CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

ZIUA DE 29 SEPTEMBRIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

Ziua de 29 septembrie în istoria noastră

1659:  Gheorghe Rakoczy al II-lea a fost reales de Dieta din Târgu Mureș principe al Transilvaniei, nesocotind împotrivirea Porții Otomane.

II. Rákóczi György 2.

La 3 noiembrie 1657, Dieta Transilvaniei, la cererea Sublimei Porți, l-a detronat pe Gheorghe Rakoczy al II-lea, după ce a purtat un război neautorizat de sultan, dar în ianuarie 1658 a fost reinstalat ca principe al Transilvaniei de Dieta reunită la Mediaș.

A fost iarăși revocat de turci, la 10 octombrie 1658, însă acesta prin mijlocirea lui Ioan Kemény, a reușit să facă Dieta din Târgu Mureș să îl realeagă principe al Transilvaniei, la 29 septembrie 1659. Atunci, turcii au invadat Transilvania și l-au învins în bătălia de la Gilău (mai 1660).

1812: S-a născut într-o veche familie aristocrată, la Cernăuca, în apropiere de Cernauți, Eudoxiu Hurmuzachi, istoric, politician austriac (mareșal al Ducatului Bucovinei) și patriot român, care a luptat pentru drepturile românilor din Imperiul habsburgic. 

A studiat în perioada 1830–1836, împreună cu fratele său Constantin Hurmuzaki, la Facultatea de Drept a Universității din Viena.

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este d54ed-eudoxiu_hurmuzachi.jpg

În 1848, ministrul justiției, baronul Alexander von Bach, l-a chemat la Kremsier ca să ajute la decretarea hotărârilor luate și adoptarea regulamentelor pentru Bucovina cu cunoștințele sale speciale și locale, apoi i-a fost încredințată traducerea codului civil și codului penal din limba germană în limba română.

Tot în acest timp a devenit colaborator al ziarului politic Bucovina, editat în limba română și germană, de către frații săi, Gheorghe și Alexandru. A fost deputat în Dieta Bucovinei, numit adjunct al mareșalului Bucovinei, Eugenie Hacman, de către împăratul Franz Joseph I și, după demisia acestuia, noul căpitan al țării. În calitate de cetățean și demnitar al Imperiului Austro-Ungar, el a luptat mereu pentru drepturile românilor din tot imperiul, în special pentru cei din Bucovina, devenind așa, împreună cu frații săi, una dintre figurile importante ale renașterii naționale românești.

A fost membru al Societăţii Academice Române din 1872. 

A strâns în cercetările pe care acestea le-a întreprins, documente  de arhivă latine şi germane referitoare la români (din arhivele de la Viena, Pesta, Lemberg, dar şi din cele româneşti), peste 6 000 la număr, care constituie fondul de documente care-i poartă numele – “Colecţia Hurmuzaki” (d.29.01/10.02.1874).

1818: A părăsit tronul Munteniei, domnitorul Ioan Gheorghe Caragea.

Temându-se de o intervenție turcească, Vodă Caragea a fugit din țară în dimineața zilei de 29 septembrie/11 octombrie; a plecat cu familia în afara orașului pentru „o plimbare”.

După patru ore, un mesager trimis de domn a anunțat boierii că vodă a părăsit țara și că numea să se ocupe de treburile țării o căimăcămie formată din banul Grigore Brâncovenu, vornicul Barbu Văcărescu, vistierul Grigore Ghica și logofătul Samurcaș.

Cât timp s-a aflat pe tron, Vodă Caragea a reușit să strângă o avere imensă, din birurile puse țăranilor și breslelor meșteșugărești, din vânzarea de titluri boierești, din concesionarea minelor și vămilor.

 1843: S-a nascut la Sankt Petersburg, generalul rus  Mihail Dimitrievici Skobelev  (d. 7 iulie 1882), participant la Razboiul de Independență al României  (1877–1878), devenit celebru pe frontul antiotoman din Balcani după ce a condus atacurile asupra redutelor turcești de la Plevna și Crissina.

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este image-46.jpeg

A fost faimos și în războaiele pentru cucerirea Asiei Centrale. Îmbrăcat în uniformă albă și aflat pe un cal alb, era poreclit de către soldații săi ca “Generalul Alb” , și de turci  “Pașa Alb”.

În timpul  campaniei în Khiva, adversarii săi turci l-au numit goz zanli sau “ochi sângeroși”. 

Feldmareșalului britanic Bernard Montgomery a scris despre  Skobelev ca a fost “cel mai capabil comandant unic” din lume și l-a caracterizat drept un lider “abil și inspirat”.

1846: S-a născut la Sibiu, fruntașul Partidului Național Român din Transilvania, Dimitrie Comșa, memorandist, reputat economist, agronom și etnograf,membru de onoare (din 1926) al Academiei Române; d.15 februarie 1931, la Sibiu.

1846-1931 Dimitrie Comșa

A făcut studii de teologie în Sibiu (1868–1871), fiind apoi trimis cu o bursă la Academiile de Agronomie din Altenburg și Leipzig, cu practică agricolă în Germania și Boemia. A fost profesor de Studii economice-agricole la Institutul teologic-pedagogic din Sibiu, membru mirean în Adunarea eparhială a Arhiepiscopiei Sibiului și în Congresul Național Bisericesc al Mitropoliei Ardealului, președintele Reuniunii române de agricultură din județul Sibiu, întemeiată în 1886, cu concursul său și al altor intelectuali români, membru în Comitetul exectitiv al Partidului Național Român din Transilvania. Condamnat în Procesul Memorandului din mai 1894 la trei ani închisoare, pentru participarea la redactarea și difuzarea Memorandului românilor transilvăneni, a făcut 14 luni închisoare la Vacz.

A publicat lucrări de specialitate: PomăritulÎndrumări din economia câmpuluiÎndrumări din economia casnică și grădinărit, a redactat ziarul Economul și a colaborat cu articole de specialitate la Anuarul Institutului teologic-pedagogic, Telegraful RomânTribunaFoaia Poporului, etc. Alte scrieri: Din ornamentica românăAlbum artistic (reprezentând 284 de broderii și țesături după originale țărănești), Album de crestături în lemn (înfățișând 243 de obiecte după originale țărănești).

1887: A încetat din viață la Brașov, publicistul, poetul și omul politic român transilvănean, Iacob Mureșianu (n.28 noiembrie 1812, Rebrișoara), fost membru de onoare al Societății Academice Române.

A contribuit la editarea revistelor Gazeta de Transilvania și Foaie pentru minte, inimă și literatură.

1888: S-a născut lingvistul şi filologul Iorgu Iordan (29 septembrie/11 septembrie), membru al Academiei Române, întemeietor al Institutului de Filologie Română “Al. Philippide” din Iaşi, al Societăţii române de lingvistică romanică, pe care a condus-o până la sfârşitul vieţii.

Imagini pentru Iorgu Iordan photos

A fost preşedinte şi vicepreşedinte al Comisiei Naţionale pentru UNESCO şi a primit titlul de Doctor Honoris Causa din partea Universităţilor din Berlin, Budapesta, Montpellier, Roma, Iaşi (m. 20 septembrie 1986).  

1888: A încetat din viaţă poeta Iulia Haşdeu, fiica scriitorului Barbu Petriceicu Haşdeu; (n. 14 noiembrie 1869).

 Tânăra scriitoare română a scris și în limba franceză,și s-a manifestat în muzica și pictura (urmase cursuri particulare de desen și pictură la Paris).

Avea un talent deosebit la limbi străine și era interesată de filosofie. A  scris preponderent poezie, dar și piese de teatru, povești și povestiri.

 A murit de tuberculoza la doar 19 ani și a fost înmormântată la  Cimitirul Bellu din Bucuresti.

Castelul Iulia Hasdeu din orașul Câmpina, județul Prahova «  LocuriDinRomania.ro

Foto: Castelul Iulia Haşdeu din Câmpina, Jud.Prahova.




Tatăl Iuliei, foarte afectat de moartea ei, a construit în memoria acesteia un castel la Câmpina, care îi poarta numele. 

1894 (29 septembrie / 12 octombrie): S-a născut (la Sinaia) principesa Elisabeta de Hohenzollern-Sigmaringen, al doilea copil al regelui Ferdinand şi al reginei Maria.

Regina Elisabeta  si regele George al Greciei

S-a măritat pe 27 februarie 1921 cu diadohul (principele moștenitor) George al Greciei, devenind peste un an regină. Cuplul nu a avut copii,si  a divorțat în 1935, stabilindu-se în România până în ianuarie 1948, când a fost nevoită să părăsească definitiv țara, la fel ca ceilalți membri ai familiei regale.

Viața în exil și-a petrecut-o în Franța, la Cannes, unde a închiriat un apartament și unde a murit în 1956, la vârsta de 62 de ani.

1910: S-a nascut la Vața de Sus, comitatul Hunedoara (Austro-Ungaria),  parintele ieromonah si teologul român Arsenie Boca; (d.28 noiembrie  1989, Sinaia, jud. Prahova).

Părinte ieromonah, teolog şi artist plastic (muralist) ortodox român, Arsenie Boca a fost stareţ la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus şi apoi la Mănăstirea Prislop, unde datorită personalităţii sale veneau mii şi mii de credincioşi, fapt pentru care a fost hărţuit de Securitatea comunista. A călătorit la Muntele Athos pentru a aduce manuscrisele românești și grecești ale Filocaliei, având parte de o experiență duhovnicească formatoare pentru viața de călugăr pentru care optase încă din anii studenției de la Sibiu. L-a ajutat pe părintele profesor Dumitru Stăniloae în demersul de a traduce Filocalia. A fost stareț la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus și apoi la Mănăstirea Prislop unde, datorită personalității sale, veneau mii și mii de credincioși, fapt pentru care a fost hărțuit de Securitate, devenind unul dintre martirii gulagului comunist, închis la Securitatea din Brașov, dus la Canal, închis la Jilava, București, Timișoara și Oradea. A pictat biserica din Drăgănescu (la 25 Km de București), precum și Icoana Maicii Domnului cu Pruncul din altarul Bisericii Sfântul Elefterie din București. Din scrierile sale: Cărarea împărățieiLupta duhovniceascăTrepte spre viețuirea în monahismCuvinte vii.

A fost unul din martirii gulagului comunist, închis la Securitatea din Braşov, dus la Canal, închis la Jilava, Bucureşti, Timişoara şi la Oradea. A pictat biserica din Drăgănescu (la 25 Km de Bucureşti). Icoana Maicii Domnului cu Pruncul, din altarul Bisericii Sfântul Elefterie din Bucureşti, a fost pictată de către părintele Arsenie Boca.

Arsenie Boca este considerat de către ucenicii săi cel mai mare duhovnic român al secolului XX.

La mormântul său de la Mănăstirea Prislop din Ţara Haţegului, se perindă zilnic sute de pelerini.

Video:

http://youtu.be/gmdHgGFDpog

1918: A fost adoptată declaraţia redactată de Vasile Goldiş, privind hotărîrea naţiunii române din Transilvania, de a se aşeza “printre naţiunile libere“.

Vasile Goldiş

Comitetul Executiv al Partidului Naţional Român, întrunit la Oradea, adoptă în unanimitate o declaraţie redactată de Vasile Goldiş privind hotărîrea naţiunii române din Transilvania, de a se aşeza “printre naţiunile libere” (în temeiul dreptului naţional ca fiecare naţiune să dispună liber de soarta sa),  şi recunoaşterea Comitetului ca organ provizoriu de conducere a Transilvaniei.

In acest scop se constituie, la Arad, un Comitet de acţiune, în frunte cu Vasile Goldiş.

1927: S-a născut Maria Simionescu, antrenoare federală a loturilor de gimnastică ale României şi arbitră internaţională de gimnastică, fostă  vicepreşedintă a Federaţiei Române de Gimnastică,  fondatoare (împreună cu soţul său, Gheorghe Simionescu) a Liceului de Gimnastică din Oneşti, unde a creat şcoala unică cu acest profil în ţară, care a fost ulterior imitată la Deva.

 A reuşit să contribuie direct le obţinerea de către gimnastele române a 234 de medalii; (m. 2012).

1928: A murit Ion D. Berindei, arhitect şi urbanist (printre lucrările sale, de factură neoclasică şi neobarocă se numără Palatul Culturii din Iaşi, Muzeul George Enescu din Bucureşti ş.a.) ; (n. 1871).

1929: S-a născut Eugen Preda, publicist şi comentator de radio, primul director general al Radiodifuziunii Române după decembrie 1989 (ianuarie 1990-septembrie 1994).

Imagini pentru eugen preda ziarist  photos

A lucrat la Radiodifuziunea Română din martie 1950 şi a scris cărţi de istorie referitoare la politica şi a economia contemporană lui, precum şi lucrări de evaluare a contextului militar postbelic.

După 1990, s-a concentrat asupra reorganizării Radiodifuziunii Române; (m. 2000).

1929: S-a născut la București, pictorul şi sculptorul Ion (Alin) Gheorghiu, membru titular al Academiei Române din 1999 ; (m. 11 decembrie 2001, București).

1929-2001 Ion Alin Gheorghiu

A intrat cu „excepțional” la clasa profesorului pictor Camil Ressu și a terminat Institutul de Arte „Nicolae Grigorescu” în 1954, fără diplomă, lucrarea sa, Creangă și Eminescu la Iași fiind considerată „naționalistă și formalistă”.

Nu a fost acceptat în expozițiile oficiale, a descărcat noaptea cartofi în gara Obor, a fost pontator, etc., nu avea atelier, a pictat cum a putut, până în 1958 de când a expus la aproape toate expozițiile importante din țară. După ani, în repetate rânduri, când ajunsese deja în conducerea Uniunii Artiștilor Plastici, a fost invitat să-și finalizeze cursurile, dar a refuzat socotind faptul ca un titlu de glorie.

1929: S-a născut la Pitești, Jean Pârvulescu, scriitor, ziarist şi filosof român emigrat în Franţa în 1950; (m. la Paris la 21 noiembrie 2010).

Provenea dintr-o familie de militari de carieră, și-a făcut primii ani de studii la un liceu militar. Când, în România s-a instalat regimul comunist, a hotărât să părăsească țara, a traversat Dunărea înot, ajungând în Iugoslavia.

A fost arestat de sârbi, expediat într-un lagăr politic de munci forțate situat în apropiere de orașul iugoslav Tuzla. De aici a reușit să scape și a trecut clandestin frontiera iugoslavo-austriacă, în august 1949. Sosit la Paris în 1950, a urmat cursuri de filosofie și de litere la Sorbona și a frecventat cercurile de avangardă literară, artistică și cinematografică. S-a împrietenit cu regizorul Eric Rohmer (care l-a primit, l-a cazat și l-a ajutat să-și înceapă studiile), regizorul Jean-Luc Godard (care l-a folosit ca personaj principal în filmul A bout de souffle). A și jucat în filmul lui Éric Rohmer L’ancien et le moderne. A înființat prima revistă de geopolitică, De la Atlantic la Pacific, a scris articole în revista Combat (Lupta). A scris aproape 30 de romane cu subiect mistic dar și lucrări de analiză politică și eseistică, dintre care: La Miséricordieuse Couronne du TantraImperiumLa Servante PortugaiseLes Mystères de la Villa AtlantisLes Fondements géopolitiques du grand gaullismeRapport secret à la nonciatureLe Retour des Grands TempsLa Conspiration des noces polairesLe Visage des abimesLa Pyramide des braisesLa Stratégie des ténèbresEn approchant la jonction de Vénus, etc.

1939: In România a  fost format un guvern condus de Constantin Argentoianu.

Era descendent al unor vechi şi influente familii boiereşti din Ţara Românească, fiul generalului  Ion Argetoianu, fruntaş al Partidului Conservator.

 Urmează la Paris  cursuri  universitare si  îşi obţine licenţa în drept şi litere şi doctoratul în medicină. La 26 februarie 1898, Argetoianu îşi începe cariera diplomatică fiind admis în Centrala Ministerului Afacerilor Străine şi promovează rapid treptele ierarhice, de la ataşat la secretar şi consilier de legaţie.

A  primit portofoliul Ministerului de Finanţe, iar din 13 iunie, portofoliul Ministerului de Interne, in guvernul condus de la 13 martie 1920 de generalul  Alexandru Averescu. În octombrie 1920, a ordonat ocuparea militară a întreprinderilor şi arestarea fruntaşilor grevei generale.

Dupa atentatul de la Senat din 8 decembrie 1920, comis de Max Goldstein, care, animat de idei comuniste , urmărea să distrugă „elita burgheziei” şi să contribuie la „victoria socialismului”, atentat in care  au murit Dimitrie Greceanu (ministrul Justiţiei), episcopul Radu (de la Oradea), senatorul Spirea Gheorghiu şi a fost rănit grav generalul Constantin Coandă, preşedintele Senatului.

Max Goldstein a fost prins în încercarea de a trece în Bulgaria şi a fost condamnat la muncă silnică pe viaţă, murind în închisoare după o lungă grevă a foamei, iar pe 12 mai 1921, Argetoianu, in calitate de ministru  de Interne a organizat arestarea delegaţilor socialişti care au votat afilierea fără rezerve la Internaţionala Comunistă, act ce a stârnit şi reacţii critice, deoarece printre întemniţaţi se aflau şi câţiva parlamentari.

Imagini pentru Constantin Argetoianu.

Foto: Constantin Argetoianu (n. 3 martie 1871, Craiova – d. 6 februarie 1955, penitenciarul Sighet), jurist, medic, diplomat, om politic.

Dupa ce a fost instituţionalizată prin Constituţia din 27 februarie 1938, dictatura regală, iar pe 30 martie a fost adoptat decretul de dizolvare a partidelor politice, moment   Argetoianu a fost numit consilier regal.

Mai mult, pe 8 aprilie 1938 a fost ales preşedintele Consiliului Superior Economic, care avea rolul de a coordona politica economică a României şi de a elabora un plan de dezvoltare pe cinci ani. După renunţarea lui Nicolae Iorga la fotoliul de preşedinte al Senatului, pe 15 iunie 1939 Argetoianu a fost numit în noua funcţie, pe care o va deţine până la abdicarea regelui Carol al II-lea.

Pe 28 septembrie 1939, Constantin Argetoianu a fost desemnat preşedinte al Consiliului de miniştri si a doua zi  va constitui noul guvern.

In data de 23 noiembrie Argetoianu şi-a depus mandatul, dar a rămas consilier regal şi preşedinte al Senatului.

A participat la Consiliul de Coroană din dimineaţa zilei de 27 iunie 1940, si  s-a pronunţat pentru cedare în faţa ultimatumului sovietic.

„Nu putem face război. Să păstrăm armata pentru alţi duşmani”. La 28 iunie s-a efectuat o remaniere a guvernului Gheorghe Tătărescu, Argetoianu devenind pentru doar o săptămână ministru de Externe.

Principalul său act a fost anunţul că România renunţă la garanţiile date de Marea Britanie şi Franţa la 13 aprilie 1939. La 4 iulie, guvernul Tătărescu a demisionat. În cadrul celor două Consilii de Coroană din 30 august 1940 a avut o poziţie clară:

„Nu discutăm şi nu ne putem opune, ne supunem, suntem cu genunchii pe grumaz”. România Mare era sfâşiată.

In aprilie 1944 a plecat în Elveţia, cu speranţa că va contribui la obţinerea de către România a unor condiţii mai bune de armistiţiu din partea puterilor occidentale. Gestul surprinzător a survenit pe 8 noiembrie 1946, când Argetoianu a revenit în ţara ocupată de trupele sovietice cu speranţa de a-şi relua activitatea politică.

În mai 1947 şi-a fondat un nou partid, Uniunea Naţională Muncă şi Refacere, care însă nu a putut rezista acţiunilor comuniştilor de a acapara întreaga putere în stat şi a înlătura forţele de opoziţie.

În acel an au fost „decapitate” toate formaţiunile politice care ameninţau ordinea comunistă, iar speranţa bătrânului politician a fost spulberată.

În noaptea de 5/6 mai 1950, Constantin Argetoianu a fost arestat de autorităţile comuniste. Cinci ani mai târziu, pe 6 februarie 1955, şi-a găsit sfârşitul la penitenciarul din Sighet, având vârsta de 84 de ani.

1940: Noile autorităţi române (instalate la începutul lunii) hotărăsc retragerea ţării din „Înţelegerea Balcanică” (alianţă regională de securitate şi cooperare, încheiată la 9 februarie 1934, la Atena, între reprezentanţii României, Iugoslaviei, Greciei şi Turciei si care avea drept scop, menţinerea statu-quo-ului statornicit în Balcani, în urma primului război mondial).

1949: S-a născut politicianul român Gheorghe Funar (n. 29 septembrie 1949, Sânnicolau Mare, județul Timiș), senator în legislatura 2004-2008, de profesie economist.

Între 1992-1997 a fost președinte al PUNR, iar din 1992-2004 primar al municipiului Cluj-Napoca.

Din octombrie 1998 până în iunie 2013 a fost secretar general al Partidului România Mare. La congresul PRM din 27 iulie 2013 a fost ales președinte al partidului, funcție pe care a avut-o până în 2015.

A devenit cunoscut pentru atitudinea sa antimaghiară, exprimată prin diverse acțiuni provocatoare, precum montarea unei plăcuțe  pe soclul statuii regelui Matei Corvin, vopsirea diferitelor obiecte publice din oraș în culorile tricolorului românesc (bănci, pubele, stâlpi de circulație etc.), iluminarea în perioada sărbătorilor de iarnă exclusiv cu beculețe roșii, galbene și albastre, schimbarea denumirilor de străzi care evocau memoria unor personalități maghiare, săpături arheologice ostentative în centrul orașului etc.

În noiembrie 2004 a fost ales senator PRM de Cluj, funcție pe care a deținut-o până în noiembrie 2008.

La alegerile legislative din noiembrie 2008 a obținut un numar insuficient de voturi pentru obținerea unui nou mandat de senator iar partidul său s-a situat sub pragul electoral.
A candidat fără succes la alegerile prezidențiale din 1996 și la alegerile prezidențiale din 2014.

S-a remarcat şi prin numeroasele procese pe care le-a intentat împotriva unor intelectuali clujeni, jurnaliști, politicieni, pe care i-a acuzat de insultă și de calomnie.

1966: A decedat la Bucureşti, Marcel Breslaşu (Marcel Bresliska; n.19.09.1903, București), poet român de origine evreiască, cunoscut și ca fabulist, compozitor și traducător.

În timpul regimului comunist a avut funcții de conducere în instituții culturale și academice.

A urmat cursurile  Facultatii de Drept și în paralel  Conservatorul din București, dupa care si-a continuat studiile la Paris, unde a obținut diploma de doctor în drept. În capitala Franței s-a perfecționat în compoziție la Schola Cantorum, unde l-a avut profesor pe Vincent D’Indy.

Întors în România, a practicat o vreme avocatura, în timpul liber dedicându-se scrisului și muzicii. Și-a început cariera literară cu versuri pentru copii, publicate în revista Copilul evreu. În 1934 a scris textul și muzica la un oratoriu profan, inspirat din Biblie, Cântarea cântărilor, care a fost reprezentat în 1938 pe scena Operei din București.

A mai scris poezii lirice și alegorice.

După război, a fost numit șef al departamentului pedagogic al Ministerului Artelor și Stiințelor, profesor și rector al Institutului de teatru „Ion Luca Caragiale”.

Breslașu a fost timp de mai mulți ani secretar al organizației de partid a Uniunii Scriitorilor.

1971:  A fost dezvelită statuia în bronz a lui George Enescu (operă a sculptorului Ion Jalea). Monumentul este situat în inima  pe peluza din fața Operei Române din Bucureşti.

Imagini pentru Statuia în bronz a lui George Enescu 1971 opera

1992: A încetat din viață la București, artistul emerit Nicolae Secăreanu, cunoscut cântăreț de operă (bas) și actor de film; (n.13 iulie 1901, Nanov, Teleorman).

 A jucat pe scena teatrului Bulandra și în filme, precum: „Pădurea Spânzuraților”, „Răscoala”, „Dacii”, „Șapte băieți și o ștrengăriță”, „Căldura”, „Săgeata căpitanului Ion”, „Un august în llăcări”, „Acțiunea Autobuzul”, „Trandafirul galben”, „Vacanța mare”, dar rolul cel mai important, Sinan Pașa, l-a susținut în filmul lui Sergiu Nicolaescu „Mihai Viteazu”, cu Amza Pellea în rolul titular.

1997 (29/30) : A murit (la Bonn) Iosif Antochi, pedagog român stabilit în Germania, membru de onoare străin al Academiei Române la data de 21 aprilie 1993.

A absolvit Facultatea de Litere din Cernăuţi în anul 1937 şi Facultatea de Drept din Bucureşti în anul 1945. A dat doctoratul la Heidelberg în anul 1941.

Între 1945-1955 a fost asistent şi lector la Catedra de Pedagogie a Institutului Agronomic din Bucureşti, în acelaşi timp fiind inspector general în Direcţia Învăţământului din Ministerul Agriculturii şi Silviculturii. A fost lector la Institutul Politehnic din Bucureşti şi cercetător ştiinţific la Institutul de Ştiinţe Pedagogice.

Din 1964 până în 1980 a predat la Institutul de Învăţământ Superior din Piteşti. Din 1974 a predat la Facultatea de Filosofie din Bonn.

A desfăşurat o susţinută activitate publicistică, abordând diferite domenii ale pedagogiei generale, istoriei pedagogiei şi pedagogiei comparate; (n. 23 august 1914 la Pătrăuți, Suceava, Ducatul Bucovinei, Austro-Ungaria).

2000: Patriotul roman moldovean Ilie Ilaşcu, întemniţat de regimul  ilegal separatist de la Tiraspol, a primit cetăţenia română.

A  fost eliberat din temniţa separatistilor transnistreni, la 6 mai 2001, în urma protestelor comunităţii internationale .

2001: A încetat din viaţă la București, scriitorul român Gellu Naum, poet, prozator, dramaturg şi traducător: “Culoarul somnului”, “Focul negru”, “Despre identic şi felurit. Antologie”, “Critica mizeriei”; (n. 1 august 1915, la București).

Este considerat cel mai important reprezentant român al curentului suprarealist și unul dintre ultimii mari reprezentanți ai acestuia pe plan european.

2006: A murit compozitorul  de muzică ușoară si operetă, muzicolog si publicist român de origine evreiască Edmond Deda. (n. 23 aprilie 1920, Bucureşti).

Greii muzicii uşoare româneşti: EDMOND DEDA – Radio România Cultural

A studiat la Conservatorul Alberto della Pergola (București) și la The Billy Mayerl School for Modern Syncopation din Londra (1938-39) (pian) , dupa care, intors in tara a fost profesor de jazz la Conservatorul Lira din Brăila (1942-1944).
A inființat și a condus Conservatorul de jazz din România (1941-1948) si a fost profesor de muzică ușoară la Școala populară de artă din BRASOV, dirijor la teatrul Constantin Tănase si  membru al Uniunii Compozitorilor.

Compoziţiile lui Edmond Deda au câştigat cinci premii la Festivalul Cerbul de Aur, două premii la Festivalul Mamaia şi mențiuni la Festivalurile de la Split și Sopot.

 2015: A murit textierul  şi scenaristul român George Popovici; (n. 1934).

2018 : Orașul Alba Iulia a intrat în Guinness World Record pentru cea mai mare hartă a unei țări formată din oameni.

2018 Record Mondial Cea Mai Mare Hartă, Alba Iulia

Au participat 4.807 persoane, în special elevi și liceeni veniți din toată țara, coordonate de sute de voluntari, care au format în spațiul din Șanțurile Cetății Alba Carolina, harta României, evidențiată cu ajutorul unor pelerine negre, numărul 100 fiind scos în relief prin intermediul pelerinelor albe, iar șepcuțele au colorat în roșu, galben și albastru harta României.

Recordul a fost consemnat oficial – „Largest human image of a country/continent” (Cea mai mare imagine formată din oameni a unei țări/continent).

Vechiul record a aparținut Myanmarului, care, în 12 februarie 2018, a adunat 3.466 de oameni care au format harta țării lor

CALENDAR CREŞTIN ORTODOX

Sf.Cuv.Chiriac Sihastrul.

Sfantul Chiriac Sihastrul

Sfântul Chiriac Sihastrul s-a născut la anul 448, in vremea imparatului Teodosie cel Mic, in Corint.

Fiind nepot al Episcopului Petru al Corintului, inca de copil a fost hirotesit citet al bisericii catedralei. La varsta de optsprezece ani Chiriac ajunge la Ierusalim unde il cunoaste pe Sfantul Eftimie, care, i-a prorocit ca va ajunge un mare duhovnic.

Sfantul Efitimie l-a tuns in monahism trimitandu-l totodata la Sfantul Gherasim de la Iordan. Aici Sfantul Chiriac a petrecut vreme de noua ani.

Dupa moartea Sfantului Gherasim s-a intors insa la Manastirea Sfantului Eftimie. Dupa zece ani, fugind de slava oamenilor, a sihastrit in locuri diferite, in cele din urma stabilindu-se la Manastirea Sfantului Hariton.

Sfantul Chiriac Sihastrul a spus despre sine ca in toate zilele vietii lui lumina soarelui nu l-a vazut mancand, nici a apus fiind el suparat pe cineva.

A fost cunoscut atat pentru nevointele sale cat si pentru darul facerii de minuni. Sinaxarul il aminteste ca „puternic vindecator al bolnavilor, si bland mangaietor al celor intristati”.

Sfantul Chiriac a fost si un mare luminator al Bisericii, Stalp al Ortodoxiei, luptand mai ales impotriva ereziilor lui Origen.

Sfantul Chiriac Sihastrul s-a mutat la Domnul in anul 557.

CITIŢI ŞI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2020/09/29/o-istorie-a-zilei-de-29-septembrie-video/

Bibliografie (surse) :

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;
  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;
  3. e.maramures.ro ;
  4. Wikipedia.ro.;
  5. mediafax.ro ;
  6. Enciclopedia Romaniei.ro ;
  7.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;
  8.  Istoria md.;
  9. istoriculzilei.blogspot.ro;
  10. CreștinOrtodox.ro;
  11. Cinemagia.ro.

29/09/2021 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 2 comentarii

Cercetătorii israelieni au constatat că imunitatea naturală este de 13 ori mai puternică decât cea conferită de vaccinul anti-COVID de la Pfizer

Studiu israelian: Imunitatea naturală este de 13 ori mai puternică decât cea conferită de vaccinul anti-COVID de la Pfizer

Studiu israelian: Imunitatea naturală este de 13 ori mai puternică decât cea conferită de vaccinul anti-COVID de la Pfizer

Un nou studiu israelian, în variantă preliminară, a constatat că persoanele care au contractat boala și au imunitate naturală la COVID-19 ar putea fi de 13 ori mai puțin susceptibile la a contracta din nou virusul respirator decât cei care au fost doar vaccinați împotriva bolii, informează Shawn Fleetwood într-un articol  din The Federalist, preluat de Tribuna.US, publicație a românilor din Chicago, SUA.

Realizat de cercetători de la Maccabi Healthcare și Universitatea din Tel Aviv, studiul ce urmează a fi evaluat de colegi a constatat că, atunci când se compară persoanele infectate anterior cu virusul și cele care au primit două doze de vaccin Pfizer-BioNTech, cei cu infecție naturală sunt mai protejați împotriva variantei Delta și reinfectării.

„Persoanele vaccinate contra SARS-CoV-2, care nu fuseseră infectate anterior, au prezentat un risc de infectare cu varianta Delta de 13,06 ori mai mare decât cei care au trecut prin boală, dacă primul eveniment (infectare sau vaccinare) a avut loc în ianuarie și februarie 2021“, se preciza în studiu.

Riscul era crescut semnificativ și în ceea ce privește forma simptomatică a bolii. Când a avut loc o infectare înainte de vaccinare (din martie 2020 până în februarie 2021), s-a demonstrat o scădere a imunității naturale, cu toate acestea, riscul de infectare pentru cei vaccinați fără a fi trecut prin boală era de 5,96 ori mai crescut, iar de a dezvolta o formă simptomatică de 7,13 ori mai mare.“

Studiul a constatat, de asemenea, că persoanele care au fost doar vaccinate „prezentau, de asemenea, un risc mai ridicat de spitalizare datorită COVID-19, comparativ cu cele care au avut boala“.

Concluzia cercetărilor a fost că „imunitatea naturală conferă o protecție mai durabilă și mai puternică împotriva infecțiilor, formelor simptomatice și spitalizării cauzate de varianta Delta a SARS-CoV-2, comparativ cu imunitatea indusă de vaccinul cu două doze BNT162b2“ și că „persoanele care au trecut prin boală și li s-a administrat o singură doză de vaccin, au obținut o protecție suplimentară împotriva variantei Delta.“

Deși Ministerul Sănătății din Israel a declarat că varianta Delta este mai probabil să provoace reinfectare la pacienții recuperați după COVID-19 decât variantele anterioare, datele arată că imunitatea naturală rămâne eficientă în a oferi o protecție robustă împotriva virusului. Potrivit Ministerului Sănătății, 4.811 israelieni au fost reinfectați cu coronavirus, ceea ce reprezintă doar 0,47% din numărul total de persoane din țară care au avut boala.

Israelul este în continuare una dintre țările cu cele mai multe persoane vaccinate, ocupând locul trei la numărul de doze administrate/100 de persoane.

29/09/2021 Posted by | analize | , , , , , | Un comentariu

   

%d blogeri au apreciat: