CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

29 octombrie 1942- Ion Antonescu îi scria lui Brătianu despre motivul pentru care ROMÂNIA a trecut NISTRUL. VIDEO

ION ANTONESCU – SCRISOARE INCENDIARĂ adresată lui C.I.C. BRĂTIANU la 29 octombrie 1942. OMORURILE de la JILAVA, AFACEREA SKODA și motivul pentru care ROMÂNIA a trecut NISTRUL. ISTORIA-ALTFEL decât la ȘCOALĂ

Un pasaj din scrisoarea lui Ion Antonescu către Brătianu

A mă fi oprit pe Nistru şi a retrage forţele din Rusia înseamnă pentru un om care mai poate încă judeca, a anihila dintr-o dată totul, toate sacrificiile făcute la trecerea Prutului, acţiune în contra nu v-aţi pronunţat public; însemnează a ne dezonora pe vecie ca popor; însemnează a crea ţării, în cazul victoriei germane, condiţii dezastruoase, fără a ne asigura, în cazul victoriei ruse, nici provinciile pentru care luptăm şi avem datoria sacră să luptăm, nici graniţele care vor voi să ni le mai lase ruşii, nici libertăţile noastre şi nici măcar viaţa familiilor şi copiilor noştri; în sfârşit, însemnează din cauza nestabilităţii şi feloniei pe care mă sfătuiţi să o practic – şi aceasta este cea mai mare crimă – a asigura ţării în viitoarea comunitate europeană o poziţie morală care îi va ridica drepturile idealurilor sale şi ar putea să-i fie chiar fatală.

Gestul pe care mi-l cereţi să-l fac, domnule Brătianu, va face din neamul românesc o victimă a tuturor, fiindcă concomitent cu dezorganizarea, prăbuşirea şi distrugerea armatei ar începe instaurarea anarhiei în ţară.

Comuniştii, legionarii, jidanii, ungurii, saşii ar începe agitaţiile, lupta, distrugerea ordinii, a liniştii, pentru a profita de ocazie, pentru a da ultima lovitură de picior unui neam care cu adevărat ar merita calificativul de netrebnic. Ungurii ar ocupa imediat restul Ardealului.

Iată, domnule Brătianu, la ce ar da naştere gestul pe care mi-l cereţi să-l fac.

Ar fi gestul nefericit al unui soldat lipsit de onoare, al unui om de stat nu numai inconştient, dar nebun.

(din cartea „Basarabia în timpul celui de-al doilea război mondial” de Anatol Petrencu).

17/10/2021 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

ZIUA DE 17 OCTOMBRIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR


Ziua de 17 octombrie în istoria noastră

1345: Scrieri ale misionarilor franciscani, datate  17 octombrie  1345,  menționează existența românilor („olachi români”) în Transilvania.

1448 (17 – 19 octombrie): O coaliţie creştină sub conducerea lui Iancu de Hunedoara a atacat fără succes armata otomană condusă de sultanul Murad al II-lea în a doua bătălie de la Kosovo Polje. A fost ultima acţiune ofensivă antiotomană condusă de Iancu de Hunedoara voievodul Transilvaniei, (1441 – 1456).

Campania militară încheiată prin confruntarea de la Kosovopolje venea la scurtă vreme după eşecul cruciaţilor la Varna (1444) şi în contextul asedierii de către turci a Constantinopolelui, capitala Imperiului Bizantin, care va fi cucerit de aceștia în 1453.

Se estimează că forţele creştine numărau circa 24.000 de oşteni,  iar turcii aproximativ 60.000. Pierderile au fost mari de ambele părţi: c. 17 000 de oameni de partea creştină, 30 000 – 35 000 de partea turcilor (sursele creştine, pe care se bazează această evaluare sunt însă subiective).

Bătălia de la câmpia mierlei Voivode Dracul Vlach Battle Of Kosovo Polje October 16 17 1448

Înfrângerea suferită a pus capăt atât ultimei campanii ofensive antiotomane a lui Iancu de Hunedoara, cât şi cruciadelor târzii. Autoritatea lui Iancu a avut de suferit din cauza acestui eşec, în 1452 renunţând la calitatea de guvernator al Ungariei, rămânând însă căpitan general. Cucerirea Constantinopolului de către turci, în 1453, pe care creştinii nu au putut-o împiedica, a fost o puternică lovitură dată Creştinătăţii orientale, cu impact asupra Europei acelor vremuri.

După această înfrângere, statele creştine din Balcani nu au reuşit să reziste atacurilor imperiului Otoman, ajungând până la urmă sub controlul acestuia. 

1687 (17/27): Prin Tratatul de la Blaj, 12 oraşe şi cetăţi din Transilvania erau puse la dispoziţia trupelor imperiale, pentru a căror întreţinere erau necesare fonduri importante.

Acest act a marcat, practic, începutul dominaţiei habsburgilor în Transilvania. Imperiul recunoştea, în cadrul Tratatului, privilegiile ţării şi domnia ereditară a lui Mihai Apafi, principe al Transilvaniei (1661-1690).

1841: A murit Amalie Zephyrine de Salm-Kyrburg, străbunica pe linie paternă  a regelui Carol I al României; (n. 1760).

Imagini pentru photos Amalie_Zephyrine_de_Salm-Kyrburg

Amalie Zephyrine a folosit cu succes contactele sale la curtea lui Napoleon pentru a menţine suveranitatea principatului său,  Sigmaringen.

Ea a devenit tutorele nepotului ei Frederic al IV-lea de Salm-Kyrburg (1789-1859), care a devenit Prinţ de Salm-Kyrburg în 1794.

Condiţia lui Napoleon pentru a salva principatul de Sigmaringen a fost ca fiul ei, Karl, să se căsătorească cu Antoinette Murat, nepoata lui Joachim Murat.

Pentru familia Hohenzollern-Sigmaringen, aceasta  a fost o căsătorie greu de acceptat (Antoinette era fiica unui cârciumar), însă mariajul a fost unul fericit, în urma căruia s-au născut patru copii, între care şi Karl Anton, tatăl viitorului rege Carol I al României.

1850: Prin Decretul nr. 1.389/17 octombrie 1850, dat de domnitorul Țării Românești, Barbu Dimitrie Știrbei, s-au redeschis școlile, închise la Revoluția din 1848, începând cu 1 ianuarie 1851.

S-a aprobat o programă de învățământ împărțită în trei trepte: începătoare, colegiale și speciale.

1850 Barbu Știrbei. Portret De Ion Negulici

P

1850: Se infiițează Facultatea de Drept, în cadrul grupului de studii de la Colegiul naţional Sf. Sava din București, capitala Munteniei.

 În anul 1854 a fost consemnată prima promoţie de jurişti. La 25 noiembrie 1859, prin decret princiar, Facultatea de Drept devine instituţie independentă, primul său decan fiind Constantin Boşianu.

La data de 4/16 iulie 1864, prin Decretul nr. 765, Domnitorul Alexandru Ioan Cuza aproba înfiinţarea Universităţii din Bucureşti, prin reunirea celor trei facultăţi existente: Facultatea de Drept, Facultatea de Ştiinţe şi Facultatea de Litere şi Filozofie.

Facultatea de Drept a avut la începuturile ei 9 catedre, 9 profesori şi 30 de studenţi. în primii ani universitari, disciplinele predate au fost: dreptul roman, dreptul civil român şi procedura dreptului civil, dreptul penal român şi procedura dreptului penal, dreptul comercial, dreptul constituţional, dreptul administrativ şi economia politică. Durata studiilor era de 4 ani.

1853:  S-a născut Marea Ducesă Maria Alexandrovna a Rusiei, mama reginei Maria a României;a decedat la data de  24 octombrie 1920.

Imagini pentru Marea Ducesă Maria Alexandrovna a Rusiei, mama reginei Maria

Marea Ducesă Maria Alexandrovna a Rusiei (mai târziu Ducesă de Edinburgh și Ducesă de Saxa-Coburg și Gotha), a fost fiica țarului Alexandru al II-lea al Rusiei si a  principesei Maria de Hessa .

A fost soția Printului Alfred, duce de Edinbourgh, al doilea fiu al reginei Victoria a Angliei.

1858: S-a născut în localitatea Dârste (azi Braşov), judeţul Braşov, Andrei Bârseanu, poet, folclorist şi traducător, membru şi preşedinte al Societăţii studenţilor români „România jună” din Viena, membru titular al Academiei Române din 1908 şi vicepreşedinte al acestui for (8 iunie – 19 august 1922)(d. 19 august 1922, Bucureşti).

Imagini pentru Andrei Bârseanu,photos

Este cunoscut ca autor al imnului „Pe al nostru steag e scris unire”.

Timp de cinci ani a fost vicepreşedinte al ASTREI iar din 1911 a fost, timp de 10 ani, preşedinte al acesteia.

Tot el a creat imnul ASTREI.
Ca profesor şi pedagog şi ca inspector şcolar, a întemeiat şcoli săteşti, a tipărit abecedare, broşuri şi calendare pentru popor, a întemeiat biblioteci şi a răspândit ziare.

Şi-a adus un aport însemnat la alcătuirea Enciclopediei române, contribuind cu studii de istorie literară, de obiceiuri şi literatură populară şi studii de toponimie din zona Braşovului şi Săcelelor.


1873: S-a născut matematicianul român Gheorghe Țițeica; (d. 5 februarie  1939).

Gheorghe Țițeica  a fost profesor la Universitatea Bucuresti   și la Scoala Politehnica din Bucuresti, membru al Academiei Romane  și al mai multor academii straine, doctor honoris causa al  Universitatii din Varsovia.

1873: S-a născut matematicianul român Gheorghe Țițeica; (d. 5 februarie  1939).

Gheorghe Țițeica  a fost profesor la Universitatea Bucuresti   și la Scoala Politehnica din Bucuresti, membru al Academiei Romane  și al mai multor academii straine, doctor honoris causa al  Universitatii din Varsovia.

S-a ocupat în special cu studiul rețelelor din spațiul cu n  dimensuni, definite printr-o ecuație a lui Laplace si  creatorul unor capitole din geometria diferențială proiectivă și afină, unde a introdus noi clase de suprafete curbe si retele  care ii poarta numele.

1878: În România este acreditat primul ambasador străin, în persoana contelui László Hoyos-Sprinzenstein, reprezentantul Austro-Ungariei.

1892, 17/30: S-a născut Dragoş Protopopescu, poet, prozator, eseist şi traducător;.

Interesul iniţial al criticii pentru el va scădea direct proporţional cu alunecarea ideologiei sale spre extrema dreaptă.

A desfăşurat o susţinută activitate de traducător din limba engleză (mai ales din Shakespeare), colaborând, între anii 1929 şi 1946, cu Teatrul Naţional din Bucureşti (m. 1946).

1897: S-a născut Ştefana Velisar-Teodoreanu, prozatoare, poetă, traducătoare, soţia scriitorului Ionel Teodoreanu (“Calendar vechi”, “Viaţa cea de toate zilele”, “Căminul”); (m. 1995).

Imagini pentru Ştefana Velisar-Teodoreanu,photos

1904: S-a născut Dinu Bădescu, tenorul român Dinu Bădescu;(d. 22 octombrie 1980, Caracul)

Imagini pentru Dinu Bădescu, tenor român

 1904: A murit poetul Dumitru Theodor Neculuţă, condiderat primul poet proletar din literatura română, membru post-mortem din 1948 al Academiei Române; (n. 1859).

Dumitru Th. Neculuta

1905: S-a născut Alexandru Dima, critic şi istoric literar român, membru al Academiei Române din 1963 ; (m. 1979).

 1907: S-a născut la Camenița (în Ucraina), soprană română de origine polono-evreiască Dora Massini; (m. 1996, la Bucureşti). A debutat la Opera din Liov cu rolul Santuzza din Cavaleria Rusticană în iunie 1929.

1907-1996 Dora Massini

A cântat apoi acolo în FaustCarmen (Micaela), Cavaleria rusticanăLa Forza del destino. În 1931 s-a căsătorit cu un dirijor italian și s-au stabilit în România. Depășind interdicțiile impuse străinilor, a fost angajată la Opera din București, în scurt timp fiind promovată prim-solistă. Patosul său i-a atras atenția Regelui Carol al II-lea. A apărut, până în 1940 în 38 de roluri.

După abdicarea lui Carol a fost obligată să părăsească Opera din București și casa de pe Calea Victoriei, iar soțul, obligat să demisioneze din armată. A revenit pe scena Operei după terminarea războiului dar autoritățile comuniste i-au permis doar turnee în țările socialiste, nu și la Viena. Ultimul său rol a fost cel al Tatianei din Evgheni Oneghin.

1920:  Partidul Naţional-Liberal din România a adresat poporului din Basarabia o Chemare, cu scopul de a-şi extinde infruenţa, şi dincolo de Prut.

1921: S-a născut Liviu Popa, grafician, scenograf de teatru şi film  (m. 1977).

1923: S-a născut prozatorul Constantin Bărbuceanu; (m. 1997).

1924: S-a născut Miriam Răducanu, dansatoare, coregrafă şi profesoară.

A revoluţionat dansul modern în România. A condus prima şcoală publică de coregrafie din România în perioada 1949-1950.

 1927: Apare la Bucureşti ziarul “Dreptatea” (1927-1938; 1944-1947), oficios al Partidului Naţional Ţărănesc.

Primul director, a fost marele economist Virgil Madgearu (1927-1928).

Concursuri – Liceul economic „Virgil Madgearu”

Dintre directori s-au remarcat si Petre Ciorăneanu (1930-1932), Mihai Ralea (1934-1938), Demostene Botez (martie-iulie, 1938), etc.

 

1927 Dreptatea Nr.1

Ultimul director, înainte de interzicerea ziarului de regimul comunist, a fost Nicolae Carandino (1944-1947).

Din 1990 această publicație a reapărut (cu întreruperi), ca organ de presă al PNŢCD.

1933:  Se semnează de către Nicolae Titulescu la Ankara,Tratatul de prietenie, de neagresiune, de arbitraj şi de conciliere, dintre România şi Turcia. Cele două state își luau angajamente de sprijin reciproc în caz de atac extern. Prin acest act, România spera să descurajeze mișcările iredentiste din Balcani. Pactul româno-turc a atras după sine o apropiere între Mica Înțelegere și statele balcanice.

1935: S-a născut  intr-o familie de ilegalisti comuniști plantați de URSS în România,diplomatul Mircea Raceanu , ultimul condamnat la moarte în România regimului comunist. I s–a dat pedeapsa capitală sub acuzaţia de trădare.

Imagine similară

Mircea Răceanu a fost diplomat, a fost arestat la data de  31 ianuarie 1989 pentru colaborarea cu serviciile secrete americane.

A fost judecat și condamnat la moarte, aceasta sentință a unui tribunal românesc fiind  ultima pedeapsă capitală pronunțată în perioada comunistă.

Nicolae Ceaușescu i-a comutat pedeapsa la 20 de ani închisoare.

Sentinţa nu a mai fost pusă în aplicare, însă numai după intervenţia președintelui George Bush senior și a fost  anulată  în anul 2000, la 10 ani de la abrogarea pedepsei capitale.

 Ulterior, Răceanu  a ajuns consilier al Departamentului de Stat pentru problemele Europei Răsăritene.

În februarie 2002, în Romnânia  a fost decorat cu Ordinul Naţional „Pentru Merit”, în grad de Comandor.

1938: Prin Decret regal, se desființează toate partidele politice și se instituie Consiliul de Coroană, ca organ de stat cu caracter permanent, alcătuit din membri „consilieri regali” numiți de monarh, cu rang de miniștri de stat.

 1941: Radu Lecca, comisar general pentru problemele evreilor, il instiinteaza pe  consilierului german pentru problemele evreilor despre existenta  un ordin al maresalului Antonescu,  care prevedea evacuarea a 110.000 de evrei din Basarabia si nordul Bucovinei, în Transnistria.

Ordinul respectiv a fost însa anulat.

1980: Marea Adunare Naţională a republicii socialiste România adopta Legea privind organizarea excursiilor cu turişti români în străinătate. Acestea se făceau, de regulă, în grupuri organizate de Ministerul Turismului, excursiile individuale fiind permise numai în ţările socialiste.

1983: A încetat din viaţă poetul, prozatorul şi dramaturgul Romulus Guga (“Viaţa post-mortem”, “Amurgul burghez”, “Noaptea cabotinilor”); (n. 2 iunie 1939).

1994: A murit  poetul şi criticul literar Alexandru Protopopescu (n. 1942).

1995: Consiliul Naţional al Audiovizualului a acordat SRTV licenţa de emisie pentru postul TVR Internaţional; primul director a devenit jurnalista Felicia Meleşcanu (1941 – 2004).

2008: A murit Gheorghe Pavelescu, etnolog și folclorist, apropiat al lui Lucian Blaga, autor a peste 200 de studii despre arta tradițională, folclor, magie populară și etnomedicină.

Gheorghe PAVELESCU –... - Studii și comunicări de etnologie | Facebook

Elev deopotrivă al lui Lucian Blaga, al lui Dimitrie Gusti și al lui Romulus Vuia, Gheorghe Pavelescu a fost profesor universitar la Cluj și la Sibiu și Doctor Honoris Causa al universităților din Cluj, Sibiu și Alba Iulia (n. 1915).

NOTĂ: Unele surse  menţionează ca dată a decesului său ziua de 18 octombrie 2008.

2010: A decedat Mircea Ghiţulescu, critic şi istoric literar, cronicar dramatic, eseist şi prozator; opera sa capitală este „Istoria literaturii dramatice române contemporane” (1900-2000)ş (n. 1945).

2010: A incetat din viata fizicianul Tibor Toró, membru al Comitetului Naţional de Istorie şi Filosofia Ştiinţelor din cadrul Academiei Române şi membru corespondent al Academiei Ungare de Ştiinţeş (n. 1931).

2013: A fost instituită  prin ordin al ministrului culturii, „Ziua Patrimoniului Cultural Imaterial” în România,  care aminteşte de deschiderea spre semnare, la 17 octombrie 2003, a Convenţiei pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, în cadrul Conferinţei Generale a UNESCO de la Paris.

Convenţia este instrumentul legal prin care statele-părţi îşi asumau obligaţia de a proteja patrimoniul cultural imaterial, sub toate formele sale: tradiţii şi expresii orale, incluzând limba ca vector al patrimoniului cultural imaterial, artele spectacolului, practici sociale, ritualuri şi evenimente festive, cunoştinţe şi practici referitoare la natură şi la univers, precum şi tehnici legate de meşteşuguri tradiţionale.

Prin Legea nr. 410 din 29 decembrie 2005, România a acceptat această Convenţie, iar prin depunerea instrumentelor de ratificare, în 20 ianuarie 2006, ţara noastră a devenit  al 30-lea stat  parte la această Convenţie, aceasta a intrat în vigoare pe plan universal.

Nu mai puţin de 38 de persoane din România au primit onorantul titlu de Tezaur Uman Viu, o iniţiativă a UNESCO pentru salvgardarea, păstrarea şi transmiterea patrimoniului cultural imaterial. Acesta vizează, pe de o parte, creşterea gradului de recunoaştere şi vizibilitate a păstrătorilor şi transmiţătorilor elementelor de patrimoniu cultural imaterial în cadrul comunităţilor din care fac parte, al specialiştilor şi al publicului larg.

Pe de altă parte, Convenția doreşte identificarea acelor persoane care, făcând dovada caracterului excepţional al realizării/interpretării, sunt capabile să transmită un anumit element de patrimoniu imaterial, în forma şi cu mijloacele tradiţionale nealterate, contribuind, astfel, la asigurarea viabilităţii acestuia.

La 6 decembrie 2017, Comitetul Interguvernamental al UNESCO pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial a votat înscrierea „Practicilor culturale asociate zilei de 1 Martie (Mărţişorul)” – dosar multinaţional coordonat de România şi elaborat împreună cu Republica Moldova, Republica Macedonia şi Republica Bulgaria – în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii.



Acest element de patrimoniu cultural imaterial se alătură celorlalte şase dosare cu obiceiuri, meşteşuguri şi tradiţii înscrise de România sau în colaborare cu Republica Moldova în patrimoniul imaterial al UNESCO: „Ritualul Căluşului” (2008), „Doina” (2009), „Tehnici de prelucrare a ceramicii de Horezu” (2012), „Colindatul de ceată bărbătească în România şi Republica Moldova” (2013), „Jocul fecioresc” (2015), „Tehnici tradiţionale de realizare a Scoarţei în România şi Republica Moldova” (2016).



În 2021, Secretariatul Convenţiei 2003 pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial din cadrul UNESCO a comunicat oficial autorităţilor române acceptarea dosarelor „Tradiţiile creşterii cailor lipiţani” (Austria, Bosnia şi Herţegovina, Croaţia, Italia, România, Slovacia, Slovenia, Ungaria) şi „Arta cămăşii cu altiţă – element de identitate culturală în România şi Republica Moldova„, în procesul de evaluare care va decide posibila înscriere a acestor elemente în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Omenirii în anul 2022.

 2015: A murit scriitorul, publicistul şi traducătorul Liviu Radu, unul dintre cei mai importanţi autori de science-fiction şi fantasy din România perioadei de după 1990; (n. 1948).

Cultural SF and Movie Learnings: 02.10

2017: A decedat la București agronomul Nicolae Bria, specializat în tehnologii de mecanizare și echipamente tehnice destinate culturilor de cartof, sfeclă de zahăr, in și cânepă.

S-a născut în data de 12 septembrie 1927, la Colibași, raionul Cahul, azi în R. Moldova.

Fiind evacuat din Basarabia și fiind copil de trupă și-a continuat studiile la liceul „Radu Greceanu” din Slatina, iar ultimii ani și bacalau­reatul le-a absolvit în anul 1949 la liceul „Alexandru Lahovary” din Râmnicu-Vâlcea.

Prin concurs s-a înscris la Facultatea de Me­canizarea Agriculturii din cadrul Institutului Agronomic din Craiova, pe care a absol­vit-o și a susținut examenul de diplomă în anul 1953, devenind inginer agricol.

După terminarea facultății, a lucrat  ca asistent stagiar zonal în cadrul Institutului de Cercetări pentru Mecanizarea și Electrificarea Agriculturii I.C.M.E.A. după   care a fost încadrat definitiv ca cercetător științific.

În cadrul Comisiei C.A.E.R. (Consiliul de Ajutor Economic Reciproc) din anul 1965 se ia hotărârea de a construi în colaborare sistema de mașini pentru agricultură. Din delegația română face parte și Nicolae Bria, alături de viitorii academicieni Grigore Obrejanu și Alexandru Priadcencu, ambii născuți în Basarabia.

A făcut studii la Universitatea de Sociologie București pe care a absolvit-o în anul 1972. S-a înscris și a absolvit cursurile de pregătire pentru doctorat la Facultatea de Mecanică Agricolă din cadrul Institutului Politehnic din Timișoara.

În anul 1978 a susținut teza intitulată: „Contribuții teoretice și experimentale privind perfecționarea procesului de lucru a combinelor de recoltat cartof”, obținând titlul științific de doctor în agronomie, specialitatea mașini agricole.

Între anii 1976 – 1977 a făcut studii de specializare în domeniul mecanizării lucrărilor din culturile de sfeclă de zahăr și cartof ca bursier F.A.O. la Universitatea din Bonn, Germania.

În 1998 a obținut titlul de profesor universitar onorific al Universității Transilvania din Brașov și este menționat în „Dicționarul specialiștilor”, un Who’s Who în știința și tehnica românească.

În anul 2002  a fost ales membru titular al Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” și membru în cadrul Biroului Secției de Mecanizare.

A propus și a participat la realizarea și introducerea în fabricație  la Uzina Semănătoarea București, a primei combine românești pentru recoltarea cartofului pe două rânduri, destinată a lucra în condiții de soluri ușoare și mijlocii ușor separabile.  

2020: A decedat criticul literar, Radu Călin Cristea, scriitor, eseist și jurnalist român, născut în anul 1955, comuna Ineu, regiunea Arad. În 1978 a absolvit Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București.

Manta apărare tornadă radu calin cristea lansare carte - agencearchid.com

Debutează publicistic în 1973 în revista „Orizont” din Timișoara, iar editorial cu volumul de eseuri Emil Botta-despre frontierele inocenței, la Editura Albatros, în 1984.

A fost colaborator și redactor la programul „Actualitatea Românească” la Radio Europa Liberă (1990 – 2002).

A fost director al Muzeului Literaturii Române din București. În vara anului 2012 a fost director general (interimar) al TVR.[3] Apoi a rămas în TVR, ca șef al Departa­mentului „Literatură. Arte”.

Din 2014 și până la decesul său (17 octombrie 2020) a fost membru al Consiliului Național al Audiovizualului.

CALENDAR CREȘTIN ORTODOX

Sfântul Proroc Osea

Sfantul Proroc Osea

Sfântul Proroc Osea  a fost fiul lui Beyri, din tribul lui Isahar. A prorocit cu opt sute de ani inainte de Nasterea lui Hristos, pe cand evreii din Samaria au fost luati in robia asiriana.

El a certat cu asprime pe Israel si pe Iuda pentru idolatria lor.

A vestit pieirea Samariei si a lui Israel din cauza pacatelor. Ne-a ramas de la el o carte in 14 capitole. El a vestit sfarsitul si desfiintarea jertfelor Vechiului Testament.

A prorocit in timpul domniei a patru regi, timp de aproape 30 de ani.

A trecut la cele veșnice la adânci batrâneți.

CITIȚI ȘI:

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2020/10/17/o-istorie-a-zilei-de17-octombrie-video/

Bibliografie (surse) :

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;
  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;
  3. e.maramures.ro ;
  4. Wikipedia.ro.;
  5. mediafax.ro ;
  6. Enciclopedia Romaniei.ro ;
  7.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;
  8.  Istoria md.;
  9. istoriculzilei.blogspot.ro;
  10. CreștinOrtodox.ro;
  11. Cinemagia.ro.

17/10/2021 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Generalul Mircea Chelaru vorbește despre lipsa unui minister al propagandei românești care să neutralizeze propaganda rusă.Video

Publicația online ROMÂNIA BREAKING NEWSrelatează că generalul Mircea Chelaru, prof. univ. dr. și deputat în Parlamentul României, a avut o intervenție la finalul dezbaterii publice dedicate pactului criminal Ribbentrop-Molotov de la 23 august 1939, eveniment petrecut la București în data de 16 septembrie 2021 în inicinta Hanului lui Manuc.

Generalul Mircea Chelaru, despre Armată, securitate, înzestrare și pensiile  militare | Interviu DefenseRomania | DefenseRomania.ro

Potrivit UZPR, acesta și-a început discursul anunțînd că a doua zi, va participa la o reuniune a istoricilor români, într-o tabără de istorie de la Maia, lângă Urziceni, unde se va discuta despre „ordinul demnității naționale”, de la care s-au împlinit 80 de ani, ordin istoric și fără echivoc: „Ostași, vă ordon, treceți Prutul!”.

El a evocat, în continuare, unul din studiile lui Mihai Eminescu, în care acesta explica atitudinea pe care România trebuie să o aibă față de puterea de la Răsărit, continuînd cu analiza coliziunii dintre două mari civilizații: cea euroatlantică cu aceea euroasiatică.

În privința consecințelor Tratatului Ribbentrop-Molotov de la 23 august 1939, Generalul Chelaru a făcut următoarea afirmație:

„Dacă nu ar fi existat momentul 28 iunie 1940, România nu ar fi declanșat niciodată un război către Est. Ordinul trecerii Prutului a fost dat pentru eliberarea Basarabiei și Bucovinei, teritorii românești strămoșești. Ceea ce s-a întâmplat după aceea este cu totul altceva”.

În continuare,vorbind apoi despre „unioniști”, generalul le-a reproșat:

Ei vorbesc despre unire, o susțin, dar nu o fac!

În 2012, în sala de deasupra noastră, sala trădării de la 1812, (vânzare parții de Est a Moldovei n.r.), Mircea Druc a spus așa: «Nu vorbiți despre iubire… Iubiți-vă ! Nu vorbiți despre Unire… Uniți-vă!».

Și adaug eu: dacă Mihai Viteazul doar ar fi vorbit despre unire, nu se mai făcea unirea! Dar, cum îi spunem noi? Mihai Viteazul unionistul? Nu. Mihai Viteazul, Unificatorul!

Deci, să trecem și să unificăm ceea ce este al nostru, nu trebuie să ne îndoim de puterea noastră! […]. Noi vorbim aici, ne facem schimburi de idei, simțim treaba asta, trebuie să o ducem și în simbolistică, și în atitudine dar, când să ajungem să producem acțiunea, apare ce? «Ghiocelul»!

Dar ce-o sa zică la Bruxelles, dar ce-o să zică lumea de aici încolo? E prea obosită lumea ca să nu accepte faptele împlinite, trebuie să împlinim treaba aceasta […]. Vă rog să îi traduceți domnului Pamfilov (care nu vorbește românește – n.r.) faptul că Putin a ordonat tuturor celor din subordine să eroicizeze toată istoria Rusiei.

Foarte bine. Dar, oare, noi nu avem capacitatea de a crea un Minister al Propagandei românismului adevărat, ca să putem să combatem toate mizeriile antiromânești care ni se pun în cap? Nu cumva noi înșine suntem propriii noștri propagandiști antiromâni?

Așteptăm să ni se spună ce să facem și cum să facem, pentru a fi «împreună»? […]. Iertați-mă că m-am cam încins, pentru că nu pot să vorbesc netrăind. Unii vorbesc din buze și din vârful limbii, își bagă inima în buzunarul stâng și cu asta-basta.

Când vorbești despre Basarabia, despre românism, despre românitate, despre limba română, nu poți să fii decât ce a spus Eminescu: «Sunt român. Și punctum».

Trei dintre frații tatălui meu au murit pentru eliberarea Bucovinei și Basarabiei. Dacă faceți săpături veți afla că cel puțin unul din neamul Dumneavoastră a murit pentru patria aceasta: pentru Cadrilater, pentru Basarabia, oriunde…

Suntem un neam care avem în spate vână adâncă, daco-română, care știe să lupte pentru țara asta.

Nu este doar o replică dată lui Putin, ci este o replică pe care trebuie să ne-o însușim noi, ca o matrice, ca o stare energetică a trăirii viitoare.

Așadar Pactul Ribbentrop-Molotov a fost un act criminal și orice act criminal constatat trebuie denunțat. Iar Basarabia și România nu trebuie să ceară aprobarea nici de la Moscova, nici de la Berlin, nici de la Washington pentru a fi împreună.”.

17/10/2021 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: