CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

ZIUA DE 12 OCTOMBRIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

Ziua de 12 octombrie în istoria noastră

1113:  Orașul Oradea este mentionat pentru prima data sub numele latin Varadinum („vár” însemnând cetate în limba maghiară),  într-o diplomă a abaţiei benedictine din Zobor , în care apare numele episcopului Sixtus Varadiensis şi al comitelui Saul de Bychar. Asezarea este insa mult mai veche, rădăcinile sale fiind  de origine romano-dacică.

Asa cum o atesta descoperirile arheologice, în zona Salca din oraş şi  cele din zona Băilor Felix, erau stabiliţi romani şi daci

1449: Are loc bătălia de la Tămăşeni, pe Siret (la miazănoapte de Roman).

Bogdan al II-lea al Moldovei, fiul nelegitim al lui Alexandru cel Bun si tatal lui Stefan cel Mare, avînd sprijinul lui Iancu de Hunedoara   (voievod al Transilvaniei între 1441-1456 si regent al Ungariei între 1446-1452), il înfrange pe Alexăndrel voda şi devine domn al Ţării Moldovei.

Bogdan al II-lea Musat

Alexăndrel a fugit în Polonia, în timp ce Bogdan a intrat în cetatea Sucevei, unde a fost uns domn.

Alexandru al II- lea sau Alexandrel voda,  a fost domn al Moldovei de trei ori: februarie 1449 – 12 octombrie 1449, februarie (înainte de 24) 1452 – 1454, februarie (înainte de 8) 1455 – 25 mai 1455.

1559: A început bătălia de la Boianu pentru ocuparea tronului Munteniei dintre oastea boierilor aflați în pribegie și oastea susținătorilor Doamnei Chiajna,soția domnului Țării Românești, Mircea Ciobanul, fiica domnului Petru Rareș al Moldovei și nepoata lui Ștefan cel Mare.

Doamna Chiajna, femeia din umbra lui Petru cel Tânăr - Istorie Veche

După moartea lui Mircea Ciobanul, a fost ales domn Petru cel Tânăr (1547 – 19 august 1569, Konya, Turcia), fiul cel mai mare al lui Mircea Ciobanul și al Doamnei Chiajna, Domn al Țării Românești în perioada 26 septembrie 1559–21 mai 1568. După moartea tatălui său, la 21 septembrie 1559, boierii aflați în pribegie au atacat între 25 septembrie–24 octombrie 1559, având loc trei lupte între oastea pribegilor și susținătorii familiei lui Mircea Ciobanul.

Prima luptă, cea din satul Românești, a fost câștigată de pribegi (25 septembrie), pentru ca mai apoi aceștia să o piardă pe a doua, la Șerbănești.

Bătălia decisivă s-a dat la Boianu (12 octombrie), unde oastea Doamnei Chiajna, ajutată și de turci, a ieșit învingătoare. Fiul ei, Petru, care era încă minor, a primit, astfel, confirmarea de la Poartă la 24 octombrie 1559.

1595:  Domnul Moldovei, Ștefan Răzvan, ocupă Bucureștiul.

Ştefan Răzvan, domn al Moldovei

Ștefan Răzvan a fost domn al Moldovei  în perioada aprilie 1595 –  decembrie 1595, si este citat ca una dintre  puținele figuri ale istoriei românilor care ar  fi avut origini țigănesti.

Fiul unui  tigan musulman care emigrase către Moldova din Imperiul Otoman și al unei femei moldovence, se pare ca a servit în armata regelui Henric al IV-lea al Frantei si  apoi în armata poloneza.

Înainte de a accede la tronul Moldovei  avea titlul de hatman.

A luptat alături de Mihai Viteazul și a principelui transilvanean Sigismund Bathory  împotriva otomanilor si  i-a succedat la tron lui Aron Voda, pe care l-a alungat de pe tron, devenind domn.

Detronat la randul sau ca urmare a invaziei poloneze în Moldova, a fost înlocuit cu Ieremia Movila.

Bătălia decisivă a fost dată la  Areni, lângă Suceava.

Pierzând bătălia, Ștefan a fost capturat în încercarea sa de a fugi spre Transilvania  și a fost executat prin tragere in teapa.

 A fost imortalizat in drama istorica a lui Haşdeu,”Răzvan şi Vidra.

1657: S-a născut la Câmpulung Muscel, Sfântul Cuvios Pafnutie, vestit iconar cunoscut cu numele de Pârvu Mutul Zugravul ; d. 1735, Schitul Robaia (Mușătești, Argeș.

1657-1735 Sfântul Cuvios Pafnutie

Sfântul Cuvios Pafnutie, a fost recunoscut drept cel mai mare pictor bisericesc român al epocii cantacuzine și brâncovenești. La 18 ani a fost trimis să învețe arta pictării bisericilor în Bucovina, cu un vestit meșter rus. Acolo a deprins tainele pictării icoanelor și a luat ca pildă numeroasele mănăstiri și biserici bucovinene, împodobite cu picturi interioare și exterioare.

A primit supranumele de Mutul nu pentru că ar fi fost mut, ci deoarece picta fără să vorbească și fără să mănânce, adică în post și rugăciune.

A fost întemeietor și dascăl al unei școli de iconografie bizantină cu specific național, dar și un mare rugător isihast. Luând aminte la viața virtuoasă, la nevoința și lucrarea Cuviosului Pafnutie, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a trecut în rândul Sfinților, în anul 2017, an închinat iconarilor și pictorilor bisericești, rânduindu-i zi de pomenire în data de 7 august.

1777: Grigore al III-lea Ghica (n. 1724), fost domn al Moldovei (1764-1767; 1774-1777) şi al Munteniei (1768-1769), este ucis de trimisul Înaltei Porţi, Kapegibaşa.

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este 6b35a-grigorealiii-leaghica.jpg

A înființat o fabrică de postav la Chipirești, lângă Jijia și a zidit lângă Mitropolie o școală ca urmare a reorganizării învățământului, gândită de el. Prin măsurile luate, a reușit să aducă țara la o relativă bunăstare, dar s-a aflat în conflict cu boierii, cărora nu le satisfăcuse integral cererile de a institui pentru țărani o clacă sporită.

Era suspectat de relaţii prea strânse cu Rusia, si pentru ca s-a opus ocuparii  Bucovinei, austriecii au cerut turcilor să-l înlăture, iar aceștia au trimis un capugiu (agent executor) la curtea lui Grigore, care l-a strangulat.

A fost ucis, la Iași, din porunca sultanului, fiind bănuit de Poartă că întreținea legături cu Rusia .

Principala cauză a tragicului său sfârşit a fost energicul protest înaintat de domnitorul moldovean Înaltei Porţi în urma cesiunii Bucovinei către Austria (1775).

Este înmormântat la biserica Sfântul Spiridon din Iasi.

 1808: Napoleon I şi Alexandru I, împăratul Rusiei semnează Convenţia de la Erfurt, în urma căreia Rusia a primit mînă liberă din partea Franței să anexeze Moldova şi Ţara Românească.

 Convenția secretă de alianță între Rusia și Franța, a acordat chestiunilor legate de Imperiul Otoman și Principatelor un rol esențial, consacrându-le cinci dintre cele 14 articole ale acesteia:

Art. 5. Înaltele părți contractante se obligă a considera o condiție neapărată a păcii cu Anglia recunoașterea de către ea a Finlandei, Valahiei și Moldovei ca fiind încorporate în componența Imperiului Rus”. „Art. 8. …Majestatea Sa împăratul întregii Rusii a mutat, deja, în această parte hotarul imperiului său până la Dunăre și a încorporat la imperiul său Moldova și Valahia, negăsind posibil să recunoască integritatea Imperiului Otoman, altfel decât cu această condiție. Drept urmare, Majestatea Sa împăratul Napoleon recunoaște încorporarea amintită și hotarul Imperiului Rus, mutat până la Dunăre”. Intențiile ruse s-au materializat în ocuparea Basarabiei în 1812.

1825: A murit la Brașov, poetul Nicolae Văcărescu, fiul mai mic al lui Ienăchiţă Văcărescu; (n. 1785 sau 1786).

Nicolae Văcărescu ( of Poeziile Văcăreştilor)

S-a nascut din a treia casatorie a lui Ienachita cu Ecaterina Caragea, cea de a cincea fiica a domnitorului Nicolae Caragea.

Ca si multi alti Vacaresti, in spiritul vremii, primeste educatie greceasca si frantuzeasca de la mama sa si probabil de la dascalul Chirchireu, cu care, de altfel, se imprieteneste
.

În 1788 îl insoteste pe tatal sau in exil, la Nicopole, de unde revine in 1790. A ocupat importante dregătorii: căminar, agă, mare vornic; implicat în evenimentele din 1821 s-a refugiat la Brașov. Versurile sale, manieriste, aduc pe alocuri inflexiuni folclorice și preromantice.

De la el au mai rămas câteva poezii erotice, asemănătoare cu cele ale fratelui său Alecu un cântec de haiducie în formă populară („Durda”) și un număr de scrisori adresate nepotului său de frate, Iancu. Scrisorile, redactate într-un stil încâlcit, dominat de o cazuistică sentimentală, conțin și versuri satirice la adresa unor obiceiuri ale epocii (moda, jocul de cărți, etc.).

Originalitatea sa constă în accentele folclorice neobișnuite ale cîntecului haiducesc Durda, în care se evocă natura reînviată în primăvară, apare motivul cucului, exclamațiile populare și invocația către cal pentru a lua drumul pădurii.

 1860: S-a născut la Zimbru, Arad Constanţa Hodoş (Constanța Taloș) prozatoare, autoare dramatică şi publicistă, afirmată în cadrul grupării de la „Sămănătorul”; soţia scriitorului Ion Gorun (m.19 aprilie 1934, la București).

1860-1934 Constanța Hodoș_21

 A fost una dintre reprezentantele mișcării feministe din România.

A înființat, în 1905, Revista noastră, care își propunea să devină „o oglindă credincioasă a colaborării intelectualității femeiești la patrimoniul comun cultural național”.

Din opera sa: A venit (schiță), Martirii (roman), Departe de lume (nuvele), Teatru de copiiRodica. În vârtejul războiuluiPovestiri din viața copiilor.

1863: În Principatele Unite ale Moldovei şi Ţării Româneşti, este învestit Guvernul Mihail Kogălniceanu.

Acest guvern a activat până pe 26 ianuarie 1865 şi s-a remarcat prin rodnice realizări social-economice, aceasta fiind perioada reformelor radicale din timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza.

1863: A decedat la Brașov, poetul  revolutionar roman ardelean Andrei Mureşanu; (n.16 noiembrie 1816, Bistrița).

A început să publice poezie în revista Foaia pentru minte, inimă și literatură. S-a numărat între conducătorii Revoluției din 1848, ca membru în delegația Brașovului la Adunarea de la Blaj, în mai 1848. Poemul său Un răsunet, scris la Brașov pe melodia anonimă a unui vechi imn religios (Din sânul maicii mele), poem denumit ulterior Deșteaptă-te, române!, a devenit imn revoluționar – fiind numit de Nicolae Bălcescu „Marseilleza românilor”.

După Revoluția de la 1848 Mureșanu a muncit ca traducător la Sibiu și a publicat în revista Telegraful Român, operele sale având tentă patriotică și de protest social.

 După revoluția din 1848, Mureșanu a  publicat în revista Telegraful Român, operele sale având tentă patriotică și de protest social. În 1862, poeziile sale au fost adunate într-un volum. Având sănatatea precară, a murit în 1863 la Brașov.

În 1990 Deșteaptă-te, române! a devenit imnul de stat al României.

 

1872: Francisc Iosif I, împărat al Imperiului Austro-Ungar şi rege al Ungariei, a ratificat legile XIX şi XX, care au consfinţit întemeierea Universităţii Regale Maghiare de la Cluj.

1872 Universitatea Francisc Iosif Cluj

Instituţia şi-a deschis porţile la 10 noiembrie 1872 cu patru facultăţi: Facultatea de Drept şi Ştiinţe de Stat, Facultatea de Medicină, Facultatea de Filosofie, Litere şi Istorie şi Facultatea de Matematică şi Ştiinţe Naturale. Primul rector al universităţii clujene a fost Áron Berde, anterior director al Academiei de Drept de la Cluj.

1879: A fost  promulgată Legea de revizuire a art. 7 din Constituția României, care acorda,în anumite condiții, cetățenia română și locuitorilor de altă religie decât cea creștină. I. C. Brătianu, din poziţia de preşedinte al Consiliului de Miniştri, a dat citire, în Senat, la 17 ianuarie 1879, Mesajului domnesc şi declaraţiei prin care Guvernul arăta că „este de trebuinţă a se supune reviziunei art. 7 din Constituţiune”.

La 22 mai 1879 au început lucrările de revizuire a Constituţiei, pentru ca la data de 24 iunie 1879, Comisia Senatului să depună raportul. Se statua că cel care intenţiona să se naturalizeze era obligat să adreseze domnitorului o cerere şi să declare că renunţă la protecţia străină.

După depunerea acestei cereri solicitantul trebuia să îndeplinească următoarele condiţii: să locuiască pentru o perioadă de 10 ani în ţară şi prin modul de comportament în societate să dovedească că este folositor acesteia.

După iniţiativa Domnului, Adunările legiuitoare îi acordau decretul de naturalizare, care era sancţionat şi promulgat de către domn. Proiectul de revizie, propus de către Guvern Adunării Deputaţilor, a fost votat la 6 octombrie 1879 (cu 132 de voturi pentru, 9 contra şi 2 abţineri). Noul articol a fost publicat în Monitorul oficial din 13/25 octombrie 1879 (12/24).

1882: A decedat la Sankt Petersburg, în Imperiul Rus generalul american de origine română, George Pomuţ (n. 31 mai 1818, Jula, Békés, în Ungaria).

S-a remarcat în Războiul civil american, după ce anterior a luptat în Revoluţia de la 1848 din Ungaria, de partea revoluţionarilor maghiari, ocazie cu care a primit gradul de căpitan.

Imagini pentru George Pomuţ photos

La sfârşitul vieţii, Gheorghe Pomuţ a fost diplomat american la curtea imperială rusă de la St. Petersburg, de numele său fiind legate tratativele în urma cărora, Statele Unite ale Americii au cumpărat în condiţii foarte avantajoase, teritoriul nord -american Alaska de la Rusia ţaristă.

1894 : S-a născut la Sinaia, Elisabeta, principesă de România, Regina Greciei; d.15 noiembrie 1956, Cannes.

1894-1956 Regina Elisabeta A Greciei_21

Era al doilea copil al Regelui Ferdinand I al României și Reginei Maria.

S-a măritat pe 27 februarie 1921 cu diadohul (principele moștenitor) George al Greciei, devenind peste un an regină.

A divorțat în 1935, stabilindu-se în România până în ianuarie 1948, când a fost nevoită să părăsească definitiv țara, la fel ca ceilalți membri ai familiei regale.

Viața în exil și-a petrecut-o în Franța, la Cannes, unde a închiriat un apartament și unde a murit la vârsta de 62 de ani.

1903: Este terminată construcţia clădirii Facultăţii de Medicină din Bucureşti, edificiu conceput după planurile arhitectului elveţian Louis Blanc.

Un merit deosebit în realizarea acestei construcţii, precum şi în obţinerea fondurilor necesare îi este atribuit profesorului Thoma Ionescu (1860-1926), fratele lui Take Ionescu, personalitate politică de primă mărime a vremii.

 

Imagini pentru statuia carol I fac de medicina photos

 În aceeaşi zi a fost inaugurată şi statuia lui Carol Davila, întemeietorul învăţământului superior medical românesc, aşezată în faţa facultăţii, realizată de sculptorul Carol Storck.

1918: A fost adoptată Declaraţia de independenţă a poporului român din Transilvania, Banat şi părţile ungare, de către Comitetul Executiv al Partidului Naţional Român din Transilvania (în şedinţa din 29.IX/12.X.1918, de la Oradea), prin care românii transilvăneni îşi afirmau dreptul inalienabil la separarea de Ungaria.Desfășurată în cel mai mare secret, întrunirea s-a ținut în casa lui Aurel Lazăr, avocat, și a întrunit un comitet mai lărgit din care făceau parte Teodor Mihali, Alexandru-Vaida Voevod, Ștefan Cicio Pop, Vasile Goldiș, Ioan Suciu, Gheorghe Popovici, Aurel Vlad, Gheorghe Crișan, Nicolae Ivan, Ioan Ciordaș, Ioan Nedelcu, Gheorghe Dobrin, Nicolae Cornean, Sever Dan și alții.

Comitetul a fost recunoscut ca organ provizoriu de conducere a Transilvaniei, în acest scop constituindu-se, la Arad, un Comitet de acţiune, în frunte cu Vasile Goldiş.

1930 : S-a încheiat la Atena, Prima Conferință Balcanică, reuniune cu caracter neguvernamental, la care au participat delegații din România, Grecia, Iugoslavia, Bulgaria, Turcia și Albania. Delegații s-au pronunțat pentru încheierea unui pact balcanic, care va fi semnat la 9 februarie 1934.

1931: Se inaugurează statuia lui Cristos  Mantuitorul din Rio de Janeiro, in Brazilia .

Are 30 de metri înălțime fără să se includă cei 8 metri ai soclului, lățimea între brațe este de 28 metri, are o greutate de 635 de tone și este situată pe vârful muntelui Corcovado la o altitudine de 700 de metri.

Imagini pentru statuia lui Cristos Mantuitorul din Rio de Janeiro, photos

Mulajul (modelul) din ghips, precum și sculptura a fost efectuată de  o echipa condusa de sculptorul francez  Paul Landowski, in care s-a aflat sculptorul român Gheorghe Leonida, însărcinat să realizeze capul statuii Mântuitorului.Lucrările au durat nouă ani, din 1922 până în 1931.

Monumentul a devenit un simbol pentru oraşul Rio de Janeiro şi, din anul 2007, face parte dintre cele şapte noi minuni ale lumii.

Statuia lui Iisus reprezintă imaginea Braziliei şi unul dintre simbolurile culturale şi religioase recunoscute la nivel mondial, fiind vizitată anual de peste două milioane de oameni. În Brazilia şi Portugalia, în prezent, există mai multe copii ale statuii.

1940: Ca răspuns la solicitarea regelui Carol al II-le, a sosit la Bucureşti o misiune militară germană. Oficial, scopul acesteia era de a instrui Armata română potrivit noilor metode şi tehnici ale războiului. În fapt, trupele germane urmau să preia paza câmpurilor petrolifere din Valea Prahovei şi să exercite un control discret asupra regimului de la Bucureşti, în perspectiva confruntărilor cu URSS. Primele formaţiuni de comandament ale Misiunii, conduse de generalul de cavalerie Erik Hansen, generalul Wilhelm Speidel, comandantul forţelor de aviaţie şi generalul Arthur Hauffe, şeful de stat major, au sosit la Bucureşti la 12 octombrie 1940. La 11 noiembrie 1940 în România se găseau 22.430 militari germani, dintre care 890 ofiţeri şi 21.540 soldaţi

Misiunea militară” germană a ocupat principalele puncte strategice de pe Valea Prahovei, în Bucureşti şi pe raul  Prut, devenit graniță cu URSS, dupa anexarea Basarbiei de catre URSS.

 1944: În timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale, Armata română a eliberat  de sub ocupaţia Ungariei horthyste, oraşul Oradea.

1946: A fost înființat Institutul de Endocrinologie “C.I. Parhon”, din București.

1947: S-a născut Î.P.S. Laurenţiu Streza (prenumele la naştere: Liviu), arhiepiscop al Sibiului şi mitropolit al Ardealului (întronizat în noiembrie 2005).

Înaltpreasfințitul Laurențiu Streza împlinește 73 de ani. La mulți ani!

1949: S-a născut la Hînceşti, în RSS Moldovenească, interpreta de muzică uşoară , Lidia Ciobanu.

 A studiat la secţia teoria muzicii din Şcoala de Muzica „Ştefan Neaga” din Chişinău între anii 1963 şi 1967. În ultimul său an de studii, Lidia Botezatu a fost invitată de Mihai Dolgan în formaţia de muzică uşoară „Noroc”, în componenţa căreia are o carieră muzicală de mai bine de 20 de ani.

 Printre cele mai celebre cântece ale sale se numără „Frumoasa mea patrie” de Constantin Rusnac, „De ce?” de Petre Teodorovici, „Bade Petre” de Mihai Dolgan.

S-a căsătorit cu  muzicianul Mihai Dolgan din 1969, cu care a născut un singur fecior, Radu Dolgan, şi el membru al formaţiei „Noroc”.

 În anul 1994, Lidia Botezatu a primit  titlul de „Maestru în Artă din Republica Moldova”.

În 2012, prin decret prezidenţial, a fost distinsă cu Ordinul Republicii Moldova, împreună cu soţul său, Radu Dolgan,  primul artist din Basarabia / R. Moldova, care a avut curajul să scrie şi să interpreteze public în plină existenţă a URSS,primul cântec patriotic antisovietic, celebrul cântec-imn Basarabia, compus  împreună cu poetul martir Dumitru Matcovschi în anul 1987.

1954: S-a născut sculptorița Delia Brândușescu.

1968: Se deschide a XIX-a ediție a Jocurilor Olimpice de Vară din Mexico City, Mexic.

Sportivii români au câștigat 15 medalii (4 aur, 6 argint, 5 bronz).

1979: A încetat din viaţă sculptorul Iosif Fekete Negrulea, realizatorul Monumentului aviatorilor din Bucureşti între anii 1928 şi 1930 .

 Sculptorul s-a născut la Hunedoara, fiind la 15 iulie 1903 al doilea fiu al lui Iosif Fekete si al Iulianei Fekete (născută Járdánházi).

Din 1921 pînă în 1927 a urmat cursurile Şcolii de Belle Arte din Bucureşti avîndu-i ca profesori pe: Dimitrie Paciurea la sculptură şi pe Fritz Storck, C. Artachino şi G. D. Mirea la desen şi pictură.

Monumentul Aviatorilor din Bucureşti conceput de Iosif Fekete Negrulea în colaborare cu sculptoriţa de origine rusă Lidia Kotzebue, a fost construit din 1928 până în 1930.

Construcţia, având o înălţime totală de 20 m, este compusă din sculpturi de bronz, aşezate pe un postament de beton armat placat cu piatră  format dintr-un obelisc, situat la rândul său pe o structură realizată din patru prisme trapezoidale lipite între ele prin arcuri de cerc.

Tot acest complex este fixat pe o bază circulară din piatră.

Deasupra obeliscului este aşezată statuia înaltă de 5 m, cântărind 5 tone, care ilustrează omul zburător, având aripile desfăşurate.

La baza obeliscului, de jur împrejurul acestuia, sunt prezentaţi trei aviatori căzuţi.

Pe soclu sunt prezente insignele, casca, aparatura aviatorilor, dar şi numele aviatorilor căzuţi între 1930-1935, sculptate în 13 plăci de bronz.

În 1929 la Salonul Oficial primeşte premiul pentru lucrarea „Diana”.

1930 – Primeşte un premiu pentru lucrarea „Capitel” la Salonul de Arhitectură şi Artă Decorativă

1931 – Primeşte premiu pentru lucrarea „Sf. Francisc de Assisi”.

1932 – Primeşte premiu pentru lucrarea „Taurul” la Salonul Oficial.

1933 – La Salonul Oficial primeşte premiu pentru reliefurile portalului Ministerului de Justiţie. In acelaşi an se căsătoreşte cu Anisia Dumitru născută la 30 aprilie 1911 la Dobridor, Dolj.

Între 1931 – 1941 este angajat ca sculptor animalier la Institutul Naţional Zootehnic.

În 1934 este primit ca membru asociat, iar în 1935 ca membru definitiv al „Tinerimii artistice”.

1981: A încetat din viaţă scriitoarea Agatha Grigorescu-Bacovia, soţia poetului George Bacovia; a publicat volumele “Armonii crepusculare” – 1923 şi “Muguri cenuşii” (1926) (n. 8 martie 1895).

Foto: Agatha Grigorescu si George Bacovia

1994: A încetat din viaţă regizorul român de origine evreiască Manole Marcus (“Viaţa nu iartă”, “Actorul şi sălbaticii”, “Mitică Popescu”.

Imagini pentru photos manole marcus

S-a născut în Bucureşti pe 8 ianuarie 1928 la Bucureşti

 A absolvit Academia de Artă Teatrală și Cinematografică din București în 1955. Primele sale filme au fost: „La Mere”, „Viața nu iartă”, „Într-o Dimineață”, în colaborare cu Iulian Mihu.

În 1969 regizează „Canarul și Viscolul”, adaptare a nuvelei scriitorului Ioan Grigorescu despre pretul libertatii unui ilegalist urmărit de autoritatile burghezo-mosieresti.

Filmul este interzis la începutul anilor 1970 întrucât în prima secvență trupa Phoenix interpreta cântecul „Canarul”.

În 1974, realizează un film de excepție, „Actorul și Sălbaticii”, cu o distribuție strălucită: Toma Caragiu în rolul titular (Constantin Caratase), inspirat de viaţa marelui actor de teatru de revistă şi comedian  Constantin Tanase, Mircea Albulescu , Ion Besoiu, Margareta Pogonat, Marin Moraru, Ovidiu Iuliu Moldovan, Mircea Diaconu.

Își va continua activitatea cu pelicula „Operațiunea Monstrul”, în 1976, o comedie, tot cu Toma Caragiu si ceilalţi, ca protagonişti.

Până în anul decesului său va mai regiza nouă filme.

 1996: A murit la Iaşi, poetul Haralambie Ţugui; (n.10 februarie 1916, Dorohoi, jud. Botoşani).

Haralambie Tugui

A fost fiul lui Teodor Tugui, grădinar, si al Nataliei (n. Turcu). A urmat Scoala primara'(1924-l928) si gimnaziul (1928-l931) la Dorohoi.

S-a înscris la  Liceul militar „Stefan cel Mare” din Cernăuţi (193l-l934) şi Liceul militar „General Macarovici” din Iaşi (1934-l936), unde-l are prof. de limba română pe D. Popovici.

Absolvent al Scolii pregatitoare de ofiteri din Bucuresti (1936-l937) si al Academiei Militare de infanterie din Sibiu (1937-1939).

Ulterior va mai absolvi şi Şcoala de Normare Tehnică din Arad (promoţia 1951).

Ofiter activ in garnizoanele Cahul, Braila si Panciu (1939-l941); mobilizat pe front (194l-l943). Instructor la Scoala de subofiteri Radna (1943-l944), remobilizat si luat prizonier de armata sovietica, suportând câţiva ani de prizonierat în U.R.S.S.

După repatriere (1948) este trecut în rezervă şi lucrează ca tehnician constructor pe diverse şantiere din ţară (1949-1963) şi ca metodist la Biblioteca Regională Banat (1963-1968)

Pensionar din 1968, cind se stabileste la Iasi.

A debutat  publicistic în revistele Muguraşi (revistă şcolară), cu poezia Nocturna; Cernăuţi, 1933), Crai nou (Chişinău, 1934) şi în revista Însemnări din Dorohoi (1935).

  Colaboreaza la publicaţiile Flamuri, Lanuri, Familia, Pagini basarabene. Curentul literar. Ateneu, Iasul literar, Astra, Cronica etc.

A avut de asemenea colaborări la diverse publicaţii periodice cu versuri, articole şi reportaje: Albina, Astra, Ateneu, Contemporanul, Convorbiri literare, Cronica, Curentul literar, Familia, Flamuri, Iaşul literar, Însemnări, Luceafărul, Orizont, Pagini basarabene, Scrisul bănăţean, Tribuna, Universul literar, Viaţa Românească ş.a.

Este autorul unei poezii puternic marcate de perioada razboiului (Poezii, 1966; Contrapunct, in toamna, 1969; Sunetul bronzului, 1974; Confesiunile pamintului, 1979). Prin autenticitatea tonului si acuitatea senzatiilor ea aminteste poemele lui Camil Petrescu din Ciclul mortii.  

Poeziile de inspiratie patriotica (Sub cerul Mioritei, 1971; Inalt prin stema, 1972; Linga vetrele sacre, 1974; Sunetul bronzului, 1974; Tarm de legenda, 1975) elogiaza munca plina de abnegatie, pamintul strabun si tara, vesnicia neamului, ideea de libertate si unitate nationala, mari evenimente din istoria poporului, locuri si figuri eroice, personalitati ale culturii romane. Lirica de dragoste reprezinta partea cea mai rezistenta a creatiei lui Haralambie Tugui

Figurează în antologia Poezia ieşeană contemporană/ I. Popescu (Iaşi: C.J.C.P., 1968).
Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Iaşi, 1979.

1998: Curtea Supremă de Justiţie a Romaniei  i-a reabilitat pe Iuliu Maniu şi Ion Mihalache, fondatorii Partidului Naţional Ţărănesc, persecutaţi de guvernarea comunistă şi morţi în timpul detenţiei.

iuliu-maniu-ion-mihalache-jpg

2002: Papa Ioan Paul al II-lea şi Patriarhul Teoctist al Bisericii Ortodoxe Române (BOR),  au semnat în premieră o declaraţie comună, care îndemna la unitatea creştinilor, acesta fiind primul act încheiat vreodată între un suveran Pontif şi un patriarh ortodox.

 

2003: A murit memorialistul Ion Ioanid; (n. 28 martie 1926, la Ilovăt, jud. Mehedinti)

In 1945 a intrat la Facultatea de Drept de unde va fi  exmatriculat în anul al III-lea, din pricina originii sociale (provenea dintr-o familie de moşieri).

In 1949 are loc prima sa arestare, iar in  1952 – a doua arestare, urmată de ani de detenţie grea si muncă în mină.
La  6 iunie 1953 evadează si  trăieste în libertate o sută de zile fiind prins în cele din urma si pedepst sever pentru curajul sau.
În  1964, la presiunile guvernelor occidentale, regimul comunist din România îi eliberează pe deţinuţii „politici”.

Ion Ioanid este si el eliberat, iar în 1969 primeşte o  viză de turist pentru Elveţia şi va cere azil politic în RFG. Se stabileşte la München, unde devine angajat al postului de radio „Europa Liberă”.

În seria de volume „Închisoarea noastră cea de toate zilele” (apărută între anii 1991 şi 1996), Ion Ioanid relatează experienţele trăite în închisorile comuniste din România .

 2007: A încetat din viaţă arhitectul, scenograful şi designerul Paul Bortnovschi ; (n. 17 iulie 1922, la Sinaia, în jud. Prahova).

Imagini pentru scenograf Paul Bortnovschi photos

 A absolvit Facultatea de Arhitectură din Bucureşti în anul 1948 si incă din primii ani a participat la proiectarea a numeroase expoziţii de plastică, scenografie, arhitectură teatrală la: Moscova, Pekin, Budapesta, Praga, Viena, Salonic, Paris, Tokio, Buenos Aires, Havana, Edinburgh, etc.

 În 1951 şi-a început colaborarea cu Liviu Ciulei în scenografie de film, participând la producţiile primei etape de dezvoltare a industriei cinematografice româneşti în studiourile Tomis, Floreasca şi Buftea: „Nepoţii gornistului”, „Răsare soarele”, „Erupţia”, precum şi cu Lucian Pintilie la „Duminică la ora 6”şi „Reconstituirea”.

În perioada 1961 – 1973 a avut o intensă activitate didactică, fiind profesor la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, unde a devenit şi şef de catedră din 1967.

Realizează decorurile la montarea regizorului  Lucian Pintile a piesei ”Revizorul” de Gogol (1971) de la Tearul Bulandra, interzisă de cenzura comunistă la cererea ambasadei URSS.

A fost membru al Comisiei Internaţionale OISTAT UNESCO pentru arhitectură teatrală, al Design History Society, vicepreşedinte al Centrului Român al OISTAT, preşedinte al Comisiei Române de Arhitectură Teatrală, membru al Uniunii Artiştilor Plastici, membru UNITER.

Promotor al înfiinţării învăţământului de design, a reuşit inaugurarea acestuia în anul universitar 1969 – 1970.

A fost membru al Comisiei Internaţionale OISTAT UNESCO pentru arhitectură teatrală, membru al Design History Society, vicepreşedinte al Centrului Român al OISTAT, preşedinte al Comisiei Române de Arhitectură Teatrală, membru al Uniunii Artiştilor Plastici, membru al UNITER, din conducerea căreia a făcut parte.

A primit Premiul Uniunii Artiştilor Plastici pentru Scenografie (1975), Ordinul „Meritul Cultural” clasa a IV-a, Premiul Academiei Române pentru întreaga activitatea (2003), titlul de Doctor Honoris Causa oferit de Uniunea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică (2003).

 2014: A decedat   medicul psihiatru şi profesorul universitar Florin Tudose; (n. 1952).

A absolvit Facultatea de Medicină și Farmacie Carol Davila, devenind medic psihiatru. 

A lucrat ca profesor universitar din 1999 și a predat cursuri de psihia­trie, psiho­patologie și psihologie clinică.  

În 1980, împreună cu C. Gorgoș, a pus bazele primului centru de sănătate mintală (CSM) din România.

A fost autorul a peste 30 de cărți de specialitate (singur sau cu alți colaboratori) și aproape 200 de articole din domeniul psihiatriei.

A înfiinţat şi primul serviciu de psihiatrie de legătură, devenit centru de referinţă pentru reformă în psihiatrie din România, în 1995.

2020: A decedat juristul și politicianul român, Ion Predescu, fost judecător al Curții Constituționale a României în perioada 2004-2013; (n. 1927).

CALENDAR CREȘTIN ORTODOX

Sfinții Mucenici Tarah, Prov și Andronic


Sfintii Mucenici Tarah, Prov si Andronic au vietuit in vremea imparatului Diocletian (284-305) si au murit pentru ca au refuzat inchinarea in fata idolilor. Tarah s-a nascut in Claudiopolisul Siriei, Prov a fost din Perga Pamfiliei, iar Andronic a fost fiul unui cetatean de mare vaza din Efes.

 Dupa ce au fost torturati in mai multe cetati, au fost aruncati in fata fiarelor impreuna cu cativa criminali. Fiarele i-au sfasiat pe criminali, in vreme ce sfintii au iesit nevatamati. In urma acestei minuni, multi cetateni au primit credinta in Hristos.

Ei au fost ucisi de soldati la porunca proconsulului Numerian Maximus.

Desi trupurile acestora au fost amestecate cu cele ale criminalilor, Dumnezeu le-a descoperit unor creștini in chip minunat care sunt trupurile martirilor – trei lumanari s-au aratat deasupra trupurilor acestora. Astfel, cei trei mucenici au fost ingropati cu cinste.

Mentionam ca la Biserica Memoriala Mihai Viteazul din Alba Iulia se află părticele din moaștele Sfinților Prov, Tarah si Andronic.

Citiţi şi :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/10/12/o-istorie-a-zilei-de-12-octombrie-video/

Bibliografie (surse) :

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;
  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;
  3. e.maramures.ro ;
  4. Wikipedia.ro.;
  5. mediafax.ro ;
  6. Enciclopedia Romaniei.ro ;
  7.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;
  8.  Istoria md.;
  9. istoriculzilei.blogspot.ro;
  10. http://www.referatele.com/referate/romana/Haralambie-Tugui;
  11. CreștinOrtodox.ro;
  12. Cinemagia.ro.

12/10/2021 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

   

%d blogeri au apreciat: