ZIUA DE 30 AUGUST ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

Ziua de 30 august în istoria noastră

1265: Într-un registru de dijme papale este atestată, sub numele Hungnod, prima menţiune documentară a cetății Hunedoarei din Transilvania. În acea vreme, comitatul Hunedoara, cunoscut şi ca Varmeghia Hunedoarei (în maghiară Hunyad vármegye, în germană Komitat Hunyad, în latină Comitatus Hunyadiensis), era o unitate administrativă a Regatului Ungariei.

Aşezarea are origini mult mai vechi, zona fiind locuită potrivit mărturiilor arheologice, încă din perioada Neoliticului, cu aproape 4.000 de ani în urmă.

 În 1409, la 18 octombrie, regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg  dăruiește și înnobilează pentru faptele militare deosebite pe cneazul român Voicu din Cincis, fiul lui Șorb,ca stăpânitor al cetății și domeniului regal Hunedoara.

1535: S-a terminat înălţarea Bisericii “Sf. Dumitru” din Suceava (începută la 10 august 1534), ctitorie a lui Petru Rareş, domnul Moldovei; (1527-1538; 1541-1546).

 

Pisania aflată deasupra ușii de intrare de pe zidul de sud al bisericii conține următorul text în limba slavonă: „Cu vrerea Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh a binevoit binecinstitorul și de Hristos iubitorul Io Petru Voievod, din mila lui Dumnezeu Domn al Țării Moldovei, fiul lui Ștefan Voievod cel bătrân, să zidească biserica în mijlocul târgului Suceava, unde este hramul Sfântului slăvitului, marelui mucenic și purtător de biruință, Dimitrie, izvorâtorul de mir. Și a început a zidi în anul 7042 [1534] august 10 și s-a isprăvit în anul 7043 [1535] august 30 și s-a sfințit cu mâna Preasfințitului Mitropolit Teofan”

Pictura murală interioară în frescă din vremea construirii bisericii a suferit degradări masive în decursul timpului, cea din pridvor și pronaos fiind afectată de incendiul din secolul al XIX-lea (numai unele figuri se disting, restul fiind șterse), numai unele fresce din naos fiind bine conservate.

Între pronaos și naos a existat un zid despărțitor care a fost demolat, cu această ocazie fiind deteriorat și tabloul votiv în care era reprezentat ctitorul Petru Rareș.

Din tabloul votiv se mai disting portretele lui Petru Rareș, ale Doamnei Elena și a doi copii.

Foto: Tablou votiv al Domnitorului Petru Rareș și al familiei sale

1698: A apărut, la Iaşi, prima scriere filosofică românească: “Divanul sau gâlceava înţeleptului cu lumea sau giudeţul sufletului cu trupul”, de Dimitrie Cantemir.

 A fost tipărită în limbile greacă și română, fiind prima lucrare românească originală de gândire religioasă, prima scriere filosofică românească, dar și prima antologie din literatura română, prin numeroasele texte române și străine existente în lucrare.

Foto: Tipărituri românești

Întâlnim în lucrare disputele medievale despre timp, suflet, natură sau conștiință aceasta sugerând superioritatea omului asupra celorlalte viețuitoare, ceea ce face din om un stăpân al lumii, susține superioritatea vieții spirituale asupra condiției biologice a omului, încearcă să definească concepte filozofice și să alcătuiască o terminologie filozofică. „Iară cu osârdiia și epitropiia Cinstitului și blagorodincului Boiar dumnealui Lupul Bogdan Hatmanul s-au tipărit în orașul scaunului domnii. În Iași. V leat de la Adam 7206. Iară de la mântuința lumii 1698. Avgust 30. Și s-au tipărit prin osteniala smeriților și mai micilor Athanasie Ieromonahul și Dionisie Monahul Moldoveanii”. 

1848 (30 august/ 13 septembrie): S-a născut  diplomatul şi publicistul Gheorghe Bengescu; (m. 1921).

Se înrudea cu Titu Maiorescu şi Iacob Negruzzi prin Zoe – sora Mariei Negruzzi -, căsătorita cu Achile Bengescu, fratele său.

De asemenea, era prieten apropiat cu Vasile Alecsandri.

Din 1872 a desfăşurat o intensă activitate diplomatică, funcţionând la mai multe legaţii ale României în străinătate, printre care cele din Belgia, Olanda si Franta (numit prim secretar al Legatiei din Paris, odata cu venirea lui Vasile Alecsandri ca ministru plenipotenţiar al României in Franţa, în 1885).

A fost delegat (ministru plenipotentiar) al României pe lângă Comisia Europeana a Dunării,şi  membru titular al Academiei Române din 1921.

Este cunoscut în lumea literara francofonă ca un specialist în opera lui Voltaire (studii, bibliografii, ediţii).

A publicat de asemenea studii sau cărți pe diverse teme istorice sau politice cum ar fi:  Bibliographie franco-roumaine du XIXe siècle, Essai d’une notice bibliographique sur la question d’Orient. Orient européen (1821-1897), Une famille de Boyards lettrés roumains au XIXe siècle. Les Golesco.

1849: În comuna Orlat, Sibiu, a avut loc o adunare de protest împotriva “unirii” Transilvaniei cu Ungaria.

În aceeaşi zi, în comuna Luna – Cluj, trupele maghiare deschid focul împotriva românilor  din satele din jur, adunaţi prentru a protesta împotriva “unirii” cu Ungaria.

1877: Are loc a treia bătălie de la Plevna, una din cele mai mari ale Războiului pentru Independenţă. La luptă participă unităţi şi subunităţi ale Diviziei a 3-a Infanterie (la asaltul redutei Griviţa 2) şi ale Diviziei a 4-a Infanterie (la asaltul redutei Griviţa 1).

 După o eroică încleştare, trupele române de vânători şi dorobanţi – în frunte cu lt. col. Sergiu Voinescu, mr. Candiono Popescu, cpt. Moise Grozea, cuceresc puternica reduta Griviţa 1.

La asalt  au participat şi două batalioane din Divizia 5 Infanterie rusă.

În timpul luptelor au căzut eroic mr. Gheorghe Şonţu, cpt. Valter Mărăcineanu (1840-1877), lt. Leon Caracalia, lt. Chivu Stănescu, slt. Vasile Horcea şi aproape 800 de soldaţi.

1891: A încetat din viaţă Emanoil Bacaloglu, fizician, chimist şi matematician român; (n. 1830).

A avut contribuţii originale îndeosebi în geometrie şi optică si a fost  membru titular al Academiei Române din 1879.

1897: S-a născut in oraşul Bucureşti, Aurel Petrescu, regizor şi operator, pionier al filmului de animaţie românesc; (m. 30 aprilie 1948).

În anul 1920, Aurel Petrescu a realizat filmul de animație „Păcală în lună“ (la casa de producție Soarele a germanului Erich Pommer), care a fost prezentat în aprilie 1920, la Cinematograful militar din București. Filmul a fost prezentat de către autor ca fiind o „comedie bufă cu desene animate”.

Succesul acestui film l-a determinat să continuie, realizând noi filme despre Păcală: „Păcală amorezat“ (1925) și apoi „Păcală și Tândală la București” (1926).

Apoi între anii 1923 și 1927, realizează un ciclu de desene animate umoristice grupate sub denumirea de „D’ale zilei“.

S-au stabilit un număr de circa 70 de pelicule de animație care-i aparțin.

În anul 1947 Aurel Petrescu s-a străduit să obțină sprijin oficial pentru realizarea unor filme de animație după basmele lui  Ion Creangă : „Punguța cu doi bani” și „Capra cu trei iezi”.

Din ultimul film s-au păstrat doar fragmente ale încercărilor sale (capra și iezii pe prispa casei, joaca iezilor).

 1899: S-a născut arheologul Dinu Rosetti, preocupat de cercetarea vestigiilor din Bucureşti; (m. 1979).

1910: S-a născut istoricul literar Augustin Z. N. Pop, om de cultură român care, în paralel cu contribuţiile la lămurirea unor probleme ale culturii şi literaturii vechi, şi-a consacrat eforturile în direcţia elucidării problemelor biografiei eminesciene; (m. 1988).

1913: S-a născut Vlad Voiculescu, medic neurolog, membru al Academiei Române, membru al Societăţii Britanice Regale de Medicină; (d.22 februarie 2001).

1914: Are loc primul spectacol al Companiei Marioara Voiculescu-Bulandra, cu piesa “Soţul ideal” de Oscar Wilde, având în distribuţie pe Marioara Voiculescu, Lucia Sturdza-Bulandra, Tony Bulandra, Ion Manolescu, Constantin Toneanu).

Foto. Marioara Voiculescu (9 iulie 1885, Bucureşti–3 martie 1976, Bucureşti)

Compania a fost cedată de Marioara Voiculescu soților Bulandra, şi a funcţionat cu o întrerupere de doi ani în timpul Primului Război Mondial, până în 1941, fiind unul dintre cele mai importante teatre ale Capitalei.

1916 (17/30) : Turcia, aliata Germaniei, Austro-Ungariei și Bulgariei, a declarat război României. Starea de beligeranță între cele două țări a intervenit după ce la 14/27 august 1916 România declarase război Imperiului Austro-Ungar, iar Germania a declarat război României la 15/28 august.

La 1 septembrie, Bulgaria a intrat și ea în războiul împotriva României . 

1920:  Prin înalt  Decret Regal emis de către Regele Ferdinand I Întregitorul a fost promulgată „Legea pentru restatornicirea în Ardeal a vechei Episcopii din Oradea-Mare”,  votată în data de 13 august 1920, în Senatul României şi în Camera Deputaţilor României reîntregite.

Legea avea un singur articol cu următorul conţinut: „Vechea episcopie ortodoxă română din Oradea-Mare, în ţinutul Bihorului, se restatorniceşte în drepturile sale de odinioară”. A fost numit episcop Roman Ciorogariu din 13/26 martie 1921– până la decesul său din data de 21 ianuarie 1936.

Eparhia Oradiei nu mai avusese un episcop propriu de mai bine de două veacuri, aceasta fiind sub oblăduirea episcopilor sîrbi, iar mai târziu români, ai Aradului.

Formal, Episcopia Oradiei nu s-a desființat prin vreun rescript imperial și nici nu a fost anexată ca teritoriu la Eparhia Aradului, ea rămânând pe mai departe ca episcopie cu scaun vacant, a cărui păstorire era asigurată de către episcopii de la Arad și era condusă din punct de vedere administrativ de un Consistoriu eparhial.

La 23 iulie, respectiv 26 august 1920, în Senat și în Camera deputaților a fost votată legea pentru restatornicirea Episcopiei Oradiei, fiind apoi promulgată prin Înaltul Decret Regal nr. 3655/30 august 1920.

1929: A murit Emanoil Riegler, medic, farmacolog şi profesor; a acordat o deosebită importanţă colaborării dintre clinică şi laboratorul de chimie biologică; membru corespondent al Academiei Române din 1904; (n. 1854).

1940:  DICTATUL DE LA VIENA.

În noaptea de 29/30 august, Consiliul de Coroană a hotărât acceptatea arbitrajului puterilor Axei asupra tratativelor româno-maghiare privind teritoriile din Ardealul de Nord.

Factorii politici decizionali din România (Consiliul de Coroană, Consiliul de Miniştri), au dezbătut  şi acceptat  propunerea germano-italiană privind reglementarea contenciosului teritorial cu Ungaria.
 Au votat “pentru”: Constantin Argentoianu, Alexandru Vaida Voevod, Gheorghe Mironescu, Nicolae Păiş, I. Moţa, Corneliu Zelea Codreanu, IPS Nicodim Munteanu – Patriarhul României, Victor Gomoiu, Gheorghe Tătărescu, Gheorghe Mihail, Ion Gigurtu.

În dimineața zilei de 30 august, a fost oferit presei și radioului un Comunicat al Consiliului de Coroană, prin care se explica populației motivele care au dus la pierderile teritoriale și releva că în urma comunicărilor „cu caracter ultimativ făcute de guvernele german și italian”, România se vedea nevoită să accepte „arbitrajul” puterilor Axei.
Comunicatul Casei Regale evidenţia: “Conferinţa de la Viena determinată de iniţiativa Germaniei şi Italiei…s-a desfăşurat în condiţiile în care România trebuie să aleagă între salvarea fiinţei politice a statului nostru şi posibilitatea dispariţiei lui”.

Comunicatul a stârnit iritare în rândul diplomaților de la Berlin și Roma. Deși au existat presiuni pentru ștergerea mesajului, regele Carol al II-lea a refuzat.

 În cursul zilei de 30 august 1940, cei doi miniştri de Externe ai Axei, Joachim von Ribbentrop şi Galeazzo Ciano, în prezenţa delegaţiei României, compusă din Mihail Manoilescu, V. Pop, cât şi a Ungariei, formată din Csaky Istvan şi Teleky Pall, comunică hotărârea lor, care obliga România  să cedeze Ungariei un teritoriu în suprafaţă de 43.492 kmp, cu o populaţie de 2.267.000 locuitori, din care peste 1.300.000 etnici români.

Aceasta a fost comunicată la ora 3.50 factorilor politici decizionali din România (Consiliul de Coroană, Consiliul de Miniştri), care au dezbătut  şi acceptat  hotărârea germano-italiană.

 Au votat “pentru”: Constantin Argentoianu, Alexandru Vaida Voevod, Gheorghe Mironescu, Nicolae Păiş, IPS Nicodim Munteanu – Patriarhul României, Victor Gomoiu, Gheorghe Tătărescu, Gheorghe Mihail, Ion Gigurtu.

Comunicatul Casei Regale evidenţia: “Conferinţa de la Viena determinată de iniţiativa Germaniei şi Italiei…s-a desfăşurat în condiţiile în care România trebuie să aleagă între salvarea fiinţei politice a statului nostru şi posibilitatea dispariţiei lui”.

Harta României interbelice: în galben este marcată porțiunea cedată Ungariei în urma Dictatului de la Viena  (Wikipedia).

Textul arbitrajului de la Viena, (30 august 1940).

1. Traseul definitiv al liniei de frontieră, care desparte România de Ungaria, va corespunde aceluia marcat pe harta geografică aici anexată. O comisie româno-ungară va determina detaliile traseului la fața locului.
2. Teritoriul român atribuit Ungariei va fi evacuat de trupele românești într-un termen de 15 zile și remis în bună ordine acesteia. Diferitele faze ale evacuării și ale ocupării, precum și modalitățile lor vor fi fixate în termen de o comisie româno-ungară. Guvernele ungar și român vor veghea ca evacuarea și ocuparea să se desfășoare în ordine completă.
3. Toți supușii români, stabiliți în această zi pe teritoriul ce urmează a fi cedat de România, dobândesc fără alte formalități naționalitatea ungară. Ei vor fi autorizați să opteze în favoarea naționalității române într’un termen de șase luni. Acele persoane care vor face uz de acest drept vor părăsi teritoriul ungar într’un termen adițional de un an și vor fi primiți de România. Ei vor putea să ia, fără nicio împiedicare, bunurile lor mobile, să lichideze proprietatea lor imobilă, până în momentul plecării lor, să ia cu ei produsul rezultat. Dacă lichidarea nu reușește, aceste persoane vor fi despăgubite de Ungaria. Ungaria va rezolva într’un mod larg și acomodant toate chestiunile relative la transplantarea optanților.
4. Supușii români de rasă ungară, stabiliți în teritoriul cedat în 1919 de către Ungaria României și care rămâne sub suveranitatea acesteia, primesc dreptul de a opta pentru naționalitatea ungară, într’un termen de șase luni. Principiile enunțate în paragraful trei vor fi valabile pentru persoanele care vor face uz de acest drept.
5. Guvernul ungar se angajează solemn să asimileze în totul cu ceilalți supuși unguri pe persoanele de rasă română, care, pe baza arbitrajului de mai sus, vor dobândi naționalitatea ungară. Pe de altă parte, guvernul român ia același angajament solemn în ceea ce privește pe supușii de rasă ungară, care vor rămâne pe teritoriul român.
6. Detaliile rezultând din transferul de suveranitate vor fi reglementate prin convenție directă între guvernele român și ungar.
7. În cazul în care dificultăți sau îndoieli s’ar ivi în cursul aplicării acestui arbitraj, guvernele român și ungar se vor înțelege pe cale directă. Dacă într’o chestiune sau alta înțelegerea nu se realizează, litigiul va fi supus guvernelor Reich-ului și Italiei, care vor adopta o soluție definitivă.

Noua linie de demarcaţie dintre cele două ţări trebuia fixată pe teren de către o comisie româno-ungară. Linia de demarcaţie între cele două state includea pentru Ungaria următoarele localităţi: Salonta, Oradea, Huedin, Feleacu, Târgu Mureş, Odorhei, Sfântu Gheorghe, urmând direcţia nord-vest, pe crestele Carpaţilor Orientali, până la 4,9 km sud de Izvoarele Mureşului.

Trupele române trebuiau să părăsească teritoriul cedat, pe etape, în decurs de 15 zile. Prin acest DIKTAT impus ţării noastre, românii care urmau să rămână în teritoriul dobândit de Ungaria, căpătau cetăţenia noului stat.

Într-un interval de 6 luni puteau să opteze pentru păstrarea cetăţeniei române dar în interval de 1 an erau obligaţi să treacă în România.

Despre acest eveniment tragic, istoricul Silviu Dragomir consemna: “…în forma sa actuală teritoriul Transilvaniei atribuit Ungariei prin Diktatul de la Viena are aspectul unui pumnal înfipt în inima României”.

1941 : A intrat în vigoare Acordul româno- german de la Tighina privitor la problemele de administrare, economice și de securitate ale Transnistriei.

Ion Antonescu, conducătorul României, plănuia să populeze Transnistria cu coloniști români, odată ce invazia Uniunii Sovietice va fi fost finalizată.

Acordul, încheiat în timpul războiului delanșat de cele două țări împotriva URSS, avea 9 articole și a fost semnat de generalul german Arthur Hauffe și de generalul român Nicolae Tătăranu.

Înainte de acord, regiunea a fost sub ocupație militară germană.

La 19 august a intrat în vigoare Acordul de la Tiraspol, prin care România a primit regiunea permițându-se armatei germane să stabilească baze navale și aeriene în Transnistria și să intre periodic în regiune pentru a „îndeplini slujbe speciale”.

Transnistria a devenit ulterior destinația deportării multor evrei din recent recuperatele ținuturi Bucovina de Nord și Basarabia, care fuseseră ocupate de URSS în 1940 în urma pactului Ribbentrop-Molotov.

 1941: S-a născut bas-baritonul George Emil Crăsnaru, stabilit în Germania.

A studiat la  Conservatorul de muzică Ciprian Porumbescu în 1968 si  a debutat la Opera bucureşteană în Jupân Dumitrache din O noapte furtunoasă de Paul Constantinescu, în anul 1972.

A cucerit câteva premii internaţionale de mare renume: premiul I la ConcursulGeorge Enescu (1970), premiul al II-lea la s’Hertogenbosch (Olanda, 1972), premiul al II-lea  la concursul J. S. Bach de la Leipzig  (Germania,1972) şi Marele Premiu la Concursul de la Montreal ( Canada, 1973).

A părăsit definitiv ţara, în anul 1980.

In 1992 debutează la Scala din Milano în rolul preotului din Lady Macbeth din Mtsensk de Şostakovici, sub bagheta lui Myung-Whun Chung, în regia lui Andre Engel, un spectacol de excepţie, repetat şi la opera Bastille din Paris.

Din anul 1993 George Crăsnaru este numit profesor universitar la Academia de Muzică Robert Schumann din Dusseldorf, de unde iese la pensie în anul 2011.

1942: S-a născut la Falticeni, judetul Suceava, Alexandru Protopopescu, poet şi critic literar; (m. 1994)

Absolva  Facultatea de Filologie a Universitatii  din Iasi (1960-l965).Intre 1965 si 1967, a fost asistent la institutul Pedagogic din Constanta; intre 1967 si 1974, redactor la revista Tomis, unde tine si cronica literara (1968-l972). Din 1974 s-a pensionat de boala.

Dintre cele mai importante scrieri ale sale se remarca : Exil imaginar, versuri, Bucuresti, 1968;Volumul si esenta, critica literara. Bucuresti, 1972; Romanul psihologic romanesc.Bucuresti, 1978.

 

1944: România a rupt după lovitura de stat de la 23 august, relațiile diplomatice cu aliații Germaniei lui Hitler.

Foto: Generalul român Constantin Sănătescu (n. 14 ianuarie 1885, la Craiova – d. 8 noiembrie 1947, la București)

Noul guvern condus de Generalul Sănătescu, constituit după înlăturarea mareșalului Ion Antonescu, a anunțat că rupe legăturile diplomatice cu Ungaria, Croația, Slovacia și Italia, și își retrage ambasadele din aceste țări. În luna octombrie, a rupt relațiile și cu Japonia.

1944: Unităţi de avangardă ale Armatei Sovietice şi ale Diviziei “Tudor Vladimirescu” constituite din prizonieri români în URSS au intrat în capitala Romaniei, Bucureşti , unde orice ameninţare a trupelor germane fusese deja anihilată de Armata Română.

1948: Prin decret lege se înfiinţează şi organizează Direcţia Generală a Securităţii Poporului (Securitatea) un organ criminal de represiune comunist conceput după modelul poliţiei politice sovietice, menit sa înlocuiască Direcţia Generală a Poliţiei de Siguranţă de până atunci, în cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

Conform actului menţionat, principala atribuţie era “apărarea cuceririlor democratice şi asigurarea securităţii Republicii Populare Române contra duşmanilor din interior şi exterior”.

Primul şef al Securităţii, cu funcţia de director general, a fost Pantelimon (Pantiuşa) Bodnarenko (alias Gheorghe Pintilie), agent al NKVD-ului.

1949: S-a născut la Brasov, Peter Maffay (Peter Alexander Makkay), cantautor român de origine săsească, stabilit în Germania impreuna cu familia, în anul 1963.

Este unul dintre cei mai cunoscuți cântăreți, autori, compozitori din Germania contemporană.

1950: A murit în închisoarea de la Sighetu Marmaţiei (unde era  deţinut politic), Alexandru Lapedatu, istoric şi om politic liberal, specialist în istoria Evului Mediu ; n.14 septembrie 1876,la Săcele, Austro-Ungaria.

Impreună cu Ioan Lupaş a fondat (1920) Institutul de Istorie Naţională din Cluj,la conducerea căruia s-a aflat timp de 13 ani.

A fost ministru în mai multe rânduri, membru titular al Academiei Române din 1918, vicepreşedinte (1934-1935; 1938-1939) şi preşedinte al acestui for (1935-1938). NOTĂ: Unele surse dau ca an al morţii sale anul 1954.

1952: S-a născut (Bucuresti), Daniel Dăianu, economist, fost ministru de finanţe al României între 1997 şi 1998.Este profesor universitar, membru titular (din 2013) al Academiei Române, președinte al Societății Române de Economie (SOREC), membru al American Economic Association, membru în Societatea Academică Română.

A fost ales eurodeputat, din partea PNL, la alegerile europarlamentare din 2007.

1955: Este difuzat Comunicatul Consiliului de miniştri al Republicii Populare Române, privind reducerea, începând cu 1 decembrie 1955, a efectivelor forţelor armate ale tarii cu 40.000 de militari.

Măsura de reducere a efectivelor militare ale armatelor din țările de așa zisă ”democrație populară” fusese promovată de liderul sovietic Nikita Hrușciov în contextul politicii de destindere promovate de Moscova.

A fost un prilej pentru conducerea comunistă a armatei române să treacă la o verificare a calității corpului de cadre.

Între anii 1955 și 1960 s-a procedat la trei reduceri consecutive ale efectivelor, urmate de desființarea unor unități militare, ceea ce a însemnat o scădere cu peste 120.000 a numărului de militari români.

 1964: A murit la Lisabona, Scarlat Lambrino, epigrafist şi istoric al antichităţii greco-romane; stabilit în Portugalia, din 1947; membru corespondent al Academiei Române din 1934; (n.16 august  1891, Bucuresti).

S-a format la Sorbona ca istoric și epigrafist și și-a luat doctoratul în anul 1927. Între anii 1923 și 1925 s-a aflat printre membrii Școlii Române din Franța de la Fontenay-aux-Roses. A urmat o activitate rodnică de aproape 20 de ani desfășurată la Universitatea din București.

A fost șef de săpături pe șantierul arheologic de la Histria (1928-1940) iar în perioada 1 august 1938 – 20 iulie 1940 a fost și director al Muzeului Național de Arheologie,  înainte de a fi numit director al  Accademia di Romania din Roma (1941-1947), inchisa in 1947 de  autoritățile comuniste de la București .

La solicitarea Universității din Lisabona,  profesorul Scarlat Lambrino, a plecat la catedra de epigrafie de acolo, unde și-a continuat și încheiat cariera.

1964: S-a născut la Oradea muzicianul A.G.Weinberger, compozitor şi interpret de muzică de jazz, promotor al blues-ului american în România, chitarist, producător şi realizator de emisiuni radio şi de televiziune.

Și-a început cariera înființând împreună cu Harry Tavitian (pian), Corneliu Stroe (baterie) și Cătălin Rotaru (chitară bas) prima formație de blues din România, Transylvanian Blues Community. A efectuat turnee în Germania, Elveția, Israel, Turcia, Ungaria, și-a înființat propria formație de blues, Weinberger Blues Machine (1991). A lansat primul album de blues din România, Good Morning, Mr. Blues (1996), urmat în 1997 de Standard Weinberger.

A produs și prezentat două emisiuni radio săptămânale, la posturile Radio România Tineret și Radio Contact. În 1998 a înființat fundația BlueSylvania și a concertat în cadrul festivalului Bluestock din Memphis, Tennessee. La finalul anului 1999 a lansat albumul, Transylvania Avenue.

1966: S-a născut (la Telciu, judeţul Bistriţa Năsăud) poetul şi scriitorul român  Gelu Vlaşin, considerat principalul reprezentant al curentului deprimismului în poezia românească şi creatorul platformei online Reţeaua literară.

A debutat literar în revista România literară 16/1999 cu o prezentare de Nicolae Manolescu.

Debutul său editorial a fost în 1999 cu volumul de versuri Tratat la Psihiatrie, publicat la Editura Vinea, Bucureşti, cu o prefaţă semnată de Nicolae Manolescu şi o postfaţă de Paul Cernat, volum premiat de Asociaţia Scriitorilor din Bucureşti la secţiunea debut 1999 şi  nominalizat la premiile Uniunii Scriitorilor din România, 1999.

A obţinut câteva prestigioase premii naţionale şi internaţionale:

Diploma Forum Intercultural – Madrid, 2012; Diploma Forum Intercultural – Madrid, 2013; Premiul Tertulia Cerro Almodóvar – Madrid 2004, PremiulPuertas Abiertas – Madrid , 2002, Premiul acordat de Uniunea Scriitorilor din România – Colocviile Coşbuc – 2000,  Premiul Festivalului Internaţional Sighet – 2000, Marele Premiu Ion Vinea – 1999, Premiul Cristian Popescu – 1999, Premiul Saloanelor Liviu Rebreanu – 1999.

În luna ianuarie 2012, prin decretul nr.28 din 16/01/2012, Administraţia Prezidenţială a României, i-a  conferit Ordinul Meritul Cultural în Grad de Cavaler.

1982: S-a născut la Ploieşti, judoka română Alina Alexandru Dumitru, medaliată cu aur la Jocurile Olimpice de la Beijing din 2008  la categoria 48 kg, prima campioană olimpică din istoria judo-ului românesc.
Alina Alexandra Dumitru  a fost multiplă campioană europeană și medaliată cu bronz la campionatele mondiale.

În 9 august 2008, Dumitru devenea prima campioană olimpică din istoria judo-ului românesc, învingând-o în semifinală pe dubla campioană olimpică en-titre Ryoko Tani (Japonia) și, în finală, pe Yanet Bermoy (Cuba) prin waza-ari și ippon, în doar 80 de secunde.

În aprilie 2011 a cucerit medalia de aur la Campionatul European de judo de la Istanbul.

VIDEO:  http://youtu.be/S8gCtg4o1kM

1986: La ora 19: 23, se produce un  cutremur de pământ în Vrancea,  la o adancime de circa 131 km, magnitudinea sa  fiind de 6,9 spre 7,0 pe scara Richter.

A fost al treilea cutremur ca magnitudine din secolul 20.

 Cea mai puternica replica s-a produs in dimineatza zilei de 2 septembrie 1986, la ora 5h 00 min, la 143 km adancime, avand magnitudinea Ms=5,0 si resimtita la Bucuresti cu intensitate de circa III-IV grade pe scara Mercalli.

In total au fost consemnate 77 de replici cu magnitudinea peste 3,2 pe scara Richter, dar destul de putine (19, daca nu ma insel) au depasit valoarea de 4,0 ca magnitudine Ms pe scara Richter.
Cutremurul nu a cauzat pagube majore in Romania, totusi spre Moldova, pe directia Focsani-Iasi miscarea seismica a fost mai intensa.

In Basarabia cutremurul a avut, pe alocuri, efecte destul de severe. La Chisinau s-au prabusit 4 blocuri, consecintele fiind tragice (100 de morti).

1989: A murit economistul Costin Murgescu, jurist și diplomat; (n. 1919).

A desfăşurat o intensă activitate ştiinţifică, publicând lucrări în domeniul gândirii economice româneşti şi universale şi al economiei politice.

A fost membru corespondent al Academiei Române din 1963.

1992: A încetat din viață la București, regizorul de film documentar Gheorghe Horvat; (n.6 ianuarie 1934, Oradea).

 2011: A murit în Rusia, răpusă de leucemie într-un spital din Moscova, cântăreaţa basarabeană Alla Baianova, considerată regina romanţelor ruseşti.

Alla Baianova, s-a născut la 18 mai 1914 în orașul Chișinău din Basarabia țaristă.

Tatăl său, Nikolai Levitsky  era un cântăreț de operă (numele de scenă Nikolai Bayanov ) care a studiat canto cu Antonio Cotoni .

Mama ei, balerina Evgenia Aleksandrovna Skorodinskaya (1882-1947),  provenea dintr-o familie de proprietari de pământuri, tatăl său fiind  generalul Alexander Skorodinsky.

Strămoși din partea mamei sale descindeau din atmanul Skoropadsky , iar unul dintre strămoșii dinspre  partea tatălui a fost  un artist remarcabil al secolului al 18 – lea, Dmitry Levitsky.

A făcut studii muzicale de canto cu profesorul Sigismund Zalevschi, în anii 1934–1939.

A debutat alături de tatăl său în cafeneaua Armenonville din Cannes, la vârsta de 13 ani (alte surse vorbesc de  debutul său în restaurantul caucazian Kazbek din Paris).

Din 1930 până în 1937 a cântat la numeroase restaurante din Chișinău, după care a lucrat la Teatrul Alhambra din București.

A continuat să cânte în localurile bucureștene până în 1964. 

A avut turnee în mai multe țări ale lumii, printre care Franța, Germania, Iugoslavia, Grecia, Israel, Polonia, Uniunea Sovietică. 

Cânta fără cusur în limbile română, franceză și rusă.

În 1989, s-a stabilit la Moscova, într-un apartament modest și cu toate că era la o vârstă înaintată, a continuat să cânte la concerte și să colaboreze cu interpreți locali celebri, ca David Așkenazi, Viktor Friedman, Mihail Aptekman. 

A făcut parte din juriul concursului rusesc de romanțe „Romansiada”.

La 18 mai 2009, a susținut un concert jubiliar la Opereta din Moscova, cu ocazia împlinirii a 95 de ani. 

2012: A murit Cornel Todea, regizor de teatru, de film şi operă, realizator de televiziune; (n. 1935).

A fost decorat la 13 decembrie 2002 cu Ordinul national Serviciul Credincios în grad de Cavaler, alături de alți actori, „pentru devotamentul și harul artistic puse în slujba teatrului romanesc, cu prilejul împlinirii unui veac și jumătate de existență a Teatrului Național din București”.

2015: A murit baritonul Dan Iordăchescu, cântăreţ şi actor de operă, profesor ; (n. 1930).

2016: A decedat profesorul, dirijorul şi compozitorul Gheorghe Gomoiu; fondator şi dirijor, timp de 46 de ani, al Corului de Cameră „Ars Nova” de la Teatrul „Alexandru Davila” din Piteşti; contribuţie majoră la lansarea şi organizarea Festivalului Internaţional de Muzică Corală „D.G. Kiriac” ; (n. 1939).

 2019: A decedat compozitorul, dirijorul și muzicologul român George Balint; (n. 11.o2.1961).

Eminentul muzician, pianist şi profesor universitar, fost redactor şef al prestigioasei reviste Actualitatea Muzicală, editată de către Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România, a văzut lumina zilei la 11 februarie 1961, în Municipiul Târgovişte, într-o familie de intelectuali.

A început studiile muzicale la Liceul de Muzică din Municipiul Galaţi (1968-1972), după care, sunt continuate, la Ploieşti, la Colegiul de Arte „Carmen Sylva”, pe care le absolvă cu succes, în 1981, la clasă de pian, armonie şi contrapunct a vestitului profesor compozitor şi dirijor, Huba Bertalan.

A fost distins în anul 2003, titlul de Doctor în Muzică, după care a lucrat în învăţământ şi câţiva ani buni în calitate de consilier la Direcţia Muzicii din Ministerul Culturii.

Prin concurs, obţine importanta funcţie de director artistic al Operei Române din Bucureşti (1997-2000), după care, tot prin concurs, este angajat dirijor la Teatrul Naţional de Operetă „Ion Dacian” din capitală. 

A întreprins în calitate de dirijor, turnee artistice în Italia, Germania şi Israel, împreună cu Teatrul Liric din Galaţi, Opera Maghiară din Cluj, Teatrul Naţional de Operetă „Ion Dacian” din Bucureşti. 

În ultimii ani, s-a aflat la catedra de Armonie şi contrapunct din cadrul Facultăţii de Muzică a Universităţii din Municipiul Piteşti şi în calitate de profesor asociat la Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti.
Pentru întreaga sa activitate a fost distins cu patru premii de compoziţie ale Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor, cu Premiul II la Întâlnirile internaţionale de cânt coral de la Tours – Franţa (1984), cu Premiul „George Enescu” al Academiei Române.

CITIŢI ŞI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2020/08/30/o-istorie-a-zilei-de-30-august-video/

CALENDAR CREŞTIN ORTODOX

Sfântul Alexandru; Sfântul Ierarh Varlaam; Cuviosul Ioan de la Rasca şi Secu.

 Sfântul Alexandru a fost episcop în Constantinopol în timpul împaratului Constantin cel Mare (313-337) şi a participat la Sinodul I Ecumenic de la Niceea din anul 325, dovedindu-se un apărător al dreptei credinţe.

La acest sinod l-a combatut pe Arie, unul din preotii sai slujitori, care incepuse sa predice o invatatura neconforma cu traditia si credinta Bisericii.

La început  Alexandru a încercat sa rezolve noua tensiune in mod pasnic. Arie si adeptii sai refuza orice conciliere, motiv pentru care este chemat in fata unui sinod local (321).

Aici Arie va sustine ca Fiul nu este vesnic, ci a fost creat de Tatal.  Sinodul a pronuntat pe loc anatema!

In sprijinul apararii ortodoxiei a fost chemat si Osie, episcop de Cordova.

Criza s-a accentuat, determinandu-l pe imparatul Constantin cel Mare sa convoace primul Sinod Ecumenic de la Niceea (325),care il excomunica pe Arie.

Inceputul propovăduirii eretice a lui Arie este pus intre anii 312 si 320. Este posibil ca doctrina eretica sa fi aparut in mintea sa ceva mai devreme de 320, dar a devenit o realitate in jurul acestui an. Claudio Moreschinni subliniaza aspectele esentiale ale ereziei ariene:

„Fiul, nefiind Dumnezeu adevarat, nu putea sa fie decat creatura, chiar daca cea mai perfecta dintre creaturi.

Ceea ce nu reprezinta un impediment pentru ca Tatal sa fie Tata, doar ca acesta este parinte pentru o fiinta diferita de El. Este adevarat ca Fiul este numit Dumnezeu, dar numai intr-un sens impropriu: El este bun si intelept, se bucura de prerogativa de a fi fost creat direct de Dumnezeu, in vreme ce celelalte creaturi au fost create prin Fiul.

In schimb, existenta sa nu se identifica nicidecum cu realitatea divina:

El este pentru totdeauna contingent. (…) Mantuirea pe care Hristos o aduce oamenilor nu consta intr-o innoire a naturii lor, savarsita gratie inaltarii, prin Hristos, a aceleiasi naturi umane, ci in oferirea unui model de viata si in revelarea credintei adevarate” (Claudio Moreschinni, Enrico Norelli, Istoria literaturii vechi, grecesti si latine, vol. II/1, Editura Polirom, Iasi, 2004, p. 37).

Sfantul Alexandru a trecut la cele vesnice în anul 337, la vârsta de 98 de ani.

Sfântul Ierarh Varlaam  

Sfântul Ierarh Varlaam este praznuit în Biserica Ortodoxa pe 30 august. A fost trecut în rândul sfinţilor de catre Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române pe 12 februarie 2007.

Proclamarea solemna a canonizarii Sfantului Ierarh Varlaam a avut loc pe 29 august 2007, la Manastirea Secu, locul unde a fost ingropat si unde se afla osemintele acestuia.

Desi sunt mai multe ipoteze cu privire la locul nasterii Sfantului Varlaam, cea mai plauzibila este aceea ca ar fi originar din partile Neamtului, din satul Borcesti.

Primul contact cu lumea monahala a fost la “Schitul lui Zosin”.Sfantul Ierarh Varlaam a fost mitropolitul Moldovei intre anii 1632 si 1653.

Dintre realizarile sale ca mitropolit amintim:

– dreptul preotilor de a fi judecati numai de instantele bisericesti;

– a zidit la Iasi biserica Sfintii Trei Ierarhi, in care a asezat in anul 1641 moastele Sfintei Cuvioase Parascheva, daruite lui Vasile Lupu de Patriarhia Ecumenica de la Constantinopol;

– sprijinit si de Sfantul Mitropolit Petru Movila al Kievului, Mitropolitul Varlaam a infiintat prima tipografie romaneasca din Moldova, in anul 1640;

– s-a ocupat de organizarea Sinodului de la Iasi din anul 1642, care a indreptat si aprobat Marturisirea de credinta alcatuita de Mitropolitul Petru Movila al Kievului;

– a tiparit Cazania sau Carte româneasca de invatatura la duminicile de peste an, la praznice imparatesti si la sfinti mari (1643)

– prima carte româneasca tiparită în Moldova;

Amintim ca Mitropolitul Varlaam s-a numarat, in anul 1639, printre cei trei candidati propusi pentru ocuparea scaunului de Patriarh ecumenic al Constantinopolului.

Sfântul Varlaam a trecut la cele veşnice spre sfârsitul anului 1657.

Sfântul Ioan de la Rasca şi Secu

Sfantul Ioan de la manastirile Rasca si Secu este cinstit pe 30 august. Este un sfant roman care a trait in secolul al XVII-lea, in vremea Sfintilor mitropoliti Varlaam si Dosoftei ai Moldovei.

Cel dintai care l-a facut cunoscut si l-a cinstit ca sfant pe Cuviosul Ioan de la Rasca  a fost Sfantul mitropolit Dosoftei al Moldovei.

In anul 1667, Sfantul Ioan este randuit episcop, fiind hirotonit pe seama Episcopiei de Husi. Vreme de sapte ani, intampinand multe greutati, Sfantul Ierarh Ioan a slujit cu toata puterea pe cei pastoriti, facand milostenii si mangaind pe cei bolnavi. In aceasta perioada, el s-a imprietenit cu Sfantul Dosoftei al Moldovei, aflat pe atunci in scaunul episcopal din Roman.

Incepand cu anul 1674, Sfantul Ierarh Ioan va fi randuit ca episcop de Roman, unde va sluji pana in anul 1685, cand adoarme in Domnul. Episcopul de Roman era unul dintre cei mai de seama ai Moldovei, adesea el fiind numit „arhiepiscop”.

Episcop fiind, Sfantul Ioan s-a ingrijit pe cat a putut sa zideasca Manastirea Mera, aflata in regiunea sa natala, la numai 12 kilometri de orasul Odobesti si la aproape 25 de kilometri de municipiul Focsani. Un ajutor de seama in aceasta privinta avea sa-l primeasca de la vornicul Motoc din Odobesti, o ruda de-a sa.

La mica distanta se afla Manastirea Varzaresti, parasita la acea vreme; in aceasta avea sa aseze cateva maici, pana la terminarea noii manastiri. Intre maicile aduse la Manastirea Varzaresti s-a numarat si Cuvioasa Teodora, viitoarea pustnica de la Sihla.

Sfantul ierarh Ioan, de la Rasca si Secu, a adormit in Domnul in anul 1685.

Cel care a condus soborul si slujba de inmormantare a sfântului a fost Sfantul Dosoftei, pe atunci deja mitropolit al Moldovei. Sfantul Ioan va fi inmormântat la Mănăstirea Secu, lângă mormântul Sfantului Varlaam.

CITIŢI ŞI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/08/30/o-istorie-a-zilei-de-30-august-video-4/

Bibliografie (surse) :

1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;
2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;
3. e.maramures.ro ;
4. Wikipedia.ro.;
5. mediafax.ro ;
6. Enciclopedia Romaniei.ro ;
7.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;
8.  Istoria md.;
9. CreștinOrtodox.ro;
10. Cinemagia.ro.;
11. istoriculzilei.blogspot.ro.

Publicitate