CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

ZIUA DE 24 SEPTEMBRIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

Ziua de 24 septembrie în istoria noastră

1420: După o rezistenţă eroică, în lupta de sub zidurile cetatii Haţegului, forţele transilvănene sunt înfrânte de oastea otomană, iar voievodul  Miklós Csáki pierde cea mai mare pare a oamenilor săi.

In zilele urmatoare, invadatorii au distrus târgul Orastie si au devastat sud-estul Transilvaniei, dupa care s-au retras.

După atac oraşul Orastie a fost repopulat.

Despre luptele de la Haţeg şi din Secuime mai aflam într-un act emis de Ladislaus de Chak, la 8 iulie 1421, in Cetatea de Baltă:  Blasij, filij Sandrini, filij Lewkews a participat la luptele cu  „Thurcis sub Castro Haczok”, şi a apărat, cu  „preţul sângelui său”, fortificaţia şi turnul de la  Solyomkew (Piatra  Şoimului), situat aproape de râul Olt, care pe vremuri era un turn de veghe a secuilor din Tuşnad (munimentum ac turrim Solyomkew olim Spiculatorum in territorio possessionis Thwsnad Siculorum de Chik prope fluuium Olth vltra syluam dicte possessionis sitam).(Gróf József Kemény: DiplomatariumTransilvanum, Appendix.V)

Ţara Bârsei a avut  aceeaşi soartă.

Analele Brasovului: „Amurathes II imperator Turcanum terram Barizensem ferro et igne vastat, senatum coronensem abducit residuo populo in arce montis conservato”- (Amurathes II, împăratul turcesc, a devastat (a trecut prin fier şi foc) Ţara Bârsei, senatul braşovean  a fost luat (în robie), restul populaţiei a supravieţuit în cetatea de pe munte.

(Johannis Georgii Schwandtner: Scriptores Rerum Hungaricarum Veteres Ac Genuini vol.I.).

 1659: Se încheie la Tîrgu Mureş în condiţii de deplină egalitate,  tratatul de alianţă între Mihnea al III-lea, domn al Valahiei şi Gh. Rakoczi al II-lea, principele Transilvaniei.

La Târgu Mureş, Ignatie, mitropolitul Ţării Româneşti, Radu mare logofăt şi Gabriel Tamaş, vicar apostolic al Moldovei şi Ţării Româneşti, împuterniciţi de domnul muntean, au încheiat acel  tratat de prietenie şi bună înţelegere cu principele Gheorghe Rákóczi al Transilvaniei  şi comite al secuilor.

În secolul al XVII-lea în Țara Românească şi Moldova nu mai avem figuri strălucite de conducători de oşti. Radu Mihnea al III-lea este singurul domn care în anul 1658 va îndrăzni pentru câteva luni să se alieze cu Gheorghe Rákóczi al II-lea, voievodul Transilvaniei, şi să poarte război cu turcii.  

Mihnea al III-lea Radu – Neamul Românesc

Mihnea al III-lea (Mihail Radu) (d. 6 aprilie S.V. 26 martie 1660) a fost domn al Tarii Romanesti (1658-1659).

 Noul domn vroia să-l imite pe Mihai Viteazul, motiv pentru care şi-a schimbat numele pentru a semăna cu acesta din urmă. Pe plan diplomatic, prin titulatura sa, Mihnea va fi printre ultimii domni care va folosi termeni ce aminteau de tradiţia stăpânirilor munteneşti în Ardeal, din vremea lui Mircea cel Bătrân (Amlaşul şi Făgăraşul):

”Io, Mihail Radu voievod şi ighemon ţării Româneşti, principe şi arhiduce al părţilor Valahiei Transalpine”, cum apare în documentul emis la 5 iulie 1658, folosind şi acvila bicefală pe care o va introduce în armele sale, în sigilii şi în steag.

Acţiunea antiotomană a fost declanşată la 12 septembrie 1659, prin uciderea gărzii turceşti de la curte, apoi a turcilor din Târgovişte, şi în cele din urmă din ţară, numărul acestora ajungând la câteva mii.

În următoarele două săptămâni au fost atacate raialele Giurgiu, Brăila şi Turnu, iar dincolo de Dunăre, Rusciuk, Nicopole şi Măcin. 

Gheorghe al II-lea Rákóczi, principele Transilvaniei care a urmărit  cucerirea Poloniei ⋆ Istorie Românească

Foto: Gheorghe Rákóczi al II-lea (n. 30 ianuarie 1621, Sárospatak – d. 6 iunie 1660, Oradea) fiul principelui Gheorghe Rákóczi I si al Suzanei Lorántffy.

În sfârşit la 15 octombrie 1659 Gheorghe Rakoczi al II-lea a trecut în Țara Românească lângă Rucăr unde s-a întâlnit cu Mihnea la III-lea, stabilind planul viitoarei acţiuni antiotomane. Rákóczi trebuia să atace Lugojul şi Caransebeşul, Consantin Şerban după ce va fi ocupat tronul Moldovei urma să oprească intervenţiile tătarilor, iar Mihnea al III-lea să-i atace pe turci la sud de Dunăre.

Doar că, acţionând separat, cei trei au fost învinşi pe rând, mai întâi Constantin Şerban, în Moldova, cam în acelaşi timp când a fost înfrânt Rakoczi în Ardeal.

Mihnea deşi i-a biruit pe turci la Frăteşti, la 23 noiembrie 1659, a fost nevoit să părăsească asediul Giurgiului şi atacat de turci şi tătari a fost înfrânt la începutul lui decembrie 1659 în apropiere de Călugăreni şi s-a refugiat în Transilvania ajungând la Râşnov la 3 decembrie 1659.

Întâlnirea cu Gheorghe Rákóczi al II-lea la asediul Sibiului de către acesta la începutul lui decembrie 1659 nu a avut niciun rezultat şi Mihnea a trecut prin secuime îndreptându-se spre Satu Mare. Aici la 5 aprilie 1660, după o masă îmbelşugată oferită de celălalt pribeag, Constantin Şerban, fugit din Moldova, Mihnea a murit. Se presupune că voievodul ar fi fost otrăvit.

1724: Este sfinţita Biserica Mânăstirii Văcăreşti, ctitorie a domnitorului Nicolae Mavrocordat, situată în partea sudică a Bucureştilor, unul dintre cele mai valoroase monumente ale patrimoniului istoric şi artistic românesc, cea mai mare manastire din Balcani.

manastirea-vacaresti-(1)

Foto: Biserica mănăstirii cu hramul “Sfânta Troiţă” – clădire grandioasă, însumând o seamă de elemente arhitectonice brâncoveneşti si influenţe ale barocului muntean, considerată de unii istorici ca o încununare a  stilului brancovenesc din Ţara Românească.

Foto: Mănastirea Vacaresti

 Voievodul a înfiinţat aici o şcoală în limba elenă, o tiparniţă de sub teascurile căreia au văzut lumina zilei câteva cărţi importante în 1741 şi, ceea ce este mai important, a instalat la Văcăreşti o bibliotecă de proporţii, cunoscută ca fiind una dintre cele mai mari şi mai complete din Europa acelei epoci (un catalog al bibliotecii din 1723 care se păstrează confirmă numărul de 237 de autori).

În 1730 Nicolae Mavrocordat moare de ciuma şi este îngropat la Văcăreşti, în incinta bisericii.

Din păcate, după moartea domnitorului, biblioteca s-a împrăştiat.

În 1848, armata rusă de ocupaţie i-a inchis  la Văcăreşti pe deţinuţii revoluţionari munteni care participaseră la Revoluţia Română , iar în 1864, an al unor răscoale ţărăneşti,  guvernul conservator ii încarcerează aici pe ţăranii arestaţi, întregul ansamblu monastic fiind transformat în penitenciar.

Intervenţiile făcute pentru dotarea monumentului în scopul noii destinaţii, succedate de-a lungul deceniilor, au alterat arhitectura originală a majorităţii clădirilor.

Aici au fost închise personalităţi ale vieţii culturale şi politice româneşti între care scriitorii Liviu Rebreanu, Tudor Arghezi, Ioan Slavici, Mircea Damian, episcopul greco-catolic Vasile Aftenie, Corneliu Zelea Codreanu (interesant la acesta din urma amănuntul că, după cum el însuşi mărturisea, numele organizaţiei pe care a întemeiat-o – Legiunea Arhanghelului Mihail – i-a fost inspirată de icoana Sfântului Arhanghel aflată pe uşa din dreapta a iconostasului bisericii mari de la Văcăreşti).

Demolarea bisericii (11-15 decembrie 1986)

Ca urmare a activitatii de „sistematizare teritoriala urbana si rurala”, initiate de dictatorul Nicolae Ceausesc, intregul ansamblu al acestei manastiri a fost daramat, in ciuda protestelor şi intervenţiilor Bisericii Ortodoxe Române,a oamenilor de cultură din ţară şi de peste hotare, organizaţiilor şi a  instituţiilor internaţionale.

Intre 11-15 decembrie 1986 a fost demolată biserica , iar în 1987 întreaga Mănăstire Văcăreşti a fost rasă de pe faţa pământului, pentru a elibera terenul în vederea construirii unui complex de clădiri pentru justiţie, în care trebuiau să se instaleze Ministerul Justiţiei, Procuratura Generală, Tribunalul Suprem şi alte instanţe judecătoreşti. După ce în 1988 a început turnarea fundaţiilor, în 1990 lucrările au fost abandonate.

Nici măcar dealul nu a fost cruţat, el fiind aproape total distrus.

1785: S-a născut la Brașov, în Transilvania, juristul sas stabilit în Principatul Moldovei. Christian Flechtenmacher; d.13 mai 1843, Iași.

1785-1843 Christian Flechtenmacher

Studiile liceale le-a urmat în Brașov, unde, după absolvire, a ocupat funcții administrative la Primăria orașului până în anul 1811, când a plecat la Viena, spre a se specializa în drept și filozofie. A fost adus în Iași de către domnitorul Scarlat Callimachi.

Noul domnitor, Mihail Sturdza, l-a ridicat la rangul de căminar (boier de rangul patru) și l-a numit pravilist și jurisconsult al statului în Moldova, unde s-a străduit ca vechiul Drept românesc să fie pus în concordanță cu legile Apusului. În afară de aceste funcții, a avut și o activitate didactică: după reforma școlară din 1828 a fost o vreme profesor de Limba latină la Academia Domnească din Iași. Este considerat unul dintre cei mai de seamă juriști din viitoarea Românie din prima jumătate a secolului al XIX-lea. Este principalul autor al codului de legi cunoscut sub numele de Codul Calimach (1817); a publicat, pentru prima dată în spațiul românesc, un Dicționar juridic. A fost tatăl compozitorului, violonistului și dirijorului Alexandru Flechtenmacher.

1900: S-a născut la Craiova, poetul român Dem. Bassarabeanu, publicist, membru fondator al Societății Scriitorilor Olteni (1936) și al Societății Scriitorilor Români din 1946; d. 29 octombrie 1968, București.

A început să scrie versuri încă de când era elev la școala primară din Craiova, având un debut precoce, în perioada liceului, în revista Micul templier (1912). A fost autodidact, fiind inadaptabil, cu fire sensibilă, dar dificilă. A intrat în cercurile socialiste și în salonul literar al Elenei Farago.

A debutat în revista Micul templier (1912). Prezent cu poezii în peste 100 de ziare şi reviste din Craiova şi Bucureşti.
Pseudonime: D.B. Delajiu, D.Paltin, D.B. Silvan.

A colaborat cu poezii și articole în peste 100 de ziare și reviste din Craiova și București: România nouă literarăAdevărul literar și artisticFlamuraRamuriGând și slovă olteneascăNăzuințaConvorbiri literareBilete de papagal, articolele sale conținând simpatie și compasiune pentru cei năpăstuiți. A fost prim-redactor la Omul liber, prim-redactor și director la Vremea nouă, secretar de redacție la Ecoul Capitalei, etc. A publicat volumele: Frumoasele, versuriVersuriPacea universală perpetuăMisterePoezia lui Al. Stamatiad13 poezii.

1916: A început Bătălia de la Brașov între forțele Armatei a 2-a române și forțele Armatei a 9-a germane. Deși trupele române s-au luptat cu determinare, apărându-se și contraatacând în mai multe rânduri, iar raportul de forțe nu era defavorabil, au trebuit să se recunoască înfrânte, din cauza superiorității înzestrării tehnice și a experienței de luptă a inamicului, dar și din cauza modului dezastruos în care generalul Grigore Crăiniceanu a condus acțiunile forțelor din subordine. Ca urmare forțele române au fost forțate să evacueze Brașovul și să se retragă pe vechea frontieră.

1916: S-a născut în  comuna Girov, jud. Neamț,  compozitorul român de origine evreiasca, Aurel Giroveanu;  (d. 2 aprilie 2001, București).

A studiat la Conservatorul „Egizio Massini” din București (1933-1937) cu profesorul si compozitorul Egizio Massini (orchestrație, dirijat orchestra) si cu Leon Klepper (armonie, contrapunct, compoziție, 1950-1953)..

A fost pianist în diverse formații de muzică din București (1944-1949), șef al redacției de muzică ușoară și populară (1949-1950) în Societatea Română de Radiodifuziune din București. A făcut parte din Consiliul artistic al Teatrului de Estradă din București (1953-1956) și Casa Centrală a Creației Populare din București (1955-1956).

A scris articole în „Muzica”, „Contemporanul”, „Informația Bucureștiului”, „România liberă”.

  1920: La Chişinău s-a întrunit: Congresul Partidului Popular din Basarabia. S-a încheiat pe 25 septembrie, preşedinte al Comitetului Central al partidului fiind ales Sergiu Niţă.

1936: S-a născut la  Ineu, judetul Arad,  prozatorul Corneliu Omescu; (m. 2001).

A urmat o Scoala Medie Tehnica de Drumuri si Poduri, apoi Scoala de Ofiteri Chimisti. si a fost, pe rand, maistru, muncitor, topograf, proiectant, controlor tehnic de calitate, redactor la TV, metodist la o casa de cultura etc.

Corneliu Omescu

Debuteaza in revista militara inainte (1957) cu o schita. Colaboreaza la Luceafarul si debuteaza  editorial cu un volum de schite si povestiri intitulat Intre doua trenuri (1965), urmat de alte culegeri similare: Adam evadeaza (1967), Doua povesti de dragoste (1973), Intimplari de necrezut (1975), precum si de romanele Pustoaica (1966), Aventurile unui timid (1968), Enigma (1970) etc.

Publică şi o serie de romane pe teme militare (spionaj, evocări de război etc): Toţi pentru unul (1982), Clopote sub apă (1984), Moştenirea (1987) etc.

A primit Premiul revistei  Luceafarul pe 1959.

1941: S-a declanșat în URSS ofensiva armatelor germane și române, pentru cucerirea Peninsulei Crimeea.

Batalia din Crimeea 1944 • Buna Ziua Iasi • BZI.ro

Pe 17 septembrie, după capturarea Kievului, Generaloberst (general colonel) Erich von Manstein a primit comanda armatei a XI-a germane, și la 24 septembrie a început campania din Crimeea. În scurt timp, Manstein a distrus două armate sovietice, a respins câteva contraatacuri, iar până pe 16 noiembrie, germanii cuceriseră întreaga peninsulă, în afară Sevastopolului, inclusiv capitala Simferopol.

A participat Armata a XI-a germană la care se adăugă Armata a III-a română, formată din 3 brigăzi de cavalerie și 3 de vânători de munte. După cucerirea întregii peninsule, armata a III-a română și a XI-a germană au început operațiuniile pentru cucerirea Sevastopolului. Armata a XI-a germană era cea mai slab echipată de pe întregul front (doar 7 divizii de infanterie), pe când armata română era slab pregătită și prost echipată. Vremea s-a întors împotriva Germaniei, la mijlocul lui octombrie, aducând ploi torențiale care au întârziat acțiunile militare, ceea ce a permis flotei ruse din Marea Neagră să aducă personal și materiale de la Novorossisk.

1941: S-a nascut  la Brăila, jurnalista română Lucia Hossu-Longin, redactor la Radiodifuziunea Română între anii 1976 şi 1978, apoi redactor la Televiziunea Română.

Lucia Hossu Longin despre "Masacrul de la Fanatana Alba" - YouTube

Din 1991 a început, la TVR, seria de documentare de maxim impact “Memorialul durerii” privind universul concentrationar comunist, pentru care a obţinut numeroase premii.Între 1993-1996, a fost redactor șef al redacției Film Documentar al Studioului de Film al Societății Române de Televiziun.

Între 1996 și 2000 a fost membru în Consiliul de Administrație al Societății Române de Televiziune. În 2009 publică la editura Humanitas cartea Față în față cu generalul Ion Mihai Pacepa, care conține singurul interviu oficial acordat de Ion Mihai Pacepa (realizat de Lucia Hossu-Longin alături de soțul Dan Necșulea între 26 și 28 februarie 2009, în Miami, SUA). Este vicepreședinte al Fundația „Academia Civică”, fundație care administrează Muzeul Memorial de la Sighet.

Este membră a Academiei Europene de Film, cu sediul în Germania. Lucia Hossu-Longin a fost invitată în SUA de U.S. Information Agency (USIA) pentru un stagiu profesional în domeniul filmului documentar. Stagiul a cuprins contacte și programe cu televiziuni naționale și private din New York, Washington, Chicago, San Francisco, Los Angeles și Boston.

1944: Armata Română a început operațiunile militare pe teritoriul Ungariei.

În perioada 24 septembrie 1944 – 19 iannuarie 1945, Armatele 1 și 4 române au luat parte la operațiunile strategice cod Debrețin și Budapesta.Au cuprins partea de Nord-Est a Ungariei, pe cursul superior și mijlociu al Tisei până în zona de răsărit a Budapestei și în munți Hegyalja, Bükk și Mátra. Au participat 210.006 militari (din care 11.877 de aeronautică); pierderi: 42.700 (circa 20,3%). Frontul de acțiune între 100 și 200 km, iar pătrunderea în dispozitivul inamicului între 250 și 300 km, cu 1.237 localități eliberate.

1944:  Masacrul horthist de la Hărcana (Turda).

1944b Masacrul De La Podul Hărcana (turda)

În urma actului de la 23 august 1944, trupe hortyste și hitleriste au pătruns 70–80 de kilometri pe teritoriul României Trupele maghiare au ucis 18 persoane de naționalitate română, majoritatea femei, bătrâni și copii, din Hărcana, din apropierea orașului Turda. Civilii români au fost împușcați, iar apoi corpurile lor au fost stropite cu petrol și incendiate. 12 dintre ei erau copii, cel mai mic copil ucis a fost Ionuț Forgaci în vîrstă de șapte luni.

În anii 1987–1988, unul din martorii oculari ai masacrului, însoțit de fiul uneia dintre victime au identificat mormintele celor împușcați. Masacrul de la Turda a fost comemorat printr-o placă comemorativă amplasată în centrul municipiului, în partea dreaptă a Catedralei Ortodoxe, inscripționată cu numele victimelor și vârsta lor.

1948: S-a născut Adrian Bejan, inginer mecanic și profesor american originar din România; cunoscut pentru contribuţiile din domeniul termodinamicii şi ca autor al teoriei constructale privind proiectarea şi evoluţia în natură. 

TOP 6 QUOTES BY ADRIAN BEJAN | A-Z Quotes

A fost membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 2011 și a fost distins în anul 2017 cu Medalia „Benjamin Franklin”, a prestigiosului Institut Franklin, fondat în 1824.

1967: A murit la Bucuresti, Mihail Sevastos (prenumele la nastere: Ionel Mihai), memorialist, poet şi traducător (în special din literatura rusă); (n. 1892).

Unele surse indica data de nastere  la 8 august 1892 (in certificatul de nastere scrie, textual: „nu se stie ziua”).

A urmat Facultatea de Drept a Universitatii din Iasi si este  din 1911 corector, apoi secretar de redactie la Viata Romaneasca. Debuteaza  poetic cu Cintecul ciobanasului Nacu (1908). Debut editorial cu Rime sprintene (1920), urmat, in timp, de Cronici rimate (1963) si Versuri (1967). A condus Adevarul literar si artistic (1925-l939).

Publica revista Teatrul (1912-1913, impreună cu G. Topirceanu si Torța (1945) si este redactor responsabil la revista Lumea-Bazar.

Mihail Sevastos

S-a afirmat şi şi-a dezvoltat personalitatea publicistică şi literară în cadrul redacţiei revistei Viaţa Românească din Iaşi. Peste un sfert de veac, a îndeplinit funcţia de secretar de redacţie, contribuind la promovarea unei literaturi inspirate din realitatea societăţii româneşti.

A publicat versuri de orientare simbolistă, literatură pentru copii şi memorialistică. Volumul Amintiri de la Viaţa Românească (1956), prezintă viaţa de redacţie cunoscută personal de autor. A tradus din literatura clasică rusă. 

1977: A decedat la Bucuresti, economistul Victor Slăvescu, autor al unor importante  lucrări în domeniul economiei politice, istoriei doctrinelor economice şi financiar-bancare.

A iniţiat seria de monografii consacrate unor economişti români de seamă si a fost membru titular al Academiei Române din 1939; (n. 23 mai/5 iunie 1891, Rucăr, judeţul Argeş).

In 1911 s-a înscris la Universitatea din Paris. În perioada scurtă cât a stat în capitala franceză, a audiat cursurile unor mari economişti francezi. Apoi s-a transferat în Germania şi s-a perindat pe la mai multe universităţi. 

Reîntors în ţară în 1915, s-a angajat ca ajutor-contabil la Banca Românească. În paralel a început să colaboreze cu revistele „Economia Naţională” şi „Expres” şi ziarele „Universul”, şi „Democraţia”. Izbucnirea războiului a însemnat chemarea la arme.

A fost înrolat ca ofiţer voluntar şi a plecat pe front, fiind rănit într-o luptă lângă Braşov după care a fost spitalizat timp de şase luni.

La ieşirea din spital a fost din nou trimis pe front, de această dată pe cel din Moldova, luand  parte la bătălia de la Mărăşeşti.

După încheierea războiului în 1918, şi-a reluat activitatea la Banca Românească. A fost însărcinat să studieze condiţiile de pe teren în noile provincii unite cu România cu scopul de a organiza un plan pentru serviciile de bancă şi credit, petrecand şase luni în Basarabia, aproape un an în Bucovina şi aproape doi ani în Transilvania.

În această perioadă a venit în contact direct cu realităţile social-economice din diferitele regiuni ale ţări şi a acumulat un vast capital de cunoştinţe practice. Pe plan profesional a avansat până la postul de subdirector al Băncii.

În anul 1925 a debutat în mediul universitar în postul de conferenţiar la Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale din Bucureşti, la cursul de transporturi şi întreprinderi.

În 1938 a fost titularizat profesor la catedra de Monedă iar în 1940, după asasinarea colegului său Virgil Madgearu, a devenit profesor de Economie politică şi Economie naţională.

Între 1925-1926 a fost şi consilier tehnic la Ministerul Finanţelor condus de Vintilă Brătianu. În perioada 1927 – 1940 a fost ales de şase ori deputat din partea Partidului Naţional Liberal şi o dată senator din partea breslei industriaşilor.

A fost subsecretar de stat la Finanţe în guvernul I. G. Duca (noiembrie – decembrie 1933), iar după asasinarea primul ministru Duca de către legionari, a preluat portofoliul Finanţelor în guvernul Tătărescu.

Dupa ce in 1938 a fost infiintat  Ministerul Înzestrării Armatei, cu sarcina de a aproviziona armata cu armament şi cele necesare apărării ţării, in anul 1939 Victor Slăvescu a preluat conducerea acestui minister, fiind cel mai bun cunoscător al situaţiei industriale. A îndeplinit această funcţie timp de 1 an şi jumătate, sub 5 guverne.

A făcut parte din Institutul Social Român al lui Dimitrie Gusti (din 1921). A fost membru în consiliile de administraţie ale mai multor societăţi comerciale şi bancare, membru al Uniunii Generale a Industriaşilor din România (şi preşedinte al acesteia, ales în 1937), membru în Asociaţia Generală a Economiştilor din România (şi preşedinte al acesteia între 1930 -1937).

A făcut parte din Consiliul Superior Economic, Consiliul Superior Bancar. În 1936 a fost ales membru corespondent al Academiei Române, la propunerea lui Dimitrie Gusti iar în 1939 a devenit membru titular al Academiei. Tot în 1936 a fost ales administrator al Băncii Naţionale a României.

Instaurarea comunismului i-a adus în 1947 îndepărtarea de la catedră şi în 1948 înlăturarea din Academia Română. În 1950 a fost arestat pentru „activitate intensă contra clasei muncitoare” şi, fără a fi judecat, a fost închis la Sighet, unde era închisă mare parte din elita românească.

A fost eliberat în 1955, când închisoarea a fost dezafectată. După această experienţă traumatică s-a retras din viaţa publică şi s-a dedicat cercetării ştiinţifice.

În perioada 1947 – 1977 şi-a desfăşurat cercetările mai ales la Biblioteca Academiei Române şi la Arhivele Statului, elaborând o cantitate uriaşă de material ştiinţific, de studii şi lucrări, numeroase rămase în manuscris, însumând zeci de mii de pagini.

A decedat la 24 septembrie 1977, la vârsta de 86 de ani, la Bucureşti. Academia Română l-a repus în drepturi ca membru titular dupa caderea comunismului, la 3 iulie 1990.

1989: A murit poetul Sergiu Filerot (pseudonimul lui Gheorghe Niculescu), membru al grupării „Albatros”, colaborator, alături de Geo Dumitrescu, Marin Preda, Şt. Popescu ş.a., la placheta colectivă „Sârmă ghimpată”, interzisă de cenzura antonesciană (1942).

A fost trimis în faţa Curţii Marţiale din Bucureşti sub acuzaţia de defetism, riscand pedeapsa cu moartea, comutată la zece ani de închisoare datorită intervenţiei unor intelectuali de stanga  (dr. Bagdasar, avocatul Avram Bunaciu).

A fost eliberat la 23 August 1944, dupa inlaturarea regimului maresalului Ion Antonescu. Colaboreaza la Victoria, Universul literar. Tribuna tineretului, Tineretea, Revista Fundatiilor Regale, Orizont, Revista muncii. Lupta tineretului. Lumea, Libertatea, Viitorul social, Flacara Moinestiului. Secretar de redactie la Lupta tineretului, Tinarul muncitor, Scinteia tineretului.
Flacara Moinestiului. In 1958 se retrage din publicistica si lucreaza ca  functionar la intreprinderea de Constructii-Montaj Bucuresti, pana la pensionare (1973). Poezia lui, violenta, protestatara, este reprezentativa pentru  lirica tinerilor nonconformisti din anii celui de-al doilea razboi mondial. 

1991: “A patra mineriadă”. În 24 septembrie 1991, minerii din Valea Jiului au intrat în grevă generală și cer primului ministru, Petre Roman  să vină la Petroșani pentru a le asculta problemele

Nemultumiti de întârzierea raspunsului Guvernului la revendicarile lor, pornesc spre Bucuresti.

Primele acțiuni violente au fost făcute la Petroșani unde au intrat în primărie și l-au agresat pe subprefectul Ionel Botoroaga și pe directorul Regiei Autonome a Huilei, Benone Costinaș.

Apoi, se opresc la Craiova si devastează gara orasului.

In dimineata zilei de 25 septembrie primele garnituri de tren pline cu mineri sosesc in Gara Baneasa.

Mineriada din 1991, a patra mineriada (24 – 28 septembrie)

Cei zece mii de mineri veniţi în Bucureşti au asaltat la propriu clădirea Guvernului.

Prim-ministrul Petre Roman şi-a pierdut funcţia în urma unor aşa-numite negocieri între preşedintele Ion Iliescu şi liderul din Valea Jiului, Miron Cozma.

Minerii au pătruns în sala de şedinţe a Camerei Deputaţilor,  cerand demisia preşedintelui Ion Iliescu şi satisfacerea tuturor revendicărilor; sunt atacati trecatorii cu aspect de „intelectuali”, este asaltata Televiziunea (26 septembrie, seara) şi Palatul Cotroceni (27 septembrie), cu intenţia de a-l obliga pe Ion Iliescu să demisioneze.

După consultări cu liderii partidelor politice, preşedintele Iliescu are o întrevedere cu liderul minerilor, Miron Cozma (27 septembrie) in urma careia este semnat un comunicat.

Minerii se declară satisfăcuţi şi începe evacuarea lor din Bucureşti (operaţiunea prelungindu-se şi a doua zi, 28 septembrie)

România, care îşi recăpăta cu greu credibilitatea după iunie 1990, a înregistrat din nou pierderi uriaşe.

Cele 4 zile dee violenţe, au produs pagube evaluate la cca.7 miliarde de dolari.

1992: A intrat în vigoare în România, Legea nr. 102 din 21/09/92 privind noua stemă a ţarii şi sigiliul statului.

Stema României simbolizează statul român național, suveran și independent, unitar și indivizibil și se compune din două scuturi suprapuse: scutul mare și scutul mic. Sigiliul statului este însemnul suveranității naționale și garantează autenticitatea actelor statului

 Notă: la data de 8 iunie 2016, proiectul de modificare a Legii nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, iniţiat de mai mulţi parlamentari PNL, PSD şi ALDE a fost adoptat de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, iar la data de 12 iulie, preşedintele Klaus Iohannis, a promulgat proiectul de lege.

stema-colaj

Legea nr. 146/2016 prevede că Stema României şi sigiliul de stat au fost modificate, după cum prevede actul normativ, prin readucerea coroanei pe capul acvilei.

Autorităţile publice sunt obligate, conform Legii nr. 146/2016, să înlocuiască stemele şi sigiliile din prezent cu noile modele cel târziu până la finele anului 2018.

Până atunci, cele două modele de stemă şi sigiliu pot fi folosite în paralel.

1996: Sectorul Agricol Ilfov, al şaptelea sector al Bucureştiului, alcatuit din 38 de comune si oraşul Buftea, este transformat în judeţ.

1998: A decedat Irina Eliade, traducătoare şi prozatoare romana; (n.5 februarie 1920, Ploiesti).

Imagini pentru Irina Eliade photos

A studiat la Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Bucureşti (1939-1943)pe care a absolvit-o cu  licenţă Magna Cum Laudem specialităţile limba franceză – limba engleză.

In 1945 absolvă Institutul Pedagogic Universitar. A lucrat ca translator şi traducător la Ministerul Afacerilor Externe (1946-1948) si  profesor la diferite şcoli bucureştene (1948-1953) dupa care a avut o  carieră universitară la catedra de limba şi literatura franceză a Facultăţii de Limbi Străine a Universităţii din Bucureşti, de unde se pensionează în 1975.

A fost nterpret la Misiunea Română de la ONU (1963-1965).

A debutat la cenaclul „Sburătorul” (1947) cu romanul Linie moartă, premiat, dar nepublicat până astăzi.

Debutul editorial se produce abia în 1965, cu traducerea unui roman de Camille Lemonnier. A revenit la proza originală, după ce a publicat alte traduceri din Maupassant, Gide, Malraux, Colette, Huxley şi eseuri de traductologie şi literatură universală, abia în 1987, cu volumul de nuvele Ziduri, ferestre, grădini.

Într-unul din interviurile sale, declara:

Irina Eliade:  Mai întâi câteva cuvinte despre familia Eliade, cu care mă înrudesc prin soţul meu, Gheorghe Eliade. Foarte puţini ştiu că au fost trei fraţi Ieremia: Gheorghe Ieremia, tatăl lui Mircea Eliade, generalul Constantin Ieremia, socrul meu şi un al treilea frate, şef de gară. Mă veţi întreba care este secretul numelui: Ieremia sau Eliade? Numele familiei este Ieremia, schimbarea în Eliade nefiind un moft. Fraţii Ieremia şi-au luat noul nume dintr-un elan patriotic, modelul lor fiind scriitorul paşoptist Ion Heliade Rădulescu.

Pe viitorul meu soţ, inginerul Gheorghe Eliade, l-am cunoscut din întîmplare la mare, la Eforie Nord, în 1952. O cunoştinţă mi l-a prezentat şi – iarăşi întîmplare – pentru că stăteam în gazdă într-o casă veche, a cărei uşă se bloca, Gheorghe Eliade a rezolvat micul incident. Să vedeţi ce lanţ de întâmplări, aproape neverosimile.

Viitorul meu soţ stătuse cu ani în urmă în aceeaşi cameră şi cunoştea secretele încuietorii. Într-o seară superbă de august, la plimbare pe faleză mi-a făcut, cu eleganţă, o mărturisire: „Vezi vaporul acela?Dacă ar fi posibil, te-aş invita să călătorim alături toată viaţa!”

Declaraţie de dragoste? Da, şi aşa am intrat a doua oară în familia Eliade. Soţul meu a fost un om de o rară verticalitate morală.

2008: A decedat prozatorul Eugen Teodoru (n. la 24 iul. 1924, la Galati).

NOTĂ: Unele surse  menţionează ca an al naşterii sale 1922.

Eugen Teodoru

Urmeaza simultan Scoala de Ofiteri de Jandarmi din Bucuresti (1942-l944) si Facultatea de Stiinte Juridice din acelasi oras (1942-l946). Combatant pe front. intre anii 1944 si 1962 este ofiter, dupa trecerea in rezerva ocupand functia de redactor-sef al revista Arhivele statului, din Directia Generala a Arhivelor Statului Bucuresti.

A debutat  in 1957, la Tinarul scriitor, cu nuvela Camila.

Colaboreaza la  Luceafarul, Romania literara, Viata Romaneasca, Tribuna, Saptamina, Ateneu, Pentru Patrie, Viata militara, Albina, Flacara etc.

A publicat un volum de schite si povestiri cu subiecte extrase din suburbiile provinciale (Croitor pentru saraci, 1962; Microbuzul de seara, 1964), din mediul cazon (Ragaz, 1965; Diana, 1969; Frumoasele garnizoanei, 1969; Moartea boxerului, 1978; Nunta cu sanii, 1980), altele inspirate din primul si al doilea razboi mondial (Flacari pe chei, 1964; Sub temelii, 1969; Podul de foc, 1975 – Premiul revista Saptamina),

A fost si secretar literar al Ansamblului de cantece si dansuri „Ciocirlia” (pana in 1971), dupa care devine redactor principal la revista Pentru Patrie.

De asemenea, a fost membru in Consiliul de conducere al revista Saptamina.

 Eugen Teodoru a scris  numeroase carti cu actiunea plasata in mediul cazon : Ragaz (1965), Diana (1969) s.a. Moartea boxerului (1978) se inspira din biografia lucratorului de militie Ion Covaci, care „a cazut la datorie in seara zilei de 14 nov. 1973″.

Microromanul sau Frumoasele garnizoanei (1969) , transcrie experiente autentice din viata unei garnizoane provinciale din perioada imediat postbelica.

2016: Un cutremur moderat, cu magnitudinea de 5,3  grade s-a produs in noaptea de  sambata 24 septembrie, in zona Vrancea, potrivit comunicatelor date de Institutul National pentru Fizica Pamantului  din Romania si de US Geological Survey (USGS), agenţia guvernamentală americană pentru cercetări geologice.

Cutremurul a avut loc la ora locala 2h 11 min 20 sec (23h 11 min 20 sec UTC). Epicentrul cutremurului a fost localizat in Muntii Vrancei, zona PALTIN, la 7 km vest de Nereju, în județul Vrancea (45,71 grade latitudine Nordica, 26,62 grade longitudine Estica), la adancimea de 91,6 km.

 Cutremurul s-a resimtit puternic la Bucuresti si în Iaşi, Braşov şi Craiova si pe întreg teritoriul României, dar şi în Republica Moldova si in Bulgaria.

cutremur-bucuresti

Tot în aceasta zi, sâmbătă, la ora locala 12:15, in zona seismica Vrancea s-a produs,  potrivit Institutului National pentru Fizica Pamantului (INFP), un alt cutremur cu magnitudinea de 3,1 grade pe scara Richter. Seismul a avut loc la o adancime de 143,2 kilometri si  a venit dupa cel produs sambata noaptea, la ora 2:11, cu magnitudinea de  5,3 grade pe scara Richter, si dupa un altul produs  la ora 2:48, de 2,7 grade pe Richter. 

Aflaţi mai multe accesând: Cutremur in Romania. In Iasi au cazut bucati de tencuiala, iar la Craiova primarul Lia Olguta a avut „un sentiment tampit”

Cel mai puternic seism din acest an a avut magnitudinea de 4,1 grade pe scara Richter și s-a înregistrat în data de 7 ianuarie, în județul Buzău, notează Agerpres.

Potrivit INFP, cel mai mare cutremur din ultimii ani din România a fost înregistrat în anul 2014, pe 22 noiembrie si a avut 5,7 grade pe scara Richter .

CALENDAR CREȘTIN ORTODOX

Sfânta Muceniță Tecla

Sfanta Mucenita Tecla; Sfantul Siluan Athonitul

 Sfânta Muceniţă Tecla a fost prima femeie martiră pentru Hristos. In Sinaxarele Bisericii este socotită întocmai cu Apostolii.

Sfânta Tecla s-a născut în cetatea Iconiu, din părinţi păgâni.

S-a logodit cu Tamir, un tânăr de neam bun, in timpul in care la Iconiu sosise Sfantul Apostol Pavel, impreuna cu Varnava, ca sa predice Evanghelia.

Ascultand timp de trei zile si trei nopti cuvantarile acestuia, Tecla s-a convertit la crestinism si s-a hotarat sa duca o viata de feciorie.Mama sa, auzind ca nu mai doreste sa se casatoreasca, a batut-o, a torturat-o si a infometat-o.

Pentru ca nici dupa aceste chinuri nu a facut-o sa lepede credinta in Hristos, mama sa a dat-o pe mana judecatorului cetatii si a cerut sa o arda in foc, invocand ca ea nu este fiica ei, ci este „ramura uscată si blestemata odrasla“.

A fost aruncata in foc, dar a iesit nevatamata.Sfanta Tecla l-a urmat pe Pavel la Antiohia, iar aici un tanar si-a dorit-o sotie. Pentru ca a fost refuzat, acesta a acuzat-o in fata conducatorului cetatii ca este cresțina.

A fost aruncata la fiare, dar animalele nu s-au atins de trupul acesteia.Primind binecuvantarea Sfantului Apostol Pavel, s-a retras intr-un loc pustiu, la Maloula, oras situat la 70 km vest de Damasc, in Siria.

Pentru credinta ei, Dumnezeu i-a dat darul vindecarii bolnavilor, iar toti cei care ajungeau la pestera sa, primeau tamaduire de orice boala erau cuprinsi.

Vracii din Maloula i-au ridicat pe localnici impotriva ei. Dorind sa scape de rautatea acestora, Tecla s-a rugat si in urma rugaciunilor ei, stanca sa despicat si i-a devenit mormant.

– Sfântul  Cuvios Siluan Athonitul.

Sfantul Siluan Athonitul

Sfantul Siluan Athonitul este sarbatorit pe 24 septembrie. S-a nascut in 1866, la Tambov (Rusia), dintr-o familie de crestini. Datorita mustrarii primite de la Maica Domnului pentru viata traita in necuratie, ia hotararea la varsta de 26 de ani sa ajunga la Sfantul Munte. Se calugareste la Manastirea Sfantul Patelimon.

Primeste foarte repede darul savarsirii neincetate a rugaciunii lui Iisus „Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine pacatosul!” si puterea de a implini cu usurinta exigentele regulilor monahale athonite. Se invredniceste sa-L vada si pe Hristos in chip real in biserica, in locul icoanei Sale.

Desi ajunge sa fie partas acestor daruri, este supus ispitelor demonice.Starea de fericire pe care o avea inainte de asprele ispite, slabeste putin cate putin, pana piere aproape cu totul.

Spre anul 1906, in miezul unei nopti cumplite, in care demonul se interpune intre el si icoana lui Hristos, Siluan, deznadajduind cu totul, ii spune Domnului: „Doamne, invata-ma ce sa fac ca sufletul meu sa se smereasca”. Si Domnul ii raspunde: „Tine-ti mintea ta in iad si nu deznadajdui”.

Ce-a de-a doua descoperire a lui Hristos a dat nastere unei nedumeriri: de ce s-a departat harul de la el? Si Sfantul Siluan Athonitul ajunge sa afle ca in acesta lupta de dobândire a lui, omul poate trece prin diferite momente de seceta si pustiire duhovniceasca, de disperare si deznadejde.

CITIŢI ŞI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2020/09/24/o-istorie-a-zilei-de-24-septembrie-video-3/

Bibliografie (surse) :

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;
  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;
  3. e.maramures.ro ;
  4. Wikipedia.ro.;
  5. mediafax.ro ;
  6. Enciclopedia Romaniei.ro ;
  7.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;
  8.  Istoria md.;
  9. istoriculzilei.blogspot.ro;
  10. http://www.istorie-pe-scurt.ro/mihnea-al-iii-lea;
  11. CreștinOrtodox.ro;
  12. Cinemagia.ro.

24/09/2021 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 2 comentarii

Condamnarea de către Parlamentul European a agresiunii sovietice împotriva României : ”URSS a ocupat și anexat în 1940 părți din România, niciodată returnate”

Centrul s-a erodat în Parlamentul European | Europa | DW | 27.05.2019

Parlamentul european recunoaște pierderile teritoriale românești!

Parlamentul European a condamnat Pactul Ribbentrop-Molotov încheiat între Uniunea Sovietică și Germania nazistă, semnat la 23 august 1939 : ”URSS a ocupat și anexat în 1940 părți din România, niciodată returnate”.


Rezoluţia adoptată de plenul Parlamentului European prevede, printre altele, angajamentul UE de combatere a negării Holocaustului, instituirea Zilei Internaţionale a eroilor împotriva totalitarismului pe 25 mai, iar pe 23 august ziua de comemorare a victimelor regimurilor totalitare și  recunoaşterea de către statele membre UE că „Uniunea Sovietică Comunistă a ocupat şi a anexat părţi ale României, în iunie 1940, teritorii care nu au fost niciodată returnate”, consemnează https://www.infobrasov.net.
Din cei 653 de europarlamentari prezenţi, 535 au votat pentru adoptarea rezoluţiei, 66 au votat „împotrivă” şi 52 s-au abţinut de la vot.

Redăm parțial textul Rezoluţiei Parlamentului European din 19 septembrie 2019 referitoare la importanţa memoriei istorice europene pentru viitorul Europei:


Reaminteşte că, aşa cum se prevede la articolul 2 din TUE, Uniunea se întemeiază pevalorile respectării demnităţii umane, libertăţii, democraţiei, egalităţii, statului de drept, precum şi pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparţin minorităţilor; reaminteşte că aceste valori sunt comune tuturor statelor membre;
întrucât, ca o consecință directă a Pactului Ribbentrop-Molotov, urmat de Tratatul de prietenie frontieră germano-sovietic din 28 septembrie 1939, Republica Polonă a fost invadată mai întâi de Hitler și două săptămâni mai târziu de Stalin, care a înlăturat independența acestei țări, ceea ce a reprezentat o tragedie fără precedent pentru poporul polonez – Uniunea Sovietică comunistă a început un război agresiv împotriva Finlandei la 30 noiembrie 1939, iar în iunie 1940 a ocupat și a anexat părți din România – teritorii care nu au fost niciodată returnate – și a anexat republicile independente
Lituania, Letonia și Estonia;
-Subliniază că cel de-Al Doilea Război Mondial, cel mai devastator război din istoria Europei, a izbucnit ca urmare imediată a cunoscutului Tratat de neagresiune nazistosovietic din 23 august 1939, cunoscut şi sub numele de Pactul Molotov-Ribbentrop, şi a protocoalelor sale secrete, prin care două regimuri totalitare care doreau să cucerească lumea au împărţit Europa în două zone de influenţă;

Reaminteşte că regimurile naziste şi comuniste au comis genocid şi crime în masă şi au recurs la deportări, cauzând în secolul XX pierderi de vieţi omeneşti şi privări de libertate la o scară nemaivăzută în istoria umanităţii; reaminteşte crimele îngrozitoareale Holocaustului comise de regimul nazist; condamnă în termenii cei mai categoriciactele de agresiune, crimele împotriva umanităţii şi încălcările în masă ale drepturilor omului comise de regimurile totalitare nazist, comunist şi de alte regimuri totalitare;

  • Îşi exprimă respectul profund pentru fiecare victimă a acestor regimuri totalitare şi invită toate instituţiile şi actorii UE să depună toate eforturile pentru a se asigura că crimele totalitare îngrozitoare împotriva umanităţii şi încălcările sistematice grave ale drepturilor omului sunt rememorate şi aduse în faţa instanţelor, precum şi să garantezecă astfel de crime nu vor fi niciodată repetate; subliniază că este important să se păstreze vii amintirile trecutului, deoarece nu există reconciliere fără rememorare, şi îşi reiterează poziţia solidară împotriva tuturor regimurilor totalitare, indiferent de contextul ideologic;
  • Invită toate statele membre ale UE să efectueze o evaluare clară şi principială a crimelor şi actelor de agresiune comise de regimurile totalitare comuniste şi de regimul nazist;
  • Condamnă toate manifestările şi propagarea ideologiilor totalitare, precum nazismul şi stalinismul, în UE;
  • Subliniază faptul că, având în vedere aderarea lor la UE şi la NATO, ţările din Europa Centrală şi de Est nu numai că s-au întors în familia europeană a ţărilor democratice libere, dar au demonstrat, de asemenea, un succes, cu sprijinul UE, în implementarea reformelor şi în dezvoltarea socioeconomică; subliniază, cu toate acestea, că această opţiune ar trebui să rămână deschisă şi altor ţări europene, astfel cum se prevede la articolul 49 din TUE;
  • Susţine în continuare că Rusia rămâne cea mai mare victimă a totalitarismului comunist şi că ea nu se va putea transforma într-un stat democratic cât timp guvernul, elita politică şi propaganda politică continuă să acopere crimele comuniste şi să glorifice regimul sovietic totalitar; invită, aşadar, societatea rusă să privească în faţă cu sinceritate tragediile propriului trecut;
  • Este profund îngrijorat de eforturile depuse de actuala conducere a Rusiei pentru a distorsiona faptele istorice şi a încerca să ascundă crimele comise de regimul totalitar sovietic şi consideră că acestea reprezintă o componentă periculoasă a războiului informaţional purtat împotriva Europei democratice, care îşi propune să dezbine Europa şi, prin urmare, solicită Comisiei să contracareze în mod decisiv aceste eforturi;

  • Îşi exprimă îngrijorarea privind utilizarea în continuare a simbolurilor regimurilor totalitare în sfera publică şi în scopuri comerciale şi reaminteşte că o serie de ţări europene au interzis utilizarea atât a simbolurilor naziste, cât şi a celor comuniste;
    -Ia act de faptul că existenţa în continuare în spaţiile publice din unele state membre a monumentelor şi memorialelor (parcuri, pieţe, străzi etc.) care glorifică regimurile totalitare deschide calea către denaturarea faptelor istorice cu privire la consecinţele celui de Al Doilea Război Mondial şi către propagarea sistemului politic totalitar;

  • Condamnă faptul că forţele politice extremiste şi xenofobe din Europa recurg din ce în ce mai des la denaturarea faptelor istorice şi utilizează un simbolism şi o retorică care amintesc anumite aspecte ale propagandei totalitare, inclusiv rasismul, antisemitismul şi ura faţă de minorităţile sexuale şi de alt tip;
Învață ușor istoria!
  • Îndeamnă statele membre să asigure respectarea dispoziţiilor deciziei-cadru a Consiliului, pentru a combate organizaţiile care propagă discursuri de incitare la ură şi violenţă în spaţiile publice şi online şi să interzică efectiv grupurile neofasciste şi neonaziste, precum şi orice altă fundaţie sau asociaţie care preamăreşte şi glorifică nazismul şi fascismul sau orice altă formă de totalitarism, respectând în acelaşi timp ordinea de drept şi jurisdicţia naţională;
  • Subliniază că trecutul tragic al Europei ar trebui să constituie în continuare o sursă de inspiraţie morală şi politică pentru a face faţă provocărilor lumii de astăzi, printre care lupta pentru o lume mai echitabilă, crearea unor societăţi şi comunităţi deschise şi tolerante, care să accepte minorităţile etnice, religioase şi sexuale, făcând în aşa fel încât toţi oamenii să se recunoască în valorile europene;
  • Încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului, Comisiei, guvernelor şi parlamentelor statelor membre, Dumei ruse şi parlamentelor ţărilor din Parteneriatul estic”.

24/09/2021 Posted by | ISTORIE | , , , , , , , | Lasă un comentariu

Tot mai multe personalități vaccinate cu ambele doze anunță că s-au infectat cu virusul SARS-COV-2!

Cântăreața Monica Anghel, dublu vaccinată și chipurile imunizată dar de Covid infectată.

Tot mai multe vedete vaccinate cu ambele doze anunță că s-au infectat cu virusul SARS-COV-2! În cazul unora, este vorba chiar de o recidivă a bolii, ele mai fiind infectat înainte de a se vaccina, scrie Cristi Șelaru la Știri pe Surse, preluat de VICTOR RONCEA 

De data asta, Monica Anghel a anunțat că și ea a contractat virusul, chiar dacă are chiar și rapelul vaccinului făcut.

Ieri scriam că jurnalistul Cristin Burcioiu este internat cu Covid și dublă pneumonie alături de alți dublu-vaccinați, ca artista Elena Merișoreanu, și pe unde au trecut deja Sorin Oprescu și Alexandru Arșinel, de asemenea „protejați” de Covid cu schema completă.

Dacă patru personalități dublu vaccinate au ajuns la Matei Balș zilele acestea – despre care aflăm doar pentru că sunt persoane cunoscute – ne punem fireasca întrebare câți dublu vaccinați și protejați „beton”, „sigur și eficient”, sunt internați de fapt la Balș și al cui este mai exact „valul 4”? 

Între timp o nouă vedetă ne anunță că, deși „imunizată” „complet” este, și ea, covidată. Vă dați seama câți oameni simpli, necunoscuți nouă, sunt în aceeși situație? 
ADVERTISING

„Sunt vaccinata cu ambele doze si cu toate acestea tot am facut covid …….. aveti grija de voi”, e mesajul postat de Monica Anghel pe conturile sale de pe rețelele sociale invadate apoi de mii de comentarii.

Redăm doar câteva din cele peste 2000 de mesaje care demonstrează că marea majoritate a oamenilor au conștientizat perfect minciunile plandemiei de covid:

Narcis Solaru îi recomandă: Fiind vacinata trebuie sa portii tot timpul masca si sa ati dezinfectezii mainile. Mai ales in aglomeratii.

Mariana Rădoi o avizează: Daca esti vaccinata,asta nu inseamna ca nu te poti contamina.Poti si infesta la randul tau. Sanatate si grija de tine.

Tiberiu Poparad: Dacă nu ai făcut a 3-a doza.

Camelia Idu: Din 11 pacienți la UPU Floreasca 7 sunt vaccinați cu 2 doze!!!

Eugenia Mihalcea: Cine știa acum 9 luni? Și acum, cu ce tupeu maxim se folosește cuvântul imunizare!

O comentatoare care îi răspunde unui fan al vaccinului: Tocmai vin de la înmormântarea unei vecine vaccinate si moarta de covid!

Denisa Bălălău: Păcat ca aceasta postare vine din partea unei persoane educate. Sper sa va dați seama câte minti slabe influențați negativ!

Sofia Custura: Se pare ca de la un timp se infecteaza doar cei ce sunteti vaccinati.

Carmen Daniela: Asta inseamna ca si cei vaccinati pot face boala si o pot transmite. :) Adica, cei vaccinati au certificat verde la raspandirea virusului? Numa’ zic.

Adrian Us: Din pacate unii dintre ei sunt focare de infectie si nu au nicio restrictie.

Cristi Madaras: Deci până la urmă cumva oamenii își dau seama ce mârșăvie este cu așa zisul vaccin!Multă sănătate îți dorim! 

Sofia Vicoveanca: SĂNĂTATE…Domnul să vă fie aproape ! Noi i-am recomandat cântăreței Ivermectină și Arbidol, împreună cu urarea de însănătoșire grabnică!

24/09/2021 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , | Un comentariu

%d blogeri au apreciat: