de naştere a Căilor Ferate Române.

Vagoanele scurte (7-8 metri), aveau 3-5 compartimente cu uși care dădeau direct afară și erau iluminate cu ulei de rapiță. Instalațiile sanitare și de încălzire lipseau.

Trenul de onoare Michaiu Bravu” pleca din gara Filaret acum 146 de ani –  Radio România Oltenia Craiova

 

    Din Gara Filaret au plecat două garnituri; prima, denumită Trenul de onoare Michaiu Bravu, condusă de sir John Trevor Barklay, industriașul care conducea firma care a construit linia și a doua, Trenul Dunărea, condusă de Nicolae Tănase, primul mecanic de locomotivă român.

La data inaugurării, linia Filaret–Giurgiu dispunea de 9 locomotive de patru tipuri diferite, construite în Marea Britanie.

Bucuresti Bucuresci Gara Filaret, Circulata, Printata | Okazii.ro

Acesta a plecat la ora 10:45 din gara Filaret, în uralele unei mulţimi de oameni, după un sunet de corn şi a ajuns la Giurgiu după o oră şi jumătate (12:15) parcurgând traseul cu o viteză medie de 45 km/h după ce a trecut prin Vidra, Comana şi Băneasa.

Primul tren era format din locomotivă şi trei vagoane, dispunea de 100 de locuri, măsura 37 de metri şi cântărea aproximativ 30 de tone.    

  1875: S-a născut George Ranetti (numele la naştere: George Ranete), poet, prozator, dramaturg şi publicist (a editat revistele „Moş Teacă”, „Zeflemeaua”, „Furnica”); (m. 1928).

1897: S-a născut la Bucuresti, Jacques Byck, lingvist şi filolog român, de origine evreu, exponent de seamă al şcolii lingvistice bucureştene . (d. 10 octombrie 1964, București).

A fost profesor universitar la Catedra de limba română a Universității din București. Împreună cu Alexandru Graur, a coordonat culegerea Studii de gramatică.

1897: S-a născut Henrieta Delavrancea, una dintre primele femei-arhitect din România; fiica scriitorului Barbu Ştefănescu-Delavrancea; (m. 1987).

1902, 19.X/1.XI: S-a născut arheologul Vladimir Dumitrescu, specialist în istoria Comunei primitive; (m. 1991).

1908: S-a născut prozatorul şi istoricul român Dumitru Almaş, autor de romane istorice şi de biografii romanţate;  (Fratii Buzesti”, „Oana”, „Necunoscuta de la Sucevița”).

1908: S-a născut prozatorul şi istoricul român Dumitru Almaş, autor de romane istorice şi de biografii romanţate;  (Fratii Buzesti”, „Oana”, „Necunoscuta de la Sucevita”).

A iniţiat in 1967, şi a condus, ca redactor şef, revista „Magazin istoric” până în anul 1971; (d. 12 martie 1995).

1918: S-a adoptat Declarația de la Iași a Comitetului național al românilor emigrați din Austro-Ungaria,

A fost scrisă în 6/19 octombrie, ca răspuns la Manifestul împăratului Carol I al Austro-Ungariei „Către popoarele mele credincioase” (din 3/16 octombrie 1918). Declarația contesta monarhiei habsburgice dreptul de a se ocupa de soarta românilor din Austro-Ungaria și se cerea ca întreg teritoriul locuit de români să fie eliberat și unit cu România.

1926: A încetat din viaţă medicul şi bacteriologul Victor Babeş, vicepreşedinte al Academiei Române (1899-1900; 1918-1919).În 1895, a formulat principiul serovaccinării ; (n. 4 iulie 1854, la Viena).

Victor Babes

În 1887, a pus bazele Institutului de Patologie şi Bacteriologie din Bucureşti, acesta fiind primul institut de cercetări ştiinţifice înfiinţat în ţara noastră.

Aici a organizat unul dintre primele centre de vaccinare antirabică din lume, după cel creat de Pasteur, la Paris. 

A fost autorul primului tratat de bacteriologie din lume (în colaborare cu Victor Cornil, Paris/1885).

În 1900 a fondat Societatea anatomică.

A publicat în 1885, împreună cu savantul francez A.V. Cornil, cel dintâi tratat complet de bacteriologie din lume.

1928: S-a născut Adriana Fianu, personalitate a lumii literare româneşti, redactor erudit şi discret al revistei “România literară”, executor testamentar al lui Al. Rosetti,  reputat lingvist și filolog român, editor, pedagog, istoric al limbii române;  (d.28.06.2000).

1929: A încetat din viaţă dramaturgul, prozatorul şi regizorul Alexandru Davila, fiul doctorului Carol Davila; este cunoscut pentru drama în versuri “Vlaicu Vodă”, publicată în anul 1902; (n. 12 februarie 1862).

A  fost director al Teatrului Naţional din Bucureşti (între 1905 şi 1908, apoi între 1912 şi 1914); (n. 12.02.1862).

 1929: S-a născut violonistul, dirijorul şi compozitorul Dumitru Capoianu; a scris în egală măsură, chiar de la începutul carierei, muzică simfonică, de cameră, muzică de scenă, de film şi de revistă; a câştigat prestigioase premii pentru compoziţiile sale, inclusiv Palme d”Or la Cannes pentru filmul „Omuleţul” de Gopo, pentru care a compus muzica; (m. 2012).

1933: S-a născut Adrian Petringenaru, regizor de film şi doctor în estetică; este cunoscut pentru filmele “Cireşarii” – 1984 şi “Cetatea ascunsă” – 1987; (m. 29 mai 1989).

1935: A încetat din viaţă prozatorul şi dramaturgul român Gib Mihăescu; este cunoscut pentru scrierile “Donna Alba”, “La “Grandiflora” – 1928 şi “Femeia de ciocolată” (n. 23 aprilie 1894, Dragasani).

A fost decorat pentru acte de bravură în timpul primului război mondial.

1939: S-a născut Rafila Moldovan, cunoscută colecționară, rapsod și meșter popular din satul Idicel de Pădure, din judeţul Mureş, care şi-a transformat casa în muzeu, adunând în aceasta cele mai importante valori etnografice ale satului mureşean.

În 2019 Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale a catalogat-o drept „Tezaur Uman Viu”.

 1940: S-a născut prof. univ. dr. Dumitru Titus Popa; licenţiat în Drept la Universitatea Bucureşti şi avocat în Baroul Bucureşti, a deţinut între anii 1993 şi 1994, funcţia de secretar de stat în Guvernul Nicolae Văcăroiu, la Departamentul Informaţii Publice, iar din 1994 şi până în 1996, Dumitru Titus Popa a condus Societatea Română de Televiziune; fost membru în Consiliul de Administraţie al Radiodifuziunii Române, între 1995 şi 1999; (m. 2011).

 1959: S-a născut ÎPS Teofan Savu (prenumele la naştere: Dumitru), arhiepiscop al Iaşilor şi mitropolit al Moldovei şi Bucovinei (ales de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române la 5 martie 2008 şi întronizat la 8 iunie acelaşi an); anterior ÎPS Teofan a fost arhiepiscop al Craiovei şi mitropolit al Olteniei (octombrie 2000-martie 2008). 

1961: A încetat din viaţă scriitorul roman Mihail Sadoveanu, membru al Academiei Române (din 1921),considerat  a fi unul dintre cei mai importanţi prozatori români din prima jumătate a secolului XX (n. 5 noiembrie 1880, Pascani).

 

A fost director al Teatrului Naţional din Iaşi (1910-1919) si a publicat aproape o sută de volume (“Hanu Ancuţei” – 1928, “Împărăţia apelor” – 1928, “Fraţii Jderi” – 1935 – 1942, “Baltagul” – 1930, “Zodia Cancerului” – 1929, “Creanga de aur” – 1933, “Ostrovul lupilor” – 1941).

A fost membru al Prezidiului Adunării Deputaţilor (din 1947), vicepreşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale (din 1948).

A condus delegaţia română la Congresul Mondial al Păcii de la Paris (1949).

1964: A încetat din viaţă cântăreţul de operă George Niculescu-Basu, solist al Operei Române din Bucureşti; (n. 9 aprilie 1882).

1982 : A murit la Köln, în Germania (sinucis prin spânzurare) fotbalistul român Dan Coe (8 septembrie 1941, București ).

Spelersfiche Dan Coe

A făcut parte din Echipa națională de fotbal a României la Campionatul Mondial de Fotbal din Mexic 1970, pe post de fundaș central.

În anul 1980, lui Dan Coe i s-a aprobat o cerere de deplasare în Belgia. A sosit în această țară, de unde a trecut în Germania, stabilindu-se în orașul Köln, unde a cerut azil politic.

Deși a primit de la președintele Nicolae Ceaușescu titlul de maestru emerit al sportului, aceasta nu a însemnat pentru Dan Coe un motiv de nu a mai critica sistemul politic din România.

La 19 octombrie 1981, managerul imobilului l-a găsit pe Dan Coe spânzurat în fața ușii din apartamentului din Köln, unde locuia. Medicii au făcut de urgență o intervenție chirurgicală, l-au reanimat direct, la cord deschis. Nu s-a aflat niciodată dacă s-a sinucis sau a fost omorât. Poliția germană nu a cercetat acest caz, anchetarea morții sale fiind închisă.

Această tragedie s-a întâmplat la scurt timp după un interviu dat de Dan Coe la Radio Europa Liberă, motiv pentru care moartea iubitului fotbalist a lăsat în urmă numeroase semne de întrebare.

 1984: A murit Dumitru Murăraşu, istoric literar, editor şi traducător; cunoscut îndeosebi ca exeget şi în acelaşi timp unul dintre cei mai importanţi şi fideli editori ai operelor lui Mihai Eminescu; cercetător al poeziei Renaşterii franceze; a tradus din poeţii latini Lucreţiu şi Virgiliu; (n. 1896).

1993: A decedat poetul Ion Iuga; (n. 1940).

1994: A murit sculptoriţa Valentina Boştină; (n. 1940).

1996: A încetat din viaţă criticul şi istoricul literar Serafim Duicu; (n. 6 august 1938, Tismana, Gorj).

A fost membru al Uniunii Scriitorilor din România, fondator al revistei „Școala Ardeleană”, fondator și președinte al Societății Culturale și al Fundației „Școala Ardeleană”, fondator și președinte de onoare al Societății Culturale „Alexandru Papiu Ilarian”.
A fost redactor al revistei „Vatra” și al publicației „Curierul de Transilvania”.

Intre anii 1994-1996 a fost director al Teatrului Național din Târgu-Mureș și rector al Universității Ecologice „Dimitrie Cantemir”.
Este înmormântat la Mănăstirea Recea (județul Mureș), în apropierea orașului Târgu Mureș.

2001: Parlamentul României a adoptat hotărârea de participare a ţării, ca aliat al NATO, la lupta împotriva terorismului, inclusiv prin mijloace militare, dacă va exista o cerere în acest sens, ca urmare a atacului de la 11 septembrie 2001.

2004: A decedat  renumitul cantăret român de  muzica populara  Liviu Vasilică; ( n. 2 iulie 1950, localitatea Plosca, jud. Teleorman).

Liviu Vasilica

2005: A  murit tragic, sinucigându-se în apartamentul său din Ploiești, Ion Stratan, unul dintre cei mai renumiti poeţi ai generaţiei ’80; (n. 1 octombrie 1955, Izbiceni, Olt, România ).

A absolvit în 1981 Facultatea de Limbă și Literatura Română a Universității din București. În timpul studenției a fost membru al cenaclului „Amfiteatru”, apoi al „Cenaclului de Luni” condus de criticul literar Nicolae Manolescu și al „Cenaclului I.L.Caragiale” din Ploiești.

 Bibliotecar la Biblioteca „Nicolae Iorga” din Ploiești, a  fost de asemenea redactor șef al revistei Contrapunct si prieten cu Nichita Stănescu, fiind considerat drept cel mai important continuator al acestuia.

Ion Stratan - opera, viata, biografie : comentarii si analize

Volumul sau  ,Ruleta ruseasca” a fost tradus in limba franceza si a fost prezent in antologii de poezie din tara si din strainatate.

A primit mai multe premii, dintre care: Premiul “Nichita Stanescu” al Fundatiei “Nichita Stanescu”(1990) ; Premiul Uniunii Scriitorilor din România (1993); Premiul “Mihai Eminescu” al Academiei Române (1995); Premiul “Frontiera Poesis”, (1999); Premiul “Marin Sorescu” la Festivalul International de Poezie “Europa KM 0”, Sighetul Marmatiei, 2001; Premiul pentru poezie al Asociatiei Scriitorilor Profesionisti din România (2002); Premiul “Radu Enescu” al revistei “Familia”(Oradea, 2002); Premiul “Dafora” la Zilele revistelor din Transilvania si Banat(Medias 2002); Premiul Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti pe anul 2001; Premiul Fundatiei “Constantin Stere”, Ploiesti, 2003. Membru al Uniunii Scriitorilor din România si al ADELF (Association des Ecrivains de Langue Française).

Ion Stratan a fost înmormântat la Cimitirul Bellu din București, în ziua de 22 octombrie 2005, în vecinătatea nu foarte îndepărtată a bătrânului sau prieten Nichita, fiind condus pe ultimul drum de către rude, prieteni, co-generi optzeciști și scriitorii importanți contemporani.

Avea, la fel ca Nichita Stănescu , numai 50 de ani.

2006: A decedat la București, popularul actor roman de teatru si film, Ernest Maftei; (n. 6 martie 1920, în comuna Prăjești, jud. Bacău).

Imagini pentru ernest maftei

A  fost un adept al Mișcării Legionare si a aderat la Frăția de Cruce, organizație anticomunistă a tineretului național-creștin, al cărei lider a devenit la vârsta de 17 ani.

În 1938 a fost arestat de autoritățile dictaturii regelui Carol al II- lea și  încarcerat în lagărul de la Vaslui, unde, la 21 septembrie 1939, au fost executați câteva zeci de membri ai partidului „Totul pentru Țară”, moment descris în numeroase interviuri.

ERNEST_MAFTEIREV

Între 1941-1945 a urmat Conservatorul de Muzică și Artă Dramatică din Iași. În aceeași perioadă a fost arestat și condamnat de autoritățile antonesciene, pentru activitatea de membru în FDC.

Ca deținut politic, a fost închis în penitenciarele din Galați, de la Jilava și Văcărești. Judecat de patru ori pentru apartenență la Mișcarea Legionară, a fost achitat de fiecare dată. După război a fost șomer, fiind hăituit pentru orientarea sa politică.

A jucat la Teatrul Poporului sub numele de Erman Valahu. Aici a primit Meritul Cultural clasa I, la care a fost nevoit să renunțe pentru a nu se deconspira. A fost arestat și condamnat de regimul comunist, dar a avut o șansă unică, reușind să scape de condamnare grație talentului înnăscut. Fiul său Gheorghe (Gheorghiță) Maftei este un artist plastic cunoscut.

Ernest Maftei s-a  afirmat  în cinematografie cu pelicula Desfășurarea, regia Paul Călinescu, 1954, dupa care a urmat o carieră de excepție, însumând în palmaresul său multe filme.

A devenit unul dintre monștrii sacri ai filmului românesc și unul dintre cei mai populari actori români. Alături de Colea Răutu și alți actori, a înființat Uniunea Cineaștilor din România.

A primit premiul UCIN la împlinirea a 50 de ani de cinematografie, iar din partea consiliului director al Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film din România „Diploma de recunostință” pentru contribuția la dezvoltarea artei și culturii naționale.

A colaborat la realizarea emisiunii „Ferma”, specializată pe teme din viața rurală și agricultură, transmisă pe canalul TVR2. 

A respins și premiul „Cel mai bun român” pe anul 2005, deoarece între nominalizați se numărau personaje sumbre ale politicii ultimilor 16 ani și pseudovedete ale unor emisiuni de televiziune de nivel submediocru.

În noaptea de 21 decembrie 1989 a participat, alături de tineretul român, la manifestația anticomunistă din Piața Universității. Avea să lase familiei un bilet cu următoarele versuri, pentru cazul în care nu s-ar mai fi întors:

„În lutul greu din care am plecat / Am frământat simțire. / Din ură am clădit iubire. / Între seninul din Înalt / Și jalnicul de jos / Mereu m-am întors / În lutul greu din care am plecat. / N-am fost învins, dar nici n-am câștigat. / Mi-e barba albă, încâlcită, roasă. / Părinte, o să vin curând acasă” .

În acea noapte, la baricada de la „Intercontinental”, a reușit să ia dintr-un TAB două automate AK-47. Cu acestea a pătruns a doua zi în clădirea Comitetului Central al P.C.R după fuga lui cuplului Ceaușescu. Prima perioadă a regimului lui Ion Iliescu a însemnat pentru „Bădia” (cum îi ziceau prietenii și simpatizanții) persecuții mai mari decât în perioada lui Ceaușescu.

Ernest Maftei a fost o permanență a manifestațiilor de stradă începând din ianuarie 1990. A fost de asemenea unul din reperele Pieței Universității, îndemnând tineretul să lupte împotriva comuniștilor care își consolidau puterea. Venirea minerilor în București, la instigațiile lui Iliescu, a însemnat teroare și moarte răspândită pe străzile capitalei.

La 14 iunie 1990, Maftei a fost ridicat de acasă de cinci indivizi deghizati în mineri, bătut și aruncat pe malul Dâmboviței, unde a zăcut inconștient circa șapte ore. A fost salvat de un cetățean care l-a recunoscut și l-a transportat la urgență la spital.

Soția lui Maftei avea să decedeze, în urma unui infarct, din cauza acestor persecuții. În august 1991, în timpul puciului de la Moscova, la postul de radio german Deutsche Welle, Maftei a fost nominalizat al cincilea pe o presupusă listă a celor mai periculoși anticomuniști, listă întocmită de autoritățile de la București.

Rămâne memorabil răspunsul lui Ernest Maftei: „Hai că-s porci! Tocmai pe locul cinci și nu pe primul?”

În 1995, a devenit membru al partidului „Pentru patrie”, alăturîndu-se camarazilor săi împreună care luptase și suferise în închisori.

 2009: A decedat la București, politicianul român Alexandru-Radu Timofte; (n. 7 aprilie 1949, comuna Horia, județul Neamț ).

SRI, -ochiul si timpanul- lui Radu Timofte | Ziarul Curentul

  A fost  membru al PSD și senator între anii 1990-2001 și a îndeplinit funcția de director al Serviciului Român de Informații între anii 2001 – 2006.

A absolvit Școala Superioară de Ofițeri „Nicolae Bălcescu” – arma grăniceri (1966 – 1969) și Academia de Înalte Studii Militare din București, Facultatea de Comandă și Stat Major (1974 – 1976), fiind ofițer activ în Ministerul Apărării Naționale până în anul 1988, când a fost trecut în rezervă, ca urmare a rămânerii ilegale în străinătate a surorii sale.

În perioada Revoluției din decembrie 1989, Radu Timofte a făcut parte din conducerea comitetului FSN din municipiul Roman.

 La data de 20 iulie 2006, Alexandru Radu Timofte și-a prezentat demisia din funcția de director al SRI, ca urmare a situației create de eliberarea și dispariția lui Omar Hayssam (acuzat de terorism), împreună cu el demisionând și Gheorghe Fulga, directorul SIE și Virgil Ardelean, chestorul  director al Direcției generale de informații și protecție internă a Ministerului Administrației și Internelor.

 2016: A decedat juristul şi omul politic liberal Radu Câmpeanu (n.28 februarie 1922, la București). Era fiul prefectului PNL de Dâmbovița, Dumitru Câmpeanu și s-a înscris de tânăr în Partidul Național Liberal din România.

Imagini pentru radu câmpeanu photos

Fiind student al Facultății de Drept din București, din 1944 a preluat șefia Tineretului Național Liberal. În 1945, s-a implicat în demonstrațiile anticomuniste de la București, fapt care i-a adus și prima arestare, în anul 1947, urmată de o alta, în 1948. Radu Câmpeanu a trecut prin închisoarea de la Craiova și prin lagărele de muncă forțată de la Canalul Dunăre – Marea Neagră.

În anul 1954, a fost eliberat din temniță, însă a primit domiciliu obligatoriu până în 1960. Între timp, o mare parte a familiei sale emigrase în Franța.

S-a angajat ca muncitor la un gater, apoi a devenit contabil la o cantină și, în cele din urmă, șef de birou la Drumuri și Poduri. În anul 1973, la 52 de ani, prietenii și familia sa din Franța au strâns 10.000 de dolari, care au fost oferiți drept mită comuniștilor pentru a-i lăsa să emigreze pe Radu Câmpeanu și pe fiul său, Barbu.

Ajuns la Paris, prima dată, Radu Câmpeanu s-a angajat la o societate de construcții. Priceperea sa și onestitatea i-au asigurat o carieră înfloritoare.

În paralel, el a continuat să activeze în plan politic, afirmându-se ca șef al liberalilor din exil, ca opozant al regimului comunist și ca editor al unei publicații destinate românilor din exil.  

  A  revenit în România imediat după Revoluție și prăbușirea regimului ceaușist, la începutul lunii ianuarie 1990.

A fost preşedinte al Partidului Naţional Liberal imediat după reînfiinţarea partidului (1990-1993) și a candidat la Preşedinţia României la alegerile din mai 1990 şi noiembrie 1996.

În mai 1990, a candidat pentru funcția de președinte al României, împotriva lui Ion Iliescu și Ion Rațiu. A obținut 10,64 la sută din voturi. Radu Câmpeanu a fost ales senator și a devenit vicepreședinte al Senatului. Liderul liberal nu a fost doar rivalul lui Ion Rațiu, ci și al lui Corneliu Coposu.

Țărăniștii militau pentru o opoziție dură față de FSN, în timp ce Radu Câmpeanu era dispus să le facă unele concesii. În 1990, s-a delimitat de Regele Mihai I, când a spus că vizita Majestății Sale în România ar fi inoportună. Politica sa a dus la pierderea electoratului, iar în 1992, PNL a rămas în afara Parlamentului. Ulterior, Radu Câmpeanu s-a remarcat printr-o propunere năstrușnică: aceea ca Majestatea Sa Regele Mihai I să candideze pe președinția României.

Unele dizidențe liberale au intrat în Parlament cu ajutorul PNȚCD, care fondase Convenția Democrată din România. În aceste condiții, în 1993, Radu Câmpeanu a fost înlăturat de la șefia PNL și înlocuit cu Mircea Ionescu-Quintus. A refuzat să accepte demiterea și a fondat o dizidență, PNL-Câmpeanu, care a eșuat în irelevanță.

A revenit în PNL după anul 2000, când a fost numit președinte-fondator. A fost ales senator PNL în mandatul 2004 – 2008.  

2019: Regina-Mamă Elena a României a fost reînhumată în noua Catedrală Arhiepiscopală și Regală de la Curtea de Argeș.

Astăzi despre Regina mamă Elena a României

Regina Elena a murit în Elveția, pe 29 noiembrie 1982, timp în care România se afla sub dictatura comunistă fiind înmormântată la cimitirul Boix-de-Vaud din Lausanne.

La Curtea de Argeș slujba de înmormântare a fost oficiată de înalți ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, în vechea catedrală ctitorită de Neagoe Basarab.

La ceremonia religioasă au asistat Custodele Coroanei Române, Margareta, nepoata reginei mamă și fiica regelui Mihai I, fiul reginei Elena, Principele Radu, Principesa Sofia, Principesa Maria alături de Ducele Amedeo de Aosta, Principesa Mafalda (fiica Ducelui De Aosta), Lord Peter Rosslyn (șeful Casei Principelui de Wales și Ducesei de Cornwall) și Nicolae Medforth-Mills, nepotul regelui Mihai, la ceremonii asistând câteva mii de oameni.

CALENDAR CREȘTIN ORTODOX

Sfântul Proroc Ioil

Sfantul Proroc Ioil

Sfântul Proroc Ioil a trait cu 800 de ani inainte de nașterea lui Hristos. A fost fiul lui Fanuil, din tribul Ruben.

A vestit durerile care urmau să se abată asupra lui Israel, inclusiv robia babiloniană.

A dat sfaturi pentru post, ca fiind cel mai bun mijloc prin care Dumnezeu se face milostiv.

Tot el este cel care a vestit si pogorarea Sfantului Duh asupra Sfintilor Apostoli si asupra crestinilor: “Varsa-voi Duhul Meu peste tot trupul, si fiii si fiicele voastre vor profeti, batranii vostri visuri vor visa, iar tinerii vostri vedenii vor vedea. Chiar si peste robi si peste roabe voi varsa Duhul Meu…Oricine va chema numele Domnului se va izbavi” (3, 1-2, 5).

Sfantul Ioil a prorocit si descris si Ziua Infricosatei Judecati. A trecut la cele vesnice la adanci batraneti.

CITIŢI ŞI:

Bibliografie (surse) :

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;
  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;
  3. e.maramures.ro ;
  4. Wikipedia.ro.;
  5. mediafax.ro ;
  6. Enciclopedia Romaniei.ro ;
  7.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;
  8.  Istoria md.;
  9. istoriculzilei.blogspot.ro;
  10. https://www.rfi.ro/politica-109571-pagina-de-istorie-cumparat-prietenii-familia-radu-campeanu;
  11. CreștinOrtodox.ro;
  12. Cinemagia.ro.

19/10/2021 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: