CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

ZIUA DE 11 SEPTEMBRIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

ZIUA de 11 septembrie în istoria noastră

1665: A decedat Eustatie Dabija, (sau Eustratie, Istrate), domn al Moldovei timp de 4 ani, între 19/29 septembrie 1661 și 11/21 septembrie 1665. Până sa devina domnitor, Dabija era vornic si mai avusese rangurile de paharnic si ban.

A fost iubit de moldoveni, datorită faptului că era cinstit și cu bun simț, însă îi plăcea mult și paharul.

Cronicarul Ion Neculce îl descrie astfel :  „acest domnu avè obicei, cînd şidè la masă şi vidè niscaiva oameni săraci dvorind prin ogradă, învăţa de lua cîte doao, trii blide de bucate din masa lui şi le trimetè acelor oameni acolo în ogradă, de mînca acei oameni. […] Aşişdere el bè vin mai mult din oală roşie decît din păhar de cristal, dzicînd că-i mai dulce vinul din oală decît din păhar”. A introdus ca dare și vădrăritul pe care îl plăteau podgorenii.

A fost ultimul domn care a bătut monedă moldovenească, bani mărunți de aramă, numiți „șalăi” de la schilling.

El a reînfiinţat monetăria de la Suceava, emisiunile monetare începînd în anul 1662 şi continuînd, după unele surse, pînă prin 1680.

Domnitorul Eustratie Dabija și Dafina Doamna au  îndeplinit dorinta testamentară a predecesorului său domnul Miron Barnovschi,  finalizand  pe cheltuiala lor constructia  Mănăstirii Bîrnova și înzestrînd-o cu odoare de preț: cărți de cult, icoane și candele.
Începînd din anul 1662, Mănăstirea Bîrnova a fost închinată pe rând Patriarhiei Ierusalimului, Muntelui Athos, Muntelui Sinai, Patriarhiei din Constantinopol și Patriarhiei din Alexandria, fiind administrată de către călugării greci vreme  de 200 de ani.

Cronicarul Ion Neculce menționează că „l-a dus cu toată boerimea cu mare cinste, de l-au îngropat la mănăstirea lui, în Bărnova, care este de dînsul, isprăvită; iară din temelia ei a fost început-o Bărnovscki Vodă a o zidire, și n-a apucat să o isprăvească, că a perit la Poartă”.

1752: Matei Ghica (1728 – 8/19 februarie 1756), primește firmanul de numire pe tronul Munteniei, la cererea boierilor țării, după moartea tatălui său,Grigore al II-lea Ghica.

1752 Matei Ghica

A fost domn al Munteniei (11 septembrie 1752–22 iunie 1753) și al Moldovei (22 iunie 1753–8 februarie 1756). 

 În numai trei luni după venirea sa la domnia Țării Românești, Matei Ghica a numit 30 de stolnici, 20 de paharnici și 50 de serdari, fapt care certifică odată mai mult marea corupție care caracteriza domniile fanariote, unde vânzarea dregătoriilor ajunsese un mijloc foarte bun de a aduna bani de la doritorii de ranguri boierești.

Cu toate acestea, considerând că noul domn îi asuprea, tot boierii i-au cerut și obținut și înlocuirea. În politica externă s-a orientat spre curțile din Viena și Petersburg.

Deși și-a reînnoit domnia cu sume mari de bani, Matei Ghica a devenit totuși suspect Porții otomane pentru înclinarea sa către Viena și Petersburg. Astfel sultanul Osman al III-lea l-a mazilit și l-a trimis în surghiun în februarie 1756.

În timpul domniei lui Matei Ghica în Moldova a fost redactată Cronica Ghiculeștilor, o Istorie a Moldovei intre 1695-1754.

1789: În timpul războiului ruso–austro–turc din 1787–1792, armatele aliate ruso-austriece obțin o victorie zdrobitoare asupra celor otomane în Bătălia de la Râmnic, pe teritoriul Munteniei.

1789 Bătălia De La Râmnic

Confruntarea a avut loc în apropiere de Râmnicu Sărat, sub un deal de lângă satul Căiata, la o milă de Târgu Cucului/Dumbrăveni și la o milă de apa Râmnicului (Râmna).

Generalul rus Aleksandr Suvorov, a combătut împreună cu generalul prinț austriac Josias de Saxa-Coburg, oastea otomană condusă de marele vizir Cenaze Hasan Pașa.

Din lucrarea lui Ilie Corfus – Însemnări de demult, în acel timp Țara Românească se afla sub „stăpânirea domnului Necolae Mavroghene, orânduit de împărățiia otomanicească cu mulți ostași turci asupra nemților [avea] acia bătălie pă vârful munților [și] pă cine găsea, măcar și creștin, îl tăia, îi luoa capul și îl duce la Mavroghene. [Domnul valah răsplătea cu generozitate aceste acte de bravură ostășească, oferind] celanguri dă argint și capoate roșii [chiar dacă printre victime erau și] dă ai noștri”.

1851: Emigraţia română a aderat la Comitetul Central Democratic European de la Londra.

Cel care a semnat actul de adeziune in calitate de reprezentant al României, a fost Dimitrie C. Brătianu.

1851 Dumitru Brătianu

Eșecul revoluțiilor din 1848–1849 a forțat mulți revoluționari să se exileze pentru a scăpa de persecuții sau arestări, dar și pentru a continua demersurile revoluționare.

În iunie 1850 s-a format la Londra, la inițiativa italianului Giuseppe Mazzini, Comitetul Central Democratic European (CCDE), la care au aderat și francezul Alexandre Ledru-Rollin, germanul Arnold Ruge și polonezul Albert Darasz. 

La sfârșitul lunii iunie, cei patru membri ai Comitetului au adresat un manifest către „populațiile Române”, pentru ca la 11 septembrie să fie publicat răspunsul Comitetului Revoluționar Român. După 1852, prin numeroase memorii adresate Parisului și Londrei, ca și prin articolele publicate în presa franceză, engleză și italiană, emigrația română a reușit să creeze un puternic curent de simpatie și susținere pentru cauza românilor

1858 : S-a născut la Iași, criticul literar și eseistul Nicolae Xenopol, fost diplomat, om politic și ministru, ambasador al României în Japonia; d.5 decembrie 1917, Tokyo, Japonia.

File:N. Xenopol.jpg - Wikimedia Commons

A fost fratele mai mic al istoricului A.D. Xenopol și, ca și el, membru al societății Junimea. A absolvit Universitatea din Paris și a obținut titlul de Doctor în Drept la Universitatea din Liège. A debutat ca romancier cu lucrarea umoristică Păsurile unui american în România, serializată de Junimea în revista Convorbiri Literare, de la sfârșitul anului 1879 până la mijlocul lui 1880.

Mai târziu, a devenit un disident al „junimismului„, pozitivist și susținător al realismului literar. Din punct de vedere politic, s-a îndepărtat de conservatorism și a îmbrățișat curentul liberal, fiind și editorul a două ziare liberale: Românul și Voința Națională. A fost șef de cabinet al lui I.C. Brătianu, apoi deputat. A avut o carieră de succes în politica electorală, care a început în cadrul PNL; mai târziu a aderat la Partidul Conservator-Democrat, a fost ministru al Comerțului, contribuind la crearea Academiei de Studii Economice din București.

A scris două romane realiste, care criticau mediul social al zilelor sale. Campania sa pentru realism și poziția lui pozitivă față de civilizația urbană l-au făcut un adversar al marelui poet și jurnalist Mihai Eminescu . 

A sprijinit implicarea României în Primul Război Mondial alături de Puterile Antantei și a murit în timpul misiunii, fiind primul reprezentant diplomatic al României în Japonia.

1867 (11/23 septembrie): După îndelungi dezbateri, Societatea Academică Română  a adoptat proiectul de ortografie susținut de Timotei Cipariu, bazat pe principiul etimologic temperat cu cel fonetic și caracterizat prin lipsa semnelor diacritice la vocalele și consoanele ce reprezință sunetele modificate după necesități fonetice, față de cele de origine.

1867 Timotei Cipariu

 

Foto: Timotei Cipariu ,”părintele filologiei române”, (n. 21 februarie 1805  – d. 3 septembrie 1887).

A fost un erudit român transilvănean, revoluționar pașoptist, politician în Transilvania, cleric greco-catolic, membru fondator al Academiei Române, primul vicepreședinte, apoi președintele Asociației Transilvane pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român, lingvist, istoric, teolog, pedagog și orientalist, „părintele filologiei române”, poliglot (cunoștea circa 15 limbi).

Timotei Cipariu a fost unul dintre pionierii ziaristicii românești din Transilvania prin periodicele înființate și conduse de el: Organul luminărei (1847, devenit, în 1848 Organul Națiunale), primul ziar românesc cu litere latine, Învățătorul poporului (1848), Archivu pentru filologie și istorie între 1867 și 1870 și în 1872 – prima revistă românească de filologie. A colaborat la Foaia pentru minte, inimă și literatură din Brașov cu studii, eseuri, versuri și traduceri. A fost membru fondator și primul vicepreședinte (1861-1866), apoi președinte (1877-1887) al societății Astra.

A fost membru al Societății Literare Române (1866), viitoarea Academie Română, fiind ales mai târziu vicepreședintele ei. A fost membru al Societății Germane de Orientalistică. A publicat o foarte lungă serie de studii asupra limbii române și a gramaticii sale, fiind considerat unul dintre întemeietorii filologiei și lingvisticii românești. Prin studiile sale a căutat să dovedească drepturile istorice ale poporului român și originea sa romană. Influențat de Școala Ardeleană, a fost unul dintre adepții latinismului și ai ortografiei etimologice, fapt pentru care a propus folosirea predilectă a cuvintelor de origine latină și evitarea cuvintelor de origine nelatină. Pe tărâm politic s-a numărat printre militanții pentru drepturile poporului român din Transilvania, fiind unul dintre cei zece secretari ai Adunării Naționale de la Blaj din 1848. Membru în Delegația trimisă la Curtea imperială din Viena spre a prezenta revendicările românești, membru în Comitetul Național Român din Sibiu, iar în 1863-1864 membru în Dieta de la Sibiu.

1875: S-a nascut la Brasov, poetulul  şi traducătorul român, membru fondator al Societăţii Scriitorilor Români, Stefan Octavian Iosif; (d.22 iunie 1913).

Imagine similară

Şt. O. Iosif si poetul  Dimitrie Anghel au avut o relatie de prietenie benefică pentru literele româneşti.

Lucrând împreuna sub pseudonimul A. Mirea, au publicat lucrări originale şi numeroase traduceri din literatura franceză, ajungând în cele din urmă să semneze celebrul „Caleidoscop al lui A. Mirea”, volum apărut în 1908 şi comentat de critica şi istoria literară, atât la apariţie, cât şi mai târziu.

Imagini pentru dimitrie anghel

Dimitrie Anghel  (n. 16 iulie 1872, Corneşti, Iaşi — d. 13 noiembrie 1914, Iaşi).

Din păcate, ei au iubit aceeaşi femeie, pe poeta şi prozatoarea Natalia Negru. Aceasta s-a căsătorit în 1904 cu Şt.O. Iosif, cu care a avut o fiică, numită Corina.

În 1910 relaţiile dintre soţi se răcesc şi, în 1911, cei doi au divorţat.

Şt.O. Iosif moare la spitalul Colțea, in urma unui sifilis agravat  de consumul de alcool, interzis în tratamentului acestei boli.

Personalităţi din Buciumeni/ Precizări despre Natalia Negru-Iosif

Natalia Negru (n. 5 decembrie 1882, Buciumeni, Galați, d. 2 septembrie 1962, Tecuci)

Natalia Negru s-a  recăsătorit  în 1911 cu Dimitrie Anghel, care va muri de septicemie în 1914, în urma unei tentative nereuşite de sinucidere prin împuşcare, după ce îşi împuşcase soţia într-o criză de gelozie.

Natalia Negru a supravieţuit şi a trăit aproape încă 50 de ani.

1877: Are loc a treia bătălie de la Plevna, una dintre cele mai mari bătălii ale Războiului de Independenţă a României.

Maiorul român Gheorghe Şonţu (n. 5/17 oct. 1851, Focșani), erou al Războiului de Independenţă a României, a căzut în luptă în fruntea batalionului I din Regimentul 10 dorobanţi pe care-l comanda în timpul asaltului pentru cucerirea redutei Griviţa 2, una din puternicele fortificații turcești de apărare ale cetății Plevna din Bulgaria, locul unei mari bătălii din Războiul Ruso-Româno-Turc din 1877-1878.

Portrete de eroi - maiorul George Sontu

Bătălia de la Plevna ( 30 august/11 septembrie  – 28 noiembrie/10 decembrie  1877)  a fost o confruntare decisivă, între armatele româno-ruse şi cele turceşti, în timpul Razboiului pentru Independenta României  (1877 –  1878).

Iniţial atacată de două ori de trupele ruse, cetatea Plevna şi puternicul sistem de fortificaţii din jur a rezistat, producând mari pierderi atacatorilor.

În aceste condiţii, la 19/31 iulie, comandantul trupelor ruse, arhiducele Nicolae, solicită sprijinul armatei române, care trece Dunărea şi se angajează în operaţiunea de cucerire a Plevnei cu majoritatea trupelor: 43.414 soldaţi, 7.170 de cai şi 110 tunuri (circa 30 – 40% din totalul efectivelor aliate).

Ruşii aveau şi ei la Plevna 52.000 de soldaţi şi 316 guri de foc. Forţele otomane au fost evaluate la 35.000 – 40.000 de oameni, după unele surse, iar după altele la 50.000 oameni cu peste 100 de tunuri.

Conducerea operaţiunilor ruso-române pentru a treia bătălie pentru Plevna, a fost încredinţată domnitorului României, Carol I, şef al Statului Major fiind generalul rus Pavel D. Zotov.

1878: Agenția diplomatică română de la  Viena a fost ridicată la rangul de legație; prima legație a Romaniei în străinătate, iar Ion Bălăceanu (n. 1828 – m. 1914) devine, astfel, primul ambasador român în străinătate.

Imagini pentru ion balaceanu diplomat

Ion Bălăceanu (n. 25 ianuarie 1828, București — d. 22 decembrie 1914, Nice, Franța) a fost un 0m politic, ambasador și ministru de externe român, bunicul patern al lui Constantin Bălăceanu-Stolnici.

A fost fiul natural al fostului domn Alexandru Ghica (1834-1842) şi al Mariei Al .Văcărescu, căsătorită cu Constantin Bălăceanu.

Părintele său legitim, Constantin  Bălăceanu, îndeplinise o serie de importante funcţii, între care aceea de ministru al Justiţiei, dar se pare că era un personaj destul de şters.

Este autorul unui document de mare importanţă istorică pentru cunoaşterea şi interpretarea unor evenimente din a doua jumătate a secolujlui XIX, în care a fost direct implicat –Memoriile sale politice şi diplomatice.

1914: A murit la Bucuresti,  poetul şi dramaturgul Mircea Demetriade, fiul actorului Costache Demetriade şi frate cu actorii Aristide Demetriade şi Aristizza Romanescu; (n. 2 septembrie 1861, Ocnele Mari).

A urmat cursurile de declamatie ale Conservatorului din Bucuresti si debuteaza cu versuri in Literatorul (1880) si editorial cu volum Fabule (1883).

Discipol al lui Al. Macedonski”, tip al poetului boem, incadrat in atmosfera cafenelelor literare ale vremii, Costache Demetriade  colaboreaza la Revista literara, Revista orientala, Telegraful roman, Unirea, Romanul, Nationalul, Liga literara. Viata noua. Generatia noua etc. cu poezii (peste o mie cinci sute), teatru, traduce, art. critice (importante cele din Romanul literar), majoritatea nestrinse in volum.

A semnat si cu pseudonimul M. Demetriad, M. C. Dimitriade, volumele Versuri, 1884, Renegatul, 1893; Opere dramatice,1905; Visul lui AU, 1913) si a tradus din Nerval, Baudelaire, Verlaine, Rimbaud.

1924: S-a născut in localitatea Valea lui Ion, Bacau, istoricul literar Ion Rotaru; (m. 18 decembrie 2006)

Rotaru Ion - biografia lui Rotaru Ion referate

A absolvit Facultatea de Filologie a Universitatii din Bucuresti (1948-1952), fiind succesiv asistent, lector, conferentiar (din 1967) si profesor al Universitatii din Bucuresti, vreme de mai multe decenii, indrumand numeroase generații de studenți.

Opera lui Ion Rotaru cuprinde volume precum „Eminescu si poezia populara”, „Analize literare si stilistice”, „O istorie a literaturii romane”, „Valori expresive in literatura romana veche, I-II”, „Forme ale clasicismului in poezia romaneasca pana la Vasile Alecsandri”, „Literatura romana veche”, „Comentarii si analize literare I-II”, „Poezia romana de la al doilea razboi mondial pana in anul 2000”, „Dezvoltarea prozei si dramaturgiei romanesti in a doua jumatate a secolului XX”.

Este cunoscut pentru lucrarea “O istorie a literaturii române”, apărută in mai multe volume.  

 1924: Are loc primul incident al rebeliunii bolșevice orchestrate de URSS in Basarbia, la Tatar-Bunar, in localitatea Nicolaevka, din judetul Ismail, in România Unita.

Răscoala de la Tatar Bunar

Foto: Rasculati de la Tatar – Bunar, 1924

Un grup înarmat condus de Ivan Bejanovici, alias „Kolțov”, a comis un atac banditesc in localitatea basarabeana Nicolaevka.

„Rebeliunea”, care în mod oficial avea un scop politic, a degenerat treptat în jafuri, tâlhării, omoruri la care s-au dedat bandele de bolșevici.
Grupul înarmat era coordonat de un centru revoluţionar din URSS ,aflat  la Odesa, şi a atacat targul Nicolaevka, jud. Ismail, tăind firele telefonice, omorand primarul şi doi jandarmi, incendiind clădiri publice si difuzand manifeste prin care îndemnau populaţia să se ridice la luptă „revoluţionară”, impotriva autoritatilor romane.

Au urmat faza culminantă a diversiunii sovietice din Basarbia în localitatea Tatar-Bunar.
În timpul acestor evenimente, in urma interventiei armatei romane, au fost uciși membrii Comitetului de partid bolsevic din sudul Basarabiei, : Andrei Kliușnikov, Ivan Bejanovici, Ivan Dobrovolski, iar Iustin Batișcev a fost arestat.

La 19 septembrie, după trei zile de lupte între teroristi sovietici și forțele de ordine, au fost arestate circa 1 600 de persoane, fiind trimise in judecata 489 de persoane, de unde și denumirea data procesului judiciar „procesul celor 500”, desfășurat în perioada 24 august-2 decembrie 1925 la Tribunalul Militar al Corpului 3 Armată .
În conformitate cu legea, au fost condamnati 85 din cei 287 de acuzați.

Iustin Batișcev a primit cea mai severă pedeapsă – muncă silnică pe viață; Nichita Lisovoi și Leonte Țurcan au fost condamnați la 15 ani muncă silnică, trei inculpați la câte 10 ani, alți douăzeci la 5 ani închisoare, iar restul inculpaților la închisoare pe termene diferite între 1-3 ani; alți 202 inculpați au fost achitați.

1936: S-a născut în satul Hlinaia, raionul Slobozia din RSS Moldoveneasca,  într-o familie de ţărani ucraineni. Eugenia Todoraşcu, artistă a poporului din RSSM, laureată al premiului de stat.

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este image-15.jpeg

 A absolvit Şcoala teatrală „B. Şciukin” din Moscova, promoţia 1960, dupa care, intoarsa in RSSM a interpretat zeci de roluri în teatru, cinematografie şi la radioteleviziune.

De-a lungul anilor, Eugenia Todoraşcu a colaborat cu o pleiadă de regizori, a jucat pe mai multe scene din Chişinău: la Teatrul Dramatic Rus „A. P. Cehov”, Teatrul de Buzunar, Teatrul Naţional „Mihai Eminescu”.

În ultimii ani, a predat măiestria actorului la Liceul de teatru de pe lângă Teatrul municipal al tineretului din Valea Trandafirilor.

S-a stins din viață la 20 iulie 2010.  

1939 ( 11-12 septembrie): Au loc discuţii între regele României Carol al II-lea şi prim-ministrul Armand Călinescu privind distrugerea instalaţiilor petroliere în cazul unei invazii germane, solicitate de miniştrii Angliei şi Franţei.

 1940: S-a dizolvat Partidul Națiunii, denumirea pe care a purtat-o Frontul Renașterii Naționale, în urma decretului din 22 iunie 1940, conform căruia acesta devenea partid unic și totalitar, sub conducerea regelui Carol al II-lea al României.

Imnul partidului era cântecul Pe-al nostru steag e scris unire.

Flag of the Party of the Nation (National Renaissance Front): vexillology

Foto: Steagul și stema Partidului Națiunii Române (www.reddit.com).

După ce generalul Ion Antonescu l-a forțat pe rege să abdice, în locul lui venind pe tronul țării fiul său, Mihai I iar parlamentul a fost dizolvat, s-a pus capăt existenței Partidului Națiunii. Peste puțin timp, la ordinele lui Horia Sima, mai mulți apropiați ai regelui Carol, inclusiv lideri din Frontul Renașterii Naționale și din Partidul Națiunii au fost executați, majoritatea în urma Masacrului de la Jilava.

  1941: A murit  la Oriol, in URSS, comunistul  bulgar Cristian Rakovski, de profesie medic, politician și diplomat sovietic şi cominternist de frunte, care a activat în România și în Rusia; (n.13 august 1873, Kotel, Bulgaria).

Între anii 1905 -1917, Rakovski a deținut un rol de vârf în mișcarea social-democrată română, alaturi de veteranul Constantin Dobrogeanu – Gherea.

Imagini pentru Cristian Rakovski photos

Ca membru în conducerea Comitetului  Central Executiv al Sovietelor Frontului Românesc, al Flotei Marii Negre și al districtului militar Odessa) cu sediul la Odessa, Rakovski a luat parte la organizarea unei încercări nereusite de puci comunist la Iași contra regelui Ferdinand I al Romaniei, și a unor acțiuni militare ale unor unități revoluționare bolșevice (formate, între altele, din foști prizonieri și dezertori din rândurile armatei române) contra României.

A deținut în trei rânduri – în noiembrie 1918, în ianuarie-decembrie 1919,, și apoi între anii  1920-1923, funcția de prim-ministru al Ucrainei sovietice. La bătrânețe, a căzut victimă „marii terori staliniste” din URSS.

A fost arestat in 1938, iar după invadarea U.R.S.S. de către trupele germane, a fost împușcat în pădurea Medvedvski lângă Oriol, la 11 septembrie 1941, din ordinul direct al sefului serviciului secret sovietic, Beria , conform dorinței lui Stalin, alături de alți 156 deținuți politici, între care Olga Kameneva și Maria Spiridonova (fostă lideră socialist-revoluționară), precum și Bessonov și dr. Pletniov, dintre cei care fuseseră „judecați” împreună cu el, în procesele inscenate in anii 1937-1938.

1945: Între 11 septembrie  si  2 octombrie  au loc, la Londra, convorbiri între miniștrii de externe britanic, sovietic si american. În privința României se decide reorganizarea guvernului Petru Groza, prin includerea a câte unui reprezentant din Partidul Național Țărănesc și din Partidul Național Liberal, după care “noul” guvern urma să organizeze alegeri libere.

1943: A fost inaugurată linia ferată București–Făurei–Galați.

În prezent, linia CF București Nord–Urziceni–Făurei este o cale ferată simplă, neelectrificată, făcând parte din magistrala feroviară 700.

1945: Între 11 septembrie și 2 octombrie, au avut loc, la Londra, convorbiri între miniștrii de Externe britanic, sovietic și american, care au decis reorganizarea guvernului român condus de dr. Petru Groza, prin includerea câte unui reprezentant al Partidului Național Țărănesc și al Partidului Național Liberal, după care „noul” cabinet urma să organizeze alegeri libere.

1947: S-a născut în orașul Botoșani regizorul şi scenaristul de teatru şi film, Alexa Visarion.

Tatăl său, Fedea Bulăievschi, basarabean emigrat în România, fusese în conducerea Partidului Național Țărănesc, motiv pentru care a făcut închisoare ca deținut politic timp de 15 ani, între 1947 și 1967.

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este alexa-visarion-976904l-214x0-wtm-bd547ca4.jpg

Până în prezent a pus în scenă peste 100 de spectacole și a realizat ca scenarist și regizor 7 filme artistice de lung metraj, printre care „Înainte de tăcere”, “Inghititorul de sabii”, „Năpasta”, „Punct și de la capăt”, „Vinovatul” și „Luna verde” .

În 1983 primește primul Fulbright Grant, program de Cercetare și studiu în domeniul teatrului în SUA și își desfășoară activitatea în universitățile din California, Dallas și Milwaukee. Intre1985-1986 este invitat ca Visiting Artist & Professor la The University of Texas în Dallas.

În perioada 1986-1988 îi este acordată o nouă bursă Fulbright și susține cursuri în domeniul filmului la universități din Los Angeles, New York și Boston. 

În 2014 i-a fost acordat titlul Doctor Honoris Causa al Universității Naționale de Arta Teatrală și Cinematografică „I.L.Caragiale”, București.

 A primit numeroase premii, printre care Premiul Academiei Române, acordat de pentru întreaga creație teatrală și cinematografică, și al Premiul UNITER pentru întreaga activitate artistica.

In anii comunismului a fost lucrător/colaborator al Securității.

1985: A încetat din viaţă la București, poetul, eseistul, antropologul cultural, critic și istoric de artă, profesorul universitar român şi traducătorul Ion Frunzetti; (n. 20 ianuarie 1918, Bacău).

Imagini pentru Ion Frunzetti photos

Dupa  absolvirea in 1940 a Facultatii  de Litere si Filosofie a Universitatii din Bucuresti,  a fost asistent onorific al lui George Oprescu (1938-1943), asistent al lui Tudor Vianu (1947-l951), cercetator la Institutul de Istoria Artei al Academiei, din nou la Universitate  (pana in 1958), cercetator la Institutul de Arte Plastice al Academiei (din 1964),director al Editurii Meridiane (1970-l971). 

A debutat cu un sonet in Adevarul literar si artistic (1934) si definitiveaza un volum de versuri intitulat Aladin, pe care ulterior il retrage de la tipar, debutul editorial producandu-se cu volum de poeme Risipa avara (1941).

A tradus Cervantes,Tirso de Molina, Shakespeare, Victor Hugo, Lev Tolstoi, Thackeray s.a.

A fost  membru al Academiei Române.

1987: A murit  compozitorul şi violonistul român de origine evreiască Ludovic Feldman; (n. 25 mai 1893).

Imagini pentru violonistul Ludovic Feldman

Născut în Galaţi, Ludovic Feldman a studiat vioara cu Dicker şi Otto  Brumer, în oraşul natal, în perioada 1903-1909, continuându-le la Conservatorul din Bucureşti, unde i-a avut  ca profesori pe Robert Klenck, la vioară, şi pe Dumitru Georgescu Chiriac.

În perioada 1911-1913 a urmat un curs de perfecţionare la Neuses Wiener Konservatorium, cu profesorul Frantisek Ondricek, şi a luat lecţii particulare cu Mihail Jora, la armonie, contrapunct şi compoziţie, la Bucureşti. 

Debutul său s-a produs la Zagreb în calitate de concert-maestru al orchestrei operei din acel oraş, timp de un an, între 1925-1926, de unde s-a mutat, mai apoi, la Orchestra Operei Române din Bucureşti, ca prim-violonist, pentru o perioada considerabilă, 1926-1940.

În paralel, a fost violonist şi concert-maestru în orchestra Filarmonicii George Enescu din Bucureşti, făcând parte şi din Cvartetul Teodorescu, de asemenea din Bucureşti. Odată cu anul pensionării, 1953, şi până în 1956, Ludovic Feldman a fost conducătorul Biroului pentru muzică simfonică şi de cameră al Uniunii Compozitorilor, tot în această perioadă evoluând stilistic de la un folclorism neoclasic la neoexpresionism.

A devenit un violonist şi un compozitor desăvârşit, încurajat de însuşi George Enescu, recomandat de către acesta ca fiind „realmente dotat pentru compoziţie. Când spun realmente, aceasta înseamnă mult”. Asupra lucrărilor sale, s-au exprimat şi compozitori celebri, precum Georg Berger şi Zeno Vancea, care i-au apreciat şi recunoscut calităţile.

a fost decorat cu numeroase distincţii şi premii, enumerând aici doar titlul de Maestru al Artei, Premiul Academiei Române, Premiul Uniunii Compozitorilor, Premiul de Stat, Ordinul Meritul Cultural şi multe alte premii oferite, dovadă a veleităţilor sale artistice.

A primit numeroase distinctii si premii intre care se remarca : Mențiunea I-a de compoziție „George Enescu” (1945), Premiul III de compoziție „George Enescu” (1946), Premiul de Stat (1952), Premiul Uniunii Compozitorilor (1968, 1970, 1972), Premiul Academiei Române (1978).

A fost decorat cu Ordinul Muncii, cls. a III-a (1954) si  a primit Titlul de Maestru Emerit al Artei (1957) si Ordinul Meritul Cultural (1969).

2001: Lucrarea lui Constantin Brâncusi “Cocosul salutând soarele” a fost expusa, pentru prima data în România, eveniment dedicat “Anului Brâncuşi”.

Imagini pentru Constantin Brâncusi “Cocosul salutând soarele”photos

„Sculptura mea Cocoşul nu mai este cocoş; iar Pasărea măiastră nu mai este o pasăre: au devenit simboluri. Eu am căutat mereu naturalul, frumosul primar şi direct, nemijlocit şi etern!… Doresc ca Păsările şi Cocoşii mei să umple odată întreg Universul şi să exprime marea Eliberare!…
Păsările măiestre zboară, însă Cocoşii cântă!…”

– Constantin Brâncuşi –

2001: A murit textierul si cantaretul de muzica usoara Angel Grigoriu; (n.17 februarie 1925, Braila).

angel grigoriu

A facut parte alaturi de fratii sai George si Cezar din populara formatie de muzică ușoară, Trio Grigoriu, înființată în 1946 la București.

https://i2.wp.com/andreipartos.ro/wp-content/uploads/2014/02/TRIO-GRIGORIU.jpg

Subiectele abordate în cântece sunt atât unele „obligatorii” (propagandistice, impuse de conducerea socialistă a țării), cât și altele naive, distractive.

Astăzi, Trio Grigoriu sunt cunoscuți mai ales prin piesele „Broscuța Oac” (1957) și „Macarale” (1961).

2007: A murit profesorul Ioan Mihăilescu, unul dintre marile nume ale sociologiei româneşti ; domenii de interes ştiinţific: studiul colectivităţilor rurale, paradigme ale analizelor transculturale, analiza violenţei structurale, politici sociale, management educaţional.

Imagini pentru Profesorul Ioan Mihăilescu photos

A urmat cursurile Facultăţii de Filosofie a Universităţii din Bucureşti, între 1974 şi 1979, obţinând titlul de doctor, în anul 1980.

A fost vicepreşedinte al Asociaţiei de Sociologie din România, prim-vicepreşedinte al Asociaţiei Internaţionale de Sociologie Rurală şi membru fondator al Clubului Rectorilor Marilor Universităţi şi al Conferinţei Rectorilor Universităţilor Danubiene.

A deţinut funcţia de Rector al Universităţii din Bucureşti, în perioada 1996-2005 şi a prezidat Institutul Social Român şi Consiliul Naţional de Evaluare Academică şi Acreditare. Autor a 21 de volume de specialitate şi a 5 manuale, Ioan Mihăilescu a tradus 3 cărţi de referinţă şi 50 de studii şi broşuri.

În anul 2000, a primit Marea Cruce a Ordinului Naţional pentru Meri; (n. născut la 24 martie 1949, în Agapia, judeţul Neamţ).

2009: Preşedintele comunist în exerciţiu al Republicii Moldova, Vladimir Voronin, şi-a anunţat oficial demisia.

Liberalul Mihai Ghimpu (foto),ales în funcția de președinte al Parlamentului pe 28 august, a devenit președinte interimar al acestei tari.

2011: A murit George Marinescu, fost prezentator al Telejurnalului TVR în perioada 1969 – 1990; (n. 1940).

George Marinescu şi-a făcut autocritica la câteva minute de la proclamarea Televiziunii Române Libere: „Îmi fac mea culpa în numele colegilor din Televiziune”.

După evenimentele din decembrie 1989, George Marinescu a fost numit director la televiziunea Guvernului României, post în care a rămas timp de şapte ani.

2015: A încetat din viață la București, actrița română Oana Ioachim, fiica dramaturgului Paul Ioachim ; ( n.17 iulie 1967, Râmnicu Sărat).

Rămas bun, Oana Ioachim!

A jucat două decenii pe scena Teatrului Mic, a făcut un cuplu îndrăgit pe scenă, în „Desculți în parc”, alături de Ștefan Bănică jr. și a avut roluri în câteva filme: „Neînțelegerea”, „Mătrăguna”, „Amen”, „Alexandra” , „Caviar”, „America, venim !”.

2019: A încetat din viață la Suresnes, Hauts-de-Seine, esteticianul și eseistul român Nicolae Tertulian  (Nathan Veinstein; n.12 martie 1929, Iași ), critic literar, stabilit la Paris din anii ‘80.

Nicolas Tertulian (auteur de Mihai Beniuc) - Babelio

În 1946 s-a înscris la Facultatea de Filosofie a Universității din București, unde a studiat până în 1950.

În 1948 s-a alăturat redacției săptămânalului Contemporanul, unde a publicat numeroase articole de inspirație marxistă, apoi fiind transferat în 1954 la editorial lunar Viața românească.

În cursul anului universitar 1949-1950 a ocupat un post de asistent la Facultatea de Filosofie a Universității din București.

În recenzia Viața românească, Nicolas Tertulian și-a publicat studiile despre mai multe figuri mari ale literaturii române, adunate în volumul Eseuri (1968), care a primit premiul criticului literar din recenzia în care au apărut inițial.

În 1969, Nicolas Tertulian ocupa un post de profesor-cercetător la catedra de estetică a Facultății de Filosofie a Universității din București prin concurs.

A ales calea exilului, stabilindu-se prima dată în 1980 la Heidelberg în Republica Federală Germania. Ulterior a obținut un post de director asociat de studii la École des Hautes Etudes en Sciences Sociales din Paris, unde a condus timp de aproape trei decenii (1982-2010) seminarul „Istoria gândirii germane (secolele XIX – XX)”.
A publicat în Franța și în străinătate un număr mare de texte despre gândirea lui Georg Lukács (1885-1971), fiind considerat unul dintre cei mai buni interpreți ai filosofiei acestuia.

CALENDAR CREȘTIN ORTODOX

Sfânta Teodora din Alexandria; Sfântul cuvios Eufrosin bucatarul.

Sfânta Cuvioasă Teodora din Alexandria și Sfântul Cuvios Eufrosin Bucătarul Icoană sec. XX, Mănăstirea Panahrantou, Megara (Grecia) - Colecția Sinaxar la Sfinții zilei (icoanele litografiate se găsesc la Catedrala Mitropolitană din Iași) - foto: doxologia.ro

Icoană sec. XX, Mănăstirea Panahrantou, Megara (Grecia) Colecția Sinaxar la Sfinții zilei (icoanele litografiate se găsesc la Catedrala Mitropolitană din Iași) – foto: doxologia.ro.

Sfânta Cuvioasă Teodora din Alexandria ,fiind casatorita si cazand in păcatul adulterului, constientizand starea de pacat, a luat decizia de a se inchinovia la o manastire de calugari.

Taindu-si parul si imbracand haine barbatesti s-a inchinoviat in manastirea Octodecatos, luandu-si numele de Teodor.

A uimit obstea de monahi cu nevointele, cu postul si lacrimile de pocainta. O tanara de o moralitate indoielnica a acuzat, pe nedrept pe „Teodor” ca a lasat-o insarcinata. Monahul nu a incercat sa se dezvinovateasca primind sa plece din manastire. Sfanta a petrecut sapte ani intr-o padure pustie, crescand copilul acelei femei.

In tot acest timp a biruit prin rugaciune toate ispitele venite din partea diavolului. Dupa sapte ani, staretul manastirii l-a primit inapoi in manastire pe monahul „Teodor”. Dupa doi ani el a decedat si abia atunci toti fratii au vazut ca el era de fapt femeie. Un inger al Domnului i-a descoperit atunci egumenului taina sfintei Teodora.

Dupa inmormântarea acesteia, soțul sfintei, a ales să ducă viață de  pustnic în chilia sotiei lui pâna la moarte. Sfânta Teodora din Alexandria s-a mutat la Domnul in anul 490.

Cuviosul  Eufrosin bucătarul

Sfantul Eufrosin Bucatarul este praznuit de Biserica Ortodoxa pe 11 septembrie. Acesta a trait in secolul al IX-lea intr-o manastire din Palestina. Ascultarea sa ca monah era aceea de bucatar.

Pentru smerenia sa si pentru dragostea pe care le manifesta, Dumnezeu a lucrat o minune, ingaduind ca acesta sa fie vazut in Rai de catre un alt parinte din manastire.

CITITI SI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2020/09/11/o-istorie-a-zilei-de-11-septembrie-video

Bibliografie (surse) :

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;
  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;
  3. e.maramures.ro ;
  4. Wikipedia.ro.;
  5. mediafax.ro ;
  6. Enciclopedia Romaniei.ro ;
  7.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;
  8.  Istoria md.;
  9. istoriculzilei.blogspot.ro;
  10. CreștinOrtodox.ro.
  11. Cinemagia.ro.

11/09/2021 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 2 comentarii

BASARABIA ȘI HĂRȚILE IREDENTISTE SOVIETICE DE PÂNĂ LA IZBUCNIREA CELUI DE-AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL

lenin

Foto: ”Lenin lîngă harta planului GOELRO”- pictură de Leonid Șmatko

CUM ERA ÎNFĂȚIȘATĂ BASARABIA PE HĂRȚILE SOVIETICE ANTEBELICE

Rusia Sovietică, iar mai apoi URSS, nu au recunoscut niciodată apartenența Basarabiei la România, acest străvechi pământ românesc fiind reprezentat de hărțile sovietice între 1918 și 1940 separat de țara noastră.

Iată câteva hărți din acele timpuri de tristă amintire, care demonstrează că URSS – ”Țara comunismului victorios”, nu se dezbărase de poftele colonialiste ale fostului imperiu moscovit:

page_000


1. Атлас Союза Советских Социалистических Республик. Издание ЦИК СССР. Москва. 1928

01.atlas sssr 1928 ucraina
02.atlas sssr 1928 massr

2. Соколов С.Н., Уваров П.П., Белавин А.Ф., Каменецкий В.А., Малый географический Атлас,Ленинград, 1928

01) обложка
03.maly geogr atlas 1928.1
05.maly geogr atlas 1928.03
06.maly geogr atlas 1928.5

3. С.Н. Соколов, П.П. Уваров, А.Ф. Белавин, В.А, Каменецкий. ГосИзд, Ленинград,1930.

стр 001
07.maly geogr atlas 1930.1
09.maly geogr atlas 1930.03
10.maly geogr atlas 1930.04
11.maly geogr atlas 1930.05
12.maly geogr atlas 1930.5

4. под ред. Ю. Шокальского. Географический Атлас в 16 таблиц. Ленинград,1930

атлас 1930 01
13.атлас 1930 7
14.атлас 1930 27

5. ГУГК при СНК СССР. Карманный атлас СССР. Ленинград, 1939.

00
15.carman atlas sssr 1939.1
16.carmanny atlas sssr 1939.2
17.carmannyi atlas sssr 1939

6. ГУГК при СНК СССР. Карманный атлас мира. Ленинград, 1940.

Immagine
18.atlas mira 1940.2
19.atlas mira 1940.3
21.atlas mira 1940

După cum vedem pe aceste hărți, teritoriul Basarabiei este colorat distinct față de România din care aceasta făcea parte, ceea ce s-ar fi vrut o contestare în plus a Marii Uniri de la 1918 și o reiterare a poftelor colonialiste moscălești față de străvechiul pământ românesc dintre Prut și Nistru.

Concluziile se impun de la sine….

11/09/2021 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , | Un comentariu

Apropierea Serbiei de Grupul de la Vișegrad pune România într-o poziție stranie

Mișcări importante în apropierea noastră: Serbia devine o apropiată a Grupului de la Visegrad, prin intermediul Ungariei. România e pusă într-o situație stranie în regiune

Foto: Premierul Ungariei, Viktor Orban și harta țărilor membre ale Grupului de la Vișegrad

Mișcări importante în apropierea noastră: Serbia devine o apropiată a Grupului de la Visegrad, prin intermediul Ungariei. România e pusă într-o situație stranie în regiune.

Președintele Andrzej Duda a început joi o vizită oficială în Ungaria, unde s-a întâlnit până acum cu președintele János Áder, urmând să se întâlnească și cu premierul Viktor Orbán, ocupat zilele acestea cu o ședință comună a guvernelor maghiar și sârb și cu semnarea unui Acord de Relații Cordiale și Parteneriat Strategic între Ungaria și Serbia, scrie https://podul.ro/articol/15371/micri-importante-in-apropierea-noastr-serbia-devine-o-apropiat-a-grupului-de-la-visegrad-prin-intermediul-ungariei-romania-e-pus-intr-o-situaie-stranie-in-regiune

Președintele Duda a discutat joi cu președintele Ader situația de la granița cu Belarusul, despre care a declarat că e generată de puterea de la Minsk, existând dovezi că serviciile secrete bieloruse îi aduc pe acești migranți la granița, de unde încearcă să-i împingă în Polonia. 

„Ne luăm datoria de a păzi extrem de serios granițele Uniunii Europene și ale Spațiului Schengen”, a declarat șeful statului polonez. 

„Păzim granița pentru că suntem conștienți că nu este doar granița noastră, doar granița de stat poloneză, ci și granița Uniunii Europene, granița spațiului Schengen. Prin urmare, avem anumite obligații europene și ne îndeplinim aceste obligații. Armata noastră, poliția noastră de frontieră asigură astăzi frontiera poloneză, dar asigură și frontiera Uniunii Europene”, a punctat el.

Șeful statului polonez a mai spus că președintele Ungariei i-a vorbit „despre modul în care a consolidat Ungaria granița, prin construirea unui gard care a îmbunătățit posibilitatea de a o păzi. Președintele maghiar m-a asigurat că (…) reprezentanții serviciilor maghiare își pot împărtăși experiențele cu reprezentanții grănicerilor și armatei noastre”.

Președintele Duda se va întâlni și cu premierul Orbán, apoi cu László Kövér, președintele Adunării Naționale a Ungariei, cu care a anunțat că va discuta aspecte referitoare la consolidarea cooperării regionale în cadrul Grupului Visegrad, precum și în cadrul Inițiativei Celor Trei Mări. Vizita se va încheia cu ceremonia de primire de către președintele polonez a Marii Cruci cu Lanț a Ordinului de Merit al Ungariei, cea mai înaltă distincție oferită președintilor altor state. 

Relația foarte bună dintre Ungaria și Polonia e cunoscută de mult timp, spre deosebire de cea dintre Ungaria și Serbia, despre care premierul maghiar Orbán a declarat că a atins un „nivel fără precedent”

Orban și-a reiterat angajamentul deplin față de integrarea europeană a Serbiei la ședință comună de guvern de săptămâna asta, iar șefa guvernului de la Belgrad, Ana Brnabić, a declarat că Ungaria este „absolut și fără îndoială cel mai de încredere partener al Serbiei” pe calea sa europeană. 

Orbán a susținut și susține cu toată puterea aderarea la Uniunea Europeană a Serbiei, la fel cum a susținut și investițiile maghiare în Voivodina, provincie autonomă din nordul Serbiei, care are o numeroasă minoritate maghiară. 

„Serbia este crucială. Fără Serbia devenită membru al UE, nu putem vorbi despre securitate sau despre întreaga identitate europeană. Avem nevoie de Serbia ca membru al UE mai mult decât are nevoie Serbia”, a spus premierul maghiar la Forumul Strategic Bled din Slovenia, săptămână trecută. 

Prin susținerea aderării Serbiei la UE, Orbán consolidează influența Ungariei în regiune, dar își îmbunătățește și poziția țării sale la Bruxelles, în cadrul diferitelor negocieri din cadrul UE. 

Un membru al Bundestagului german, Josip Juratović, a făcut însă referire la relația dintre Budapesta și Belgrad, în Parlamentul european, întrebând dacă Serbia vrea să adere la o Uniune Europeana iliberală, a Grupului de la Visegrad, căreia îi aparține Ungaria, sau la o Uniune Europeană de tipul Europei de Vest. 

Integrată sau nu în Uniunea Europeană, Serbia e acum foarte aproape de o relație foarte strânsă cu Grupul de la Visegrad prin intermediul Ungariei, fapt care ar pune România într-o situație destul de stranie în regiune, prin apariția acestui coridor format din Serbia și țările acordului de la Visegrad, care au legături foarte strânse, speciale, între ele.

11/09/2021 Posted by | POLITICA | , , , , , , , , , , | Un comentariu

   

%d blogeri au apreciat: