CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

ZIUA DE 19 SEPTEMBRIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR


Ziua de 19 septembrie în istoria noastră

1677: A apărut la Iaşi, „Cronica Ţărilor Moldovei şi a Munteniei”, de Miron Costin (1633 – 1691), apreciată pentru viziunea umanistă asupra teritoriului şi istoriei naţionale şi pentru ampla demonstrare a latinităţii limbii şi poporului român.

A fost scrisă în limba poloneză la cererea comisului polonez Marcu Matczynski, care era interesat de originile poporului român din Moldova și Muntenia, fiind prima carte despre politica și geografia țărilor românești scrisă de un român și destinată străinilor.

1677b Cronica Ţărilor Moldovei şi A Munteniei -pagină
Referat despre monarhia şi viaţa politică din România interbelică

Mare reprezentant al culturii româneşti din secolul XVII, Miron Costin a fost fiul hatmanului Iancu Costin şi al Saftei din cunoscuta familie de boieri a Movileştilor din Moldova, s-a născut în 1633. Deja în 1634 Iancu Costin cu întreaga sa familie a fost nevoit să se refugieze în Polonia, salvîndu-şi viaţa de mînia turcilor.

Aici ei au obţinut cetăţenia (indigenatul) polonez şi includerea în şleahta poloneză. În timpul aflării în Polonia, viitorul cronicar, îşi face studiile la colegiul iezuit din oraşul Bar.

Ajuns la maturitate, Miron Costin devine un om de o aleasă cultură, un adevărat politolog, posedînd în aceeaşi măsură limbile română, polonă, ucraineană, slavă veche şi latină. Se întoarce în patrie abia la începutul anilor ’50, unde în scurtă vreme urcă virtiginos pe scara unor înalte dregătorii boiereşti pînă la cea de logofăt, pe care a ocupat-o din 1675 pînă la sfîrşitul anului 1683, cînd se retrage din activitatea de stat.

1825: S-a născut la Bucureşti, Ştefan Dimitrie Grecianu, istoric medievist, heraldist, genealogist cu preocupări privind genealogiile unor familii boiereşti din Ţara Românească.

A fost membru de onoare al Academiei Române din 1905; (d.1 august 1908, Bucureşti).

 A urmat cursurile Facultăţii de Drept de la Paris (1844–1848), iar la revenirea în ţară (în 1848) a fost procuror şi judecător la Tribunalul de Ilfov şi prefect de Prahova.

A desfăşurat o bogată activitate politică (deputat şi senator conservator). În 1890 a fost numit preşedinte al comisiei destinată a studia şi propune spre legiferare stemele districtuale.

Studiile întreprinse le-a reunit în volumul Eraldica română. Actele privitoare la stabilirea armerierelor oficiale cu planşe şi vocabular (1900).

Medievist cu preocupări privind genealogiile familiilor boiereşti din Ţara Românească, a întocmit Genealogii documentate ale familiilor boiereşti (2 vol., 1913–1916).

A publicat câteva genealogii ale unor vechi familii româneşti (Contele Nicolae Rosetti, 1903; Familia Lamotescu, 1906) şi pentru prima dată cronica logofătului Radu Greceanu: Viaţa lui Constantin Vodă Brâncoveanu. Cu note şi anexe (1906).

Dintre lucrările sale mai pot fi amintite: De la București la Sarmisegetusa. O escursiune istorică în Ardeal (1903); Scrierile lui Radu logofătul cronicarul (1904); Șirul voievozilor (1907); Istoricul unei bătrâne moșii boierești: Grecii (1910), cărora li se adaugă și articole publicate în „Revista română” și „Românul”.

File:CoA Romania 1872.jpg

În anul 1867 a propus mai multe proiecte pentru stema României, dintre care ultimul va fi adoptat, în 1872.

 1886: S-a născut   poetul şi scriitorul creştin, Vasile Militaru, moralist şi patriot, unul din marii fabulişti români din secolul al XX-lea şi unul dintre cei mai populari poeţi ai perioadei interbelice. A publicat și sub pseudonimul Radu Barda.

Lucrarea sa cea mai importantă, scrisă după “Psaltirea în versuri”, care l-a preocupat întreaga viaţă, a fost “Divina zidire” (Biblia versificată şi ilustrată).

Vasile Militaru

Foto: Vasile Militaru (n. 19 septembrie 1885, Dobreni, județul Ilfov – d. 8 iulie 1959, închisoarea Ocnele Mari). 

Scrierile sale au fost complet interzise după 1944.

După instaurarea comunismului, poetul reușește să scape ani de-a rândul de valurile succesive de arestări, până în  momentul în care i s-a cerut să-și folosească talentul literar în slujba comunismului.

Refuzul său a fost categoric: „În poeziile mele niciodată nu va rima poporul cu tractorul”…

Ca urmare a acestui refuz, a operei sale religioase şi a trecutului său legionar, a fost arestat la 8 ianuarie 1959 şi aruncat în închisoare la Pitești, unde a fost torturat crunt, în ciuda faptului că la data arestării avea 74 de ani.

Securitatea a ars toate manuscrisele găsite la domiciliul poetului.

De la închisoarea din Pitești a fost transferat la închisoarea din Craiova, unde a fost judecat și procesul său.

În sentința dată la 20 iunie 1959, Tribunalul Militar din Craiova l-a condamnat la 20 de ani de temniță grea pentru „crimă de uneltire contra orânduirii sociale”, la 12 ani de închisoare corecțională pentru delictul de deținere de publicații interzise, şi la 10 ani de degradare civilă şi confiscarea totală a averii  plus obligația de a plăti 1000 lei cheltuieli de judecată.

După efectuarea pedepsei la care fusese condamnat, ar fi urmat să iasă din închisoare la vârsta de 106 ani.

A murit ca un „martir al poeziei şi al credinţei în Dumnezeu”în  1959, în închisoarea Ocnele Mari/Vâlcea.

Vasile Militaru este autorul poezii „A venit aseară mama”, dedicată prietenului său George Enescu în 1930 și atribuită mult timp (70 de ani) lui George Coșbuc.

George Enescu a pus-o pe note în scurt timp, fiind o capodoperă a genului.

NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români M-Q, 2001 dă naşterea poetului la 21 septembrie 1886.

1895:  Împăratul Austro-Ungariei, Franz Joseph I, sub presiunea opiniei publice romanesti şi ca urmare a intervenţiilor diplomatice ale României, i-a graţiat pe memorandiştii romani din Transilvania.

Petiţia fusese  aprobată la 25 martie 1892  de liderii Partidului National Roman şi prezentată la Viena pe 28 mai 1892 de o delegaţie compusă din 300 de reprezentanţi a tuturor stărilor din Transilvania: intelectuali, meseriaşi, lucrători.

La cererea guvernului de la Budapesta, împăratul Franz Joseph nu a primit  delegaţia si  deşi nu cunoştea conţinutul memorandumului, l-a trimis autorităţilor maghiare.

Memorandumul Transilvaniei - Wikipedia

Memorandumul, scris de liderii Partidului Național Român: Ioan Rațiu, Gheorghe Pop de Băsești, Eugen Brote, Vasile Lucaciu,  facea o analiză a sistemului legislativ ungar (legea naţiunilor, legea electorală, legile şcolare, legea presei etc.), evidenţiind faptul că românii erau discriminaţi, neavând nici un drept politic.

Documentul contesta  şi modul în care s-a instaurat dualismul austro-ungar, fără a se lua în seamă şi dorinţele românilor majoritari în Transilvania.

De asemenea,  combătea  declararea statului maghiar ca „stat naţional”, în care elementul maghiar minoritar detinea puterea, în timp ce românii erau supuşi unui proces de maghiarizare si discriminare.

Situația românilor a ajuns să fie remarcată și de personalități politice ale vremii din alte țări. Ambasadorul Belgiei la Viena, Borchgrave, îi scria ministrului de externe Merode Westerlo, într-un raport din 19 nov. 1892:

„Dintre popoarele care trăiesc sub dominația maghiară, românii sunt cei mai nemulțumiți. Acești strănepoți ai lui Traian nu pot uita că sunt frații românilor din regatul înfloritor și prosper.”, iar Georges Clemenceau, scria în ziarul La Justice din 12 mai 1884[:

„Românii sunt lipsiți de orice drepturi politice… În număr de 3,5 milioane, ar avea dreptul, proporțional, la 75 de deputați din cei 417 câți are Camera și nu au niciunul.”

Autorităţile maghiare au deschis acţiune juridică împotriva Comitetului Naţional Român şi a altor fruntasi ai romanilor ardeleni, sub acuzaţia de atentat împotriva statului maghiar. Procesul s-a desfăşurat la Cluj, între 25 aprilie  şi 7 mai 1894 şi s-a încheiat cu condamnarea a 14 fruntaşi memorandişti la o pedeapsă cumulată de 31 de ani şi 18 luni de închisoare.

Cu acest prilej, Ioan Rațiu, unul din liderii memorandistilor, a rostit celebra frază:

„Ceea ce se discută aici este însăși existența poporului român. Existența unui popor însă nu se discută, ci se afirmă”.

Franz Joseph și Sisi. Datoria și rebeliunea, de Jean de Cars

În cele din urmă, cel care îi va graţia pe memorandişti la 19 septembrie 1895 va fi însuşi împăratul Franz Joseph, ca urmare a presiunii imense la care era supus din partea opiniei publice, dar şi datorită intervenţiei diplomatice a regelui Carol I al Romaniei  pe lângă Curtea de la Viena.

1903: S-a născut la Bucuresti, Marcel Breslaşu (pseudonimul lui Marcel Bresliska), poet şi traducător (din literatura universală) de origine evreiasca.

Imagini pentru photos Marcel Breslaşu

A urmat cursurile Facultatii de Drept și în paralel la Conservatorul din București. Și-a continuat studiile la Paris, unde a obținut diploma de doctor în drept.

În capitala Franței s-a perfecționat în compoziție la Schola Cantorum, unde l-a avut profesor pe Vincent D’Indy.

Și-a început cariera literară cu versuri pentru copii, publicate în revista Copilul evreu. În 1934 a scris textul și muzica la un oratoriu profan, inspirat din Biblie, Cântarea cântărilor, care a fost reprezentat în 1938 pe scena Operei din București.

După război, a fost numit șef al departamentului pedagogic al Ministerului Artelor și Stiințelor, profesor și rector al Institutului de teatru „Ion Luca Caragiale”.

În timpul regimului comunist a avut funcții de conducere în instituții culturale și academice; a fost timp de mai mulți ani secretar al organizației de partid a Uniunii Scriitorilor; (m. 1966, Bucuresti).

1904: A apărut  la Bucureşti, până în anul 1930, săptămânalul umoristic cu conţinut satiric „Furnica”, condus de George Ranetti şi N. D. Ţăranu.

Imagini pentru saptamanalul „Furnica”,photos

Pe parcursul celor 30 de ani de existenţă, revista a publicat o serie de pamflete la adresa elitei societăţii, precum şi la adresa clasei politice, inclusiv la cea a regelui.

Pentru textele publicate, autorilor le-au fost intentate mai multe procese, din partea celor care s-au considerat calomniaţi

1909: A decedat la Cernăuca,în Bucovina anexată de Imperiul Austriac, baronul Nicolae Hurmuzaki, om politic român, membru de onoare al Academiei Române;  (n. 19 martie 1826, Cernăuca, Cernăuți).

A urmat studiile primare, gimnaziale şi liceale la Cernăuţi (1833-1845). A fost un politician și patriot român, deputat al Consiliului Imperial (Reichsrat) al Austriei si membru de onoare a Academiei Române (1883), care a desfăşoară activitate politică şi culturală pentru emanciparea românilor bucovineni.

A fost membru al „Soţietăţii pentru cultură şi literatură română în Bucovina”. 

Era fiul marelui vornic bucovinean, Docsachi, şi frate cu Eudoxiu, Gheorghe, Alecu şi Constantin Hurmuzachi.Întru-n document din martie 1885, Nicolae este menționat moșier ale domeniilor Perzulivca, Dimca și Volcineț în Bucovina. Pe 23 aprilie 1873, s-a constituit „Banca de Credit a Bucovinei” la Cernăuți.

Printre acționarii principali se afla Nicolae împreună cu, intre alții, fratele său Eudoxiu precum Gheorghe cavaler de Flondor și Victor baron de Stârcea.

Nicolae și fratele său Gheorghe, au primit titlul de baroni austrieci pe 20 iulie 1881 (Diploma la Viena, 2 octombrie 1881) pentru ei, și urmași lor legitimi, în calitate de moșieri mari și deputați al Consiliului Imperial (Reichsrat).

Prim-ministrul Austro-Ungariei, în calitate de șef al Ministerului de Interne, a acordat, la 15 octombrie 1883, în înțelegere cu ministerele de resort, printre alții, lui Alexandru baron Wassilko de Serecki, Victor și fratelui său Eugen baroni de Stârcea, Nicolae Baron de Hurmuzaki, dr. Nicolae cavaler de Grigorcea, dr. Ioan cavaler de Zotta precum direcțiunii fondurilor de religie ortodoxă bucovinene, permiterea înființării unei societăți pe acțiuni (S. A.) sub numele de „Asociația de Petrol Bucovina” cu sediul în Cernăuți și a aprobat statutele acesteia.[5] Nicolae de Hurmuzaki a fost membru de onoare al Academiei Române.

  1912: S-a născut în satul Balabanca (judeţul Cetatea Albă din Basarabia), cântăreţul de operă (bariton) Mihail Arnăutu.

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este IMG_0019h.jpg

A studiat la Conservatorul particular Egizzio Massini, pe care îl absolvă în numai trei ani,

După un stagiu de doi ani la Opera Română din Cluj-Napoca, Mihail Arnăutu debutează ca solist al teatrului liric bucureştean, în Trubadurul de Verdi, cu Emil Marinescu şi Maria Cojocăreanu, sub bagheta lui Egizzio Massini (2 aprilie 1938).

A fost numit în anul 1963 profesor-îndrumător pentru soliştii şi corul Operei din Bucureşti, de sfaturile lui profitând,la acea vreme, câţiva dintre tinerii ce vor face ,mai apoi, cariere importante: Florin Farcaş, Marcel Roşca, Elena Marinescu, Anatol Covali, Emil Iuraşcu şi alţii. A continuat cariera pedagogică, sub formă de cursuri sau prelegeri şi la Belgrad, Teheran şi Stockholm.

Multe dintre principiile stilului său de predare se găsesc în cartea Metoda de predare a tehnicii vocale sau în volumul autobiografic Consonanţe lirice, redactat împreună cu Ligia Ardelean, la Editura Muzicală, în anul 1990.

A murit în ziua de 22 martie, anul 1995.

1914: S-a născut pictorul Alexandru Ţipoia, restauratorul  picturii  murale de la bisericile olteneşti de la Prisaca (1958), Perieţi (1959), ca şi a frescelor din chiliile Mănăstirii Cozia (1962).

Alexandru Ţipoia, pictorul ilfovean de talie internaţională Opinia Națională

Este ultimul „clasic-modern” care face legătura între generaţia reprezentată de Dumitru Ghiaţă, Henri Catargi, Alexandru Ciucurencu, Corneliu Baba, Ion Ţuculescu şi cea căreia îi aparţin Paul Gherasim, Ştefan Sevastre, Ion Pacea, Constantin Piliuţă, Marin Gherasim, Horia Bernea sau Ion Sălişteanu ; (m. 1993, la Geneva).

1916:  Prima acţiune de luptă antiaeriană a armatei române, soldată cu respingerea unui atac aerian şi nimicirea unui avion inamic în zona Flămânda.

 Pe timpul executarii manevrei de la Flamânda de catre Armata a 3 a româna, în data de 19.09.1916, bateria de artilerie înzestrata cu tunuri antiaeriene propriu-zise, calibru 75 mm Deport, a respins un atac aerian si a doborât un avion inamic.

Comandantul bateriei, locotenentul Constantin Constantin, a fost decorat cu ordinul „Coroana României” în gradul de cavaler.

Ziua de 19 septembrie a fost adoptata, în perioada interbelica, ca zi a artileriei antiaeriene.

1924: Inginerul român Aurel Perșu a brevetat în Germania un automobil aerodinamic.

Aurel Persu

Studiind natura și experimentand mecanica a ajuns la concluzia ca forma perfectă pentru un vehicul ar fi cea a unei picaturi de apa.

A construit astfel, din bugetul propriu automobilul visat în perioada 1922-1924. El a ajuns la coeficienți aerodinamici de 0,22, un scor invidiat și de designerii auto contemporani.

Brevetul pentru Automobilul de formă aerodinamică cu patru roți montate înăuntrul formei aerodinamice, a fost obținut în Germania la 19 septembrie 1924, cererea de brevetare fiind adresată la 13 noiembrie 1922.

Autovehiculul era dotat cu frâne pe saboți, care acționau doar pe roțile din spate.

Datorită distanței reduse dintre roțile din spate, inventatorul a renunțat la diferențial în transmisie

Mașina rula cu o viteza maxima de 80 km/h. Caroseria avea tabla de aluminiu pentru a avea o greutate mai mica si un consum mai mic (5 l/100km).

1924 Automobilul Aerodinamic Al Lui Aurel Perșu

Autovehiculul avea un ecartament redus al puntii din spate tocmai pentru a obtine forma sa deosebita. Persu a adus automobilul în Romania, parcurgand cu el un total de 120.000 km. În anul 1969, Perșu a donat automobilul în stare de funcționare Muzeului Național Tehnic „Dimitrie Leonida”.

Deși în prezent nu mai funcționează, automobilul lui Perșu poate fi admirat în continuare în muzeu.

Inventia sa a stârnit interesul marilor producători precum Ford și General Motors, dar negocierile pentru brevetul sau nu s-au finalizat.

Persu a încetat din viața pe data de 5 mai 1977, iar informațiile despre existența acestui inventator si despre realizarile sale au fost din păcate trecute în umbra de regimul din acea perioada.

Meritele sale sunt însă recunoscute la nivel internațional.

1929: S-a născut la Chişinău, cunoscuta cântăreaţă de muzică populară românească, Angela Moldovan; (d. 13 octombrie 2013, București)

Imagini pentru Angela Moldovan.

S-a stabilit impreuna cu familia la Târgu-Mureș, apoi la Timișoara și Suceava.

A absolvit liceul la Suceava, apoi Conservatorul și Facultatea de Filologie (limbă franceză) din Cluj.În 1950 apare pe scena Operei din Cluj, unde a activat timp de patru ani.

Debutează ca interpretă populară în 1954 cu romanța La oglindă (Timotei Popovici – George Coșbuc) și cântecele populare Marioară de la munte și Nu-i bai, pe care le-a înregistrat la Radio Cluj cu Orchestra „Înfrățirea” (mai târziu Orchestra populară a Filarmonicii din Cluj) dirijată de Ilie Tetrade.

În 1954 începe să colaboreze cu Ansamblul „Ciocârlia”, iar în anul 1955 devine solistă a Orchestrei „Barbu Lăutaru” din București.
A lansat numeroase alte piese: Cine stă posomorâtă, Asta-i sârba mărunțică, Mi-am pus dorul pe cântar, Fata neichii , Sârba de la Deleni, Ia mai zi-i măi fluieraș, Merge satul la cules, Dorul mă cată pe-acasă.etc.
A urmat Mi-am făcut bundiță nouă, cântec pe care l-a învățat de la bunica sa din Basarabia, și care a devenit cel mai mare hit al artistei, fiind preluat și de alte colege de breaslă.

Este cunoscută publicului larg și din apariția în filmul „Veronica”, în rolul Smarandei.

A fost decorată cu Ordinul „Muncii” clasa a II-a. În același an primește titlul de Artist Emerit al R.P.R.

De asemenea a fost laureată a Festivalurilor și Concursurilor Internaționale de la Varșovia (1955) și Moscova (1957), primind „Premiul I” și medalia de aur.

I s-a mai acordat Ordinul Meritul Cultural clasa a II-a „pentru merite deosebite și îndelungată activitate artistică” si Ordinul național Steaua României în grad de Cavaler, „pentru crearea și transmiterea cu talent și dăruire a unor opere literare semnificative pentru civilizația românească și universală”.

În anul 2012, la Galele casei de discuri Electrecord i s-a decernat o diploma care marca întreaga sa operă, încununată de 22 de discuri vinil, o casetă și un CD.

1931: A murit la Bucuresti, inginerul, arhitectul şi matematicianul Ermil A. Pangrati,  personalitate cu rol important în dezvoltarea învăţământului tehnic şi de arhitectură în România.

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este 06_ermil_pangrati.jpg

A înfiinţat Şcoala de Arhitectură (1896), devenită ulterior Academia de Arhitectură din Capitală ; (n. 21 iulie 1864, Iaşi).

Si-a început studiile superioare la Universitatea din Iași, finalizându-le la Școala de drumuri și poduri din Paris.

A fost ministru în Guvernul  Titu Maiorescu,ocupând funcția de ministru al lucrărilor publice pe toată durata consiliu de miniștri care a guvernat România în perioada 28 martie – 14 octombrie 1912.

Cariera didactică și-o începe la Universitatea din Iași, iar în 1894 devine profesor la Universitatea din Bucuresti.

1945: S-a născut la Mediaş,  Ruxandra Sireteanu-Constantinescu, biofiziciană română stabilită în Germania din 1972; şefa grupului de Psihofizică de la Institutul Max Planck pentru Cercetarea Creierului şi titulara catedrei de Psihologie Fiziologică / Biopsihologie de la Universitatea Johann Wolfgang Goethe din Frankfurt am Main.

Imagini pentru Ruxandra Sireteanu-Constantinescu, photos

A fost afiliată la Association for Research in Vision and Ophthalmology, European Brain and Behaviour Society și International Society on Infant Studies. A făcut parte din colectivele redacționale ale revistelor Vision Research și Investigative Ophthalmology & Visual Science.

În 1994 a primit premiul acordat de Societatea Bielschowsky pentru Cercetarea Strabismului și Neurooftalmologie (Bielschowsky-Gesellschaft für Schielforschung und Neuroophthalmologie).

A încetat din viață la 1 septembrie 2008, în Frankfurt am Main, în urma unui traumatism cerebral.

1957: S-a născut la Racila, Gârleni, județul Bacău, Carmen Maria Cârneci, compozitoare şi dirijoare stabilită în Germania.

Este fiica lui Radu Cârneci (poet, publicist și traducător) și sora Magdei Cârneci (poetă, critic de artă și publicistă). Este căsătorită cu violoncelistul Dan Cavassi.

Imagini pentru Carmen Maria Cârneci,

După absolvirea liceului de muzică „Dinu Lipatti” din București în 1976, Carmen M. Cârneci a studiat compoziția  și dirijatul, la Universitatea Națională de Muzică din București, unde a primit și titlul de Doctor în muzică.

Afost director artistic al edițiilor 2005-2006 ale festivalului internațional Săptămâna Muzicii Contemporane/Săptămâna Internațională a Muzcii Noi, București; actualmente este director executiv al Editurii Muzicale București, activând în paralel și ca dirijoare liber profesionistă.

În decembrie 2005, la București, a pus bazele ansamblului de muzică contemporană „devotioModerna”.

Este laureată a Academiei Române (Premiul „George Enescu”). Majoritatea lucrărilor compozitoarei sunt publicate de Ricordi Verlag din München, Furore Edition din Kassel și Editura Muzicală din București.

1961: A încetat din viaţă marea actriţă româna Lucia Sturdza-Bulandra,  directoare de teatru şi profesoară ; (n.25 august 1873.

A fost una dintre marile figuri ale scenei româneşti, de neuitat în roluri de compoziţie din dramaturgia universală şi naţională, spirit organizatoric, talent pedagogic ce a format generaţii întregi de actori: Nicolae Bălţăţeanu, George Calboreanu, Dina Cocea, Radu Beligan, Victor Rebengiuc.

Lucia Sturdza Bulandra: „Ca să domnească, actorul trebuie să abdice” -  Ziarul Metropolis | Ziarul Metropolis

 

Din 1947 până la sfârşitul vieţii a fost directoarea Teatrului Municipal din Bucureşti, astăzi Teatrul L.S.Bulandra.

1967: Ministrul Afacerilor Externe al României, Corneliu Mănescu (d. 26 iunie 2000), a fost ales preşedinte al celei de-a XXII-a sesiuni a Adunării Generale a ONU.

Apostolii Epocii de Aur, episodul #26. Corneliu Mănescu, omul care a dus  cuvântul lui Ceauşescu la ONU

A fost pentru întâia dată când un reprezentant al unei ţări comuniste era ales în această înaltă funcţie.

1975: S-a născut la Târgoviște, fotbalistul și antrenorul român Laurenţiu Reghecampf.

Laurentiu Reghecampf - Football Player / Manager

Ca fotbalist, a jucat printre altele pentru Steaua București și reprezentativa României. In Germania,a jucat la FC Energie Cottbus. 

În iarna sezonului 2004-2005 a plecat la rivala din 2. Bundesliga, Alemannia Aachen, pe care i-a ajutat să promoveze în Bundesliga 1 în sezonul 2005-2006.

Pe data de 20 decembrie 2006 a înscris împotriva lui FC Bayern München două goluri și a ajuns cu echipa în sferturile de finală ale DFB-Pokal.

Până la sfârșitul sezonului 2006-2007 în Bundesliga 1 a jucat în 118 jocuri (marcând 13 goluri), iar în 2. Bundesliga a jucat 86 jocuri (marcând 17 goluri).

A  reușit in  2008 să semneze pentru   FC Kaiserslautern un contract valabil până în 2010, însă s-a retras din activitatea de fotbalist după două meciuri și un gol marcat.

După retragerea din activitatea de jucător, și-a început cariera de antrenor.

Cu Laurențiu Reghecampf pe banca antrenorilor, Steaua București a cucerit de două ori titlul de campioană a României în sezoanele 2012-2013, 2013-2014 și Supercupa României în 2013.

1977: S-a născut la Brăila,  pianista română Ioana Maria Lupaşcu, numită de presă „noua vedetă a generaţiei sale”.

Intre anii 2003-2005 publică articole săptămânale în  Monitorul de Brăila, în calitate de jurnalist corespondent din Italia.

În 2008 lansează romanul autobiografic „Prințul baghetei” la Editura Meteor Press, al cărui prim tiraj s-a epuizat în mai puțin de trei luni de la apariție.

Din 2009 colaborează cu blogul Romania în Contact și cu publicația Global Events Business . Ulterior, din 2011 publică în Q Magazine.

Compune muzică pentru documentare TV și este adesea invitată în jurii de concursuri de pian sau muzicale, de asemenea este o prezență cerută la conferințe pe diverse teme, aşa cum sunt de exemplu conferințele Bookland.

1990 : A decedat la București, renumita cântăreață română de muzică populară si romanțe Ioana Radu ( Eugenia (Jana) Braia n.17 februarie 1917, București). A fost sora nu mai puțin celebrei cântărețe Mia Braia și a doua femeie motociclist din România.

În ianuarie 1936 s-a înscris la București la un concurs de muzică populară organizat de Societatea Română de Radiodifuziune, care a durat trei luni și la care erau participat 800 de candidați. Au fost admise doar Eugenia Braia și Eugenia Nedelea (Rodica Bujor).

Ioana Radu a avut o pasiune pentru mașini, viteză și motociclete. A fost a doua femeie motociclist din România, cu carnet obținut în perioada interbelică. Se spune că, în timpul bombardamentelor din București, din Al Doilea Război Mondial, și-a luat motocicleta și a fugit spre Ardeal îmbrăcată în costum de motociclist.

A fost distinsă cu titlurile Artist emerit (1957) și Artist al poporului (1964).

1992: A murit la București scriitoarea Cella Serghi (nume real: Cella Marcoff); n. 22 octombrie 1907, la Constanța).

Imagini pentru cella serghi

Cella Serghi a fost o scriitoare, publicistă și traducătoare română, una dintre cele mai importante prozatoare române ale literaturii interbelice.

A debutat cu romanul Pânza de păianjen, fiind susținută de scriitori faimoși ai epocii, ca Liviu Rebreanu, Mihail Sebastian și Camil Petrescu.

În anul 1977 a publicat la editura Cartea Românească un volum autobiografic intitulat Pe firul de păianjen al memoriei.

1996: Marele actor român Ştefan Mihăilescu-Brăila a încetat din viaţă la vîrsta de 71 de ani.

Bustul lui Ştefan Mihăilescu Brăila, dezvelit la 90 de ani de la naşterea  sa | Informaţia Zilei

Născut în 3 februarie 1925 la Brăila, el a jucat pe scena Teatrului Giuleşti (astăzi Odeon), la televiziune şi în numeroase filme.

A cîştigat Premiul ACIN în 1984 pentru rolul din „Secretul lui Bachus”.

2000: Au început, la Târgu Jiu, lucrarile de restaurare la “Coloana Infinitului”, opera  marelui sculptor român Constantin Brâncusi.

Imagini pentru “Coloana Infinitului”,

2001: Parlamentul României a adoptat hotărârea de participare a țării, ca aliat al NATO, la lupta împotriva terorismului, inclusiv prin mijloace militare, dacă va exista o cerere în acest sens, ca urmare a atacului de la 11 septembrie 2001.

2003: Compania Naţională de Radiocomunicaţii Navale Radionav SA a inaugurat sistemul Navtex pentru România, având drept scop transmiterea şi imprimarea automată a avizelor de navigaţie, buletinelor meteo şi a informaţiilor către navele maritime.

2005: A murit Emil Manu, critic literar şi poet; (n. 1922).

2010: A încetat din viaţă popularul actor de revista român Horia Şerbănescu.

Horia Şerbănescu - poza 4

Horia Şerbănescu s-a născut pe 16 martie 1924, la  Bucureşti.

2011: A murit la Bucureşti, compozitorul, pianistul, contrabasistul aranjorul  și conducătorul  de formație, român de etnie romă, Johnny Raducanu; (n. 1 decembrie 1931, Brăila).

Johnny Raducanu - Biografie

Pe numele său real Răducanu Crețu, s-a născut într-o familie de romi cu tradiții muzicale de peste trei sute de ani, de pe timpul lăutarului Petre Crețu Solcanu.

S-a remarcat ca un talentat interpret de jazz  la contrabas, încă de la 19 ani.

A făcut studii muzicale la Iași și Cluj, apoi la Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din București (clasa contrabas, 1953-1956).

A fost un îndrumător activ al tinerei generații si un muzician  de exceptie, fiind considerat un veteran al muzicii românești de jazz.

2018: A decedat la venerabila vârstă de 92 de ani, Geta Brătescu, artistă vizuală și scriitoare cu carieră îndelungată, care a dezvoltat o operă complexă ce a inclus desenul, colajele, grafică, gravură, ilustraţie de carte, tapiserie,  fotografie, filmul experimental, video şi performance; (n. 1926).

Captură foto Youtube/GALERIA NOUA
Self-portrait with Bird - Geta Bratescu

Foto: Geta Brătescu, Autoportret cu pasăre.

A fost supranumită „marea doamnă a artei conceptuale din România” şi a avut o remarcabilă contribuţie la dezvoltarea artei româneşti contemporane, la îmbogăţirea patrimoniului cultural românesc şi universal.  

Astăzi în România este sărbătorită „Ziua Artileriei şi Rachetelor Antiaeriene”, zi care marchează prima victorie antiaeriană română care a avut loc la 19 septembrie 1916.

In timpul executării manevrei de la Flămânda, de către Armata 3, de către bateria de artilerie înzestrată cu tunuri antiaeriene calibru 75 mm Deport (nu tunuri terestre adaptate) a fost  doborât primul avion inamic.

Comandantul bateriei, locotenentul Constantin Constantin, a fost decorat cu ordinul “Coroana României” în gradul de cavaler.

NOTĂ: Până în 2006 această sărbătoare a fost marcată la 15 august, dată la care, în 1916 a fost înfiinţată prima subunitate de artilerie antiaeriană, la Bucureşti.

 

2019: Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care era condamnat Pactul Ribbentrop-Molotov încheiat între Uniunea Sovietică și Germania nazistă, semnat la 23 august 1939, subliniind astfel „importanța memoriei istorice europene pentru viitorul Europei”.

23 august 1939: Viaceslav Molotov, ministrul rus de externe, semnează Pactul negociat de Rusia sovietică și Germania nazistă, la Kremlin. În spatele lui stau omologul german, Joachim von Ribbentrop (stânga), și liderul sovietic Iosif Stalin (centru).

Foto: 23 august 1939 – Viaceslav Molotov, ministrul rus de externe semnează la Kremlin, Pactul negociat de Rusia sovietică și Germania nazistă.

În spatele lui stau omologul german, Joachim von Ribbentrop (stânga), și liderul sovietic Iosif Stalin (centru). Foto: Guliver/Keystone/GettyImages.

Prin rezoluția adoptată, eurodeputații au făcut apel, la 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, la o „cultură comună a memoriei”, ca formă de încurajare a rezilienței europenilor în fața amenințărilor moderne la adresa democrației, și au afirmat că pactul a deschis calea celui de-Al Doilea Război Mondial.

Vladimir Putin, conducătorul ”noii Rusii” a declarat că rezoluția UE împotriva Pactului Ribbentrop-Molotov că este o ”minciună nerușinată”.

CITIŢI ŞI :


 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2020/09/19/o-istorie-a-zilei-de-19-septembrie-video-2/

Bibliografie (surse) :

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;
  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;
  3. e.maramures.ro ;
  4. Wikipedia.ro.;
  5. mediafax.ro ;
  6. Enciclopedia Romaniei.ro ;
  7.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;
  8.  Istoria md.;
  9. istoriculzilei.blogspot.ro;
  10. CreștinOrtodox.ro;
  11. Cinemagia.ro.

19/09/2021 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Un comentariu »

  1. A republicat asta pe Cronopedia.

    Apreciază

    Comentariu de Ioan M. | 19/09/2021 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: