MAE român a transmis Budapestei o atenționare arătând că referirea președintelui Ungariei la Tratatul de la Trianon în timpul summitului din Ucraina este „extrem de nepotrivită”

Foto: Premierul Florin Cîțu la summitul din Ucraina

János Áder, președintele Ungariei, a comparat luni, la summitul de la Kiev intitulat „Platforma Crimeei”, anexarea ilegală a Crimeii de către Rusia cu Tratatul de la Trianon, tratatul de pace de după Primul Război Mondial prin care s-au încheiat ostilitățile între Antanta și Ungaria.

După cum se știe, în urma acestui tratat, Transilvania, Banatul, Crișana și Maramureșul au intrat în componența României.

„În mintea maghiarilor s-a întipărit adânc atât agresiunea marilor puteri, cât şi trauma Trianonului, motiv pentru care noi ştim exact de ce anexarea Crimeii reprezintă o rană atât de sensibilă pentru poporul ucrainean”.

„După Primul Război Mondial, ne-au fost luate două treimi din teritoriul şi populaţia ţării. Maghiarii nu au uitat, nici după un secol, că au ajuns, atunci, să fie minoritari, că li s-au luat şcolile şi s-a făcut tot posibilul pentru ca învăţământul în limba maternă să fie desfiinţat”, a mai spus János Áder.

MAE român a transmis ambasadorului Ungariei la București că România consideră “extrem de nepotrivit” mesajul din discursul pe care președintele Ungariei l-a avut la summitul recent din Ucraina, conform unor surse guvernamentale citate de Digi24.ro.

Partea română ar fi făcut deja prin MAE, în cursul zilei de ieri, un demers  pe canal diplomatic direct, modalitate ce ar fi fost preferată având în vedere că discursul a fost rostit în contextul multilateral al summit-ului găzduit de Ucraina, era direcționat practic față de statul gazdă și ar fi fost nepotrivit conform cutumelor aplicabile în astfel de context să reacționeze în acel cadru al summitului, în condițiile în care în summit partea ucraineană nu a reacționat după discurs.

De asemenea, conform surselor guvernamentale citate de Digi24.ro și alte publicații, autoritățile române au dorit să nu dea amploare reacției sale pentru a nu amplifica efectele scontate de partea ungară, ținând cont că mesajul din discursul președintelui maghiar avea un “caracter provocator”.

Aceste explicații vin după ce premierul Florin Cîțu, prezent la summitul din Ucraina, unde a ținut și un descurs referitor la susținerea aderării acestei țări la UE și NATO, a fost criticat dur că nu a avut nicio reacție la discursul lui János Áder și nu a dat atunci nicio replică.

Printre liberalii care au apărat lipsa de reacție a premierului s-a numărat și eurodeputatul Rareș Bogdan, care a declarat la B1Tv:

„Într-adevăr, e deranjant că preşedintele Ungariei a făcut o comparaţie total nepotrivită, total nepotrivită, între anexarea Crimeei de către Rusia şi Tratatul de la Trianon. O aberaţie totală. (…) Ce să facă Florin Cîţu, să ia microfonul, să sară cumva peste, să meargă… Nu era o masă rotundă de discuţie, nu era un talk show, unde poţi să dai replică, nu era aşa ceva. (…) Ca premier al unei ţări, nu poţi să te trezeşti după ce unul a vorbit, mai ales că a vorbit după Florin Cîţu preşedintele Ungariei, să vină şi ce să-i spună preşedintelui, dom-le, daţi-mi microfonul, înapoi, să creeze un scandal care să acopere scopul prezenţei noastre acolo?”.

---

Publicitate

ZIUA DE 25 AUGUST ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

Ziua de 25 august în istoria noastră

1454: Este pomenită pentru prima dată documentar localitatea Lăpuşna. Un hrisov de la 25 august 1454 atesta că voievodul moldovean Petru Aron a întărit Mănăstirii Moldovița privilegiul de scutire de orice vamă celor trei care ale mănăstirii, care umblau prin țară „după cumpărături de pește la Dunăre sau la Nistru ori la oricare bălți”, pentru care să nu se plătească vamă „nici în Târgul Frumos, nici în târgul Ieșilor și nici în Lăpușna”.

În prezent, Lăpușna este o comună din raionul Hîncești, în Republica Moldova.

 

1454 : În Moldova a început a doua domnie (august 1454 – februarie 1455) a voievodului Petru al III-lea Aron.

Petru Aron (1419 – 1467), era fiul natural al lui Alexandru cel Bun și a fost domn al Moldovei de trei ori, între 17 octombrie 1451–24 februarie 1452; 25 august 1454–8 februarie 1455 și 25 martie 1455–12 aprilie 1457.

Ca pretendent la domnie, Petru al III-lea a dus mai întâi lupte cu Bogdan al II-lea, pe care îl ucide la Reuseni în octombrie 1451, iar mai apoi cu Alexandru al II-lea, pe care îl învinge la Movile, în martie 1455, şi îl sileşte să se retragă la Cetatea Albă, unde îşi pierde viaţa.

În octombrie 1455, Petru al III-lea Aron trimite regelui Poloniei obişnuitul omagiu de fidelitate, pe care îl înnoieşte în iunie 1456, când reconfirmă privilegiul comercial dat în 1408 de tatăl său, Alexandru cel Bun, pentru negustorii polonezi.

1469: Prima atestare documentară a clucerului în Țara Românească.

Clucerul era un dregător din Moldova și Țara Românească în evul mediu, însărcinat cu păstrarea cheilor de la cămările unde se păstrau proviziile. La început a făcut parte dintre marii dregători, membru al sfatului domnesc. Marele clucer se ocupa de aprovizionarea Curții domnești cu grâu, vin și alte alimente necesare.

După reforma lui Constantin Mavrocordat din 1739, atribuțiile marelui clucer au fost suprimate, dar acesta a rămas la rang de mare boier și i-a fost plătită o leafă. Și-a păstrat dreptul de a participa la divanul domnesc. Treptat, clucerul a decăzut din rang.

1849: S-a născut folcloristul şi istoricul literar G. Dem.Teodorescu, licenţiat în litere al Universităţii Sorbona; (m. 17 august 1900).

A fost primul bibliograf și litograf al lui Anton Pann. A fost director la Fundația Universitară „Carol I”.

A avut  contribuţii majore la introducerea criteriilor ştiinţifice de culegere şi interpretare a folclorului si a scris lucrări asupra literaturii antice.

Între 1869–1875 a fost redactor al revistei Ghimpele,unde a debutat la 17 mai 1870, sub pseudonimul Ghedem, cu pamfletul Animale politice – Maimuța, care se înscria în linia atacurilor antimonarhice ale revistei.

 A fost Ministrul cultelor și instrucțiunii publice în Guvernul Ioan Em. Florescu, apoi intre 1895 şi 1899,  director la Fundația Universitară „Carol I”.

Din lucrările sale se evidențiază: Cercetări asupra proverbelor române, Noțiuni despre colinde, Poezii populare române, Istoria literaturii latine, Istoria filosofiei antice.

1856: Olanda a deschis la București o agenție și un consulat general.

După înființarea în 1841 a Viceconsulatului comercial de la Galați, la 25 august 1856, Olanda a stabilit la București o misiune cu atribuții și competențe mai largi: o Agenție și un Consulat General.

Au urmat, în 1857, Agenții Consulare Onorifice la Bârlad, Botoșani, Focșani, Giurgiu, Roman.

1859 (25.08/6.09): În cadrul Conferinţei reprezentanţilor puterilor garante, de la Paris, a fost recunoscută « de jure » dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Principatelor Unite.

  1860  (25 august/6 septembrie): S-a înfiinţat prima agenţie diplomatică a Principatelor Unite la Paris.

Primul agent diplomatic titular  a fost  Ioan (Iancu) Alecsandri, fratele mai mic al scriitorului Vasile Alecsandri.

1862 (25.VIII/6.IX): Au fost unificate serviciile sanitare din Principatele Române, conducerea lor fiind încredinţată medicului Carol Davila.

1873: S-a nascut la Iasi, actriţa Lucia Sturdza Bulandra,  una dintre marile figuri ale scenei româneşti, de neuitat în roluri de compoziţie din dramaturgia universală şi naţională, spirit organizatoric, talent pedagogic ce a format generaţii întregi de actori: Nicolae Bălţăţeanu, George Calboreanu, Dina Cocea, Radu Beligan, Victor Rebengiuc.

Din 1947 până la sfârşitul vieţii a fost directoarea Teatrului Municipal din Bucureşti, astăzi Teatrul L.S.Bulandra; (d.19 septembrie 1961, Bucuresti).

 

În 1898 a debutat la Teatrul Național din București iar în 1914, împreună cu soțul ei Tony Bulandra, a întemeiat o companie particulară. Din 1941 a fost actriță a Teatrului Municipal din București iar din 1947 pâna la sfîrșitul vieții a fost directoarea acestui teatru, astăzi “Teatrul Bulandra“.

A fost profesoară la Conservatorul de artă dramatică din București timp de 30 de ani.

Pe 18 septembrie 1911 a debutat în filmul Amor Fatal; jucând alături de Tony Bulandra, viitorul ei soț. În 1914, cei doi, împreună cu alți actori, au înființat, Teatrul Regina Maria, sub sigla Companiei Bulandra–Maximilian–Storin, cu sediul în Piața Senatului. Au întocmit un repertoriu valoros, au constituit o echipă de talent, în frunte cu Maria Ventura, de la Comedia Franceză din Paris.

După război, când traversa o perioadă grea – destrămarea companiei (1941), moartea soțului (1943) – a fost numită la conducerea Teatrului Municipal (1947), astăzi Teatrul „Bulandra”. Invitația de a înființa acest teatru, venită din partea regimului comunist, a însemnat pentru ea o renaștere, o revenire la viață.

A fost una dintre marile figuri ale scenei românești, de neuitat în roluri de compoziție din dramaturgia universală și națională. A scris Actorul și arta dramatică, Amintiri și a tradus numeroase piese din limbile franceză, italiană, germană și engleză. A primit mai multe distincții: Bene Merenti, clasa I, Meritul Cultural, clasa I și clasa II, Vulturul alb (iugoslav), Ordinul Muncii, clasa I, Steaua Republicii, titlul de Artist al Poporului.

1902: S-a născut la Mera, Vrancea, Camil Baltazar (Leibu Goldstein), poet şi traducător: “Reculegeri în memoria ta”, “Biblice”; (m. 27 aprilie 1977, București).

A studiat la București și a debutat la Zburătorul literar în 1921. Eugen Lovinescu a fost cel care l-a descoperit și susținut. Împreună cu Petru Comarnescu a scos în 1928 revista Tiparnița literară, pe care în scurt timp a condus-o singur, până în 1931.

A fost, de asemenea, secretar de redacție sau redactor la mai multe periodice: Săptămâna muncii intelectuale și artistice, suplimentul Vremea literară al gazetei Vremea, România literară, Călăuza artelor, Albina, Reporter. 

A colaborat la mari reviste literare iar în 1923 i-a apărut prima carte de versuri, Vecernii. În timpul Holocaustului a apărut pe lista Scriitorilor evrei ostateci. A fost membru al Societății Scriitorilor Români, calitate ce i-a fost retrasă în 1940 din motive rasiale.

După 1944 a funcționat ca inspector general în Ministerul Artelor și, din 1952, responsabil al Serviciului de Presă și Propagandă din Ministerul Industriei Alimentare. În anii ’60 era redactor la Gazeta literară.

Opere publicate: Reculegeri în nemurirea ta, Strigări trupești lângă glesne, Cina cea de taină, Întoarcerea poetului la uneltele sale, Poeme de zodie nouă, Nespus de dragă mi-i ființa omenească, Soare pe zăpezi, Glorie iubirii, Noblețea plaiului natal, Din romanul existenței mele literare etc.

1905: S-a născut la Focșani, arheologul și istoricul Ion Nestor, fost membru corespondent (din 1955) al Academiei Române. S-a ocupat în paralel cu activitatea în domeniul arheologiei şi de problemele fundamentale ale procesului de formare a poporului român, întregind rezultatele săpăturilor arheologice cu interpretarea informaţiilor transmise de istoricii bizantini; membru corespondent al Academiei Române din 1955; (m. 1974).

A fost, alături de Sorin Pavel și Petre Pandrea, autor al Manifestului Crinului Alb, publicat în 1928 în revista Gândirea. Cei trei autori fvorbeau în numele tinerei generații românești, „cea mai frumoasă, cea mai mândră și cea mai nouă”, folosind vocabularul caracteristic futurismului italian și al primului manifest suprarealist al lui André Breton.

A devenit Doctor în Istorie la Universitatea „Philip” din Marburg cu o sinteză despre preistoria României (1932), care a fost publicată în 1933 în limba germană (Der Stand der Vorgerschichtsforschung in Rumänien) și distinsă de Academia Română cu Premiul „Vasile Pârvan”.

A avut o intensă activitate în cadrul Muzeului Național de Antichități și a Institutului de Arheologie din București. A coordonat în decursul anilor de activitate cercetările de pe șantierele arheologice de la Glina, Sărata Monteoru, Zimnicea, Glăvăneștii Vechi, Corlăteni, Suceava, Dridu, Bratei, Păcuiul lui Soare. Din 1945 a desfășurat concomitent o prestigioasă carieră didactică ca profesor la Universitatea din București; prin studiile sale a contribuit la fundamentarea procesului de formare a poporului român, întregind rezultatele săpăturilor arheologice cu interpretarea informațiilor transmise de istoricii bizantini.

A fost membru al Institutului Arheologic German, al Societății de Arheologie din Iugoslavia, al Consiliului permanent al Uniunii Internaționale de Științe Pre și Protoistorice, al Uniunii Internaționale de Arheologie Slavă.

1907: A murit la Câmpina, jud.Prahova, scriitorul, filologul, folcloristul, prozatorul, dramaturgul, istoric și publicist Bogdan-Petriceicu Hasdeu, membru al vechii familii boieresti basarabene Hîjdău. (n. Tadeu Hîjdău; 26 februarie 1838, Cristinești, Hotin, azi în Ucraina – 25 august 1907, Câmpina) .

Spirit enciclopedic al culturii române, Hașdeu a fost unul dintre marii întemeietori al lingvisticii, filologiei și lexicografiei românești și unul dintre fondatorii folcloristicii comparate române. A fost de asemenea membru titular și vicepreședinte al Academiei Române.

A studiat la universitatea din Harkov, după terminarea studiilor slujind ca ofiţer în armata rusă.

La 1856, când sudul Basarabiei a revenit la Moldova, a trecut în acest ţinut pentru a scăpa de împilarea şi deznaţionalizarea forţată practicată de administraţia de ocupaţie.

Ruşii i-au cerut extrădarea, iar la refuzul autorităţilor române, i-au anulat dreptul de moştenire pe care-l avea asupra unor moşii ale familiei rămase în partea rusească a Basarabiei.

Mai târziu însă i s-a recunoscut acest drept pe cale judiciară.

Din 1878 a fost profesor de filologie comparată la Universitatea din Bucureşti. A tipărit o parte din lecţiile sale pline de originalitate şi de cunoştinţe vaste asupra literaturilor străine şi a limbii române.
 A susţinut dinastia străină, de Hohenzollern si a fost membru al Partidului Liberal, ajungând deputat din partea acestui partid  în parlamentul României.

După moartea singurei sale fiice, Iulia, în 1888, a devenit mistic şi fervent practicant al spiritismului, scop în care a construit Castelul Iulia Hasdeu de la Câmpina.

A murit la Câmpina, lăsând în urmă o operă vastă şi perenă.

Savant cu preocupari multilaterale si  una dintre cele mai mari personalităţi ale culturii române din toate timpurile, are meritul de a fi aşezat pe baze ştiinţifice filologia românească; a relevat fondul autohton al limbii române (substratul dacic); a proiectat un vast dicţionar al limbii române (Etymologicum Magnum Romaniae, elaborat până la cuvântul „bărbat”), conceput ca o enciclopedie de cunoştinţe lingvistice, filologice, folclorice, istorice, geografice şi literare; unul dintre fondatorii folcloristicii comparate în România.

A fost membru titular al Academiei Române din 1877 si vicepreşedinte al acestui for în mai multe rânduri.

1917: S-a nascut in localitatea Boţeşti, Argeş, Ion Diaconescu, important politician roman in perioada post- comunista.

Nepot pe linie maternă al lui Ion Mihalache, Diaconescu a intrat în PNŢ încă din 1936, în organizaţia de tineret a partidului, unde a fost membru al Biroului Central (1944-1947).

După absolvirea Facultăţii de Electromecanică a Institutului Politehnic din Bucureşti (1942), Diaconescu a lucrat ca referent tehnic în cadrul Ministerului Economiei Naţionale până în 1947, când a fost epurat.

Arestat la 1 decembrie 1947, prins în valul de arestări ale liderilor PNŢ, Diaconescu a fost deţinut politic între 1947 şi 1964.

După eliberarea din închisoare, a lucrat ca inginer la întreprinderea Ascensorul Bucureşti, până în 1980, continuând să ţină legătura cu foşti fruntaşi ţărănişti, între care se afla şi Corneliu Coposu.

În zilele Revoluţiei din decembrie 1989 a participat la relansarea partidului, semnând Apelul pentru intrarea PNŢ în legalitate (22 decembrie 1989), alături de alţi foşti membri.

Îl secondează pe Corneliu Coposu la conducerea partidului (ca prim-vicepreşedinte, ianuarie 1990 – noiembrie 1995).

A fost preşedinte interimar al PNŢCD după moartea lui Corneliu Coposu (noiembrie 1995 – ianuarie 1996), preşedinte al partidului (ianuarie 1996 – ianuarie 2001), preşedinte al Camerei Deputaţilor (decembrie 1996 – decembrie 2000).

Ion Diaconescu şi-a publicat memoriile în volumele „Temniţa -destinul generaţiei noastre” (1998), „După temniţă” (2003) şi „După Revoluţie” (2003).

A decedat in data de 11 octombrie 2011.

1929: Se experimentează cabina catapultabilă de avion,o versiune timpurie a scaunului ejectabil, construită în premieră de inventatorul român Anastasie Dragomir (n. 6 februarie 1896 – d. 1966) împreună cu inventatorul Tănase Dobrescu .

Aceasta a fost testată pe 28 august 1929 în apropierea aeroportului Orly, Paris, organizându-se ulterior o a doua testare pe aeroportul Băneasa, în octombrie 1929.

Cabina catapultabilă a fost montată într-un avion Farman pilotat de aviatorul Lucien Bossoutrot, care la acea vreme deținea recordul de durată a unui zbor fără escală.

Prima punerea în practică a invenției a fost un succes total, numele românului ajungând cunoscut în toată lumea aviației.

Invenția consta dintr-o așa numită celulă parașutată – un scaun detașabil și ejectabil vertical (prevăzut cu două parașute) dintr-o aeronavă sau din orice tip de vehicul, conceput a fi folosit doar în cazuri de urgență, și care reprezenta o versiune timpurie, dar suficient de sofisticată, a actualelor scaune ejectabile.

A fost brevetată la Paris, în aprilie 1930

A fost brevetată la Paris, în aprilie 1930

1929: S-a născut la Herăști–Grebănu, Râmnicu-Sărat/Buzău, ÎPS Pimen Zainea (prenumele la botez: Vasile), arhiepiscop ortodox al Sucevei şi Rădăuţilor (din 1991). A decedat la 20 mai 2020,la București

A studiat la Seminarul monahal din Mănăstirea Neamț, la Institutul Teologic Universitar din București (1953–1957) și mai târziu, studii de specializare la Universitatea din Köln. A urmat și Institutul de Arte Plastice din București, obținând diplomă în Muzeografie. 

A fost tuns în monahism la Mănăstirea Neamț în 1951 sub numele Pimen, fiind hirotonit ierodiacon și apoi ieromonah. A fost profesor la școlile monahale din Mănăstirile Neamț și Secu, pedagog la Seminarul Teologic din Mănăstirea Neamț, după absolvirea facultății, egumen, apoi stareț la Mănăstirea Putna, preot-duhovnic la Mănăstirea Văratec, preot la Schitul Durău, muzeograf la Mănăstirea Putna, protosinghel și arhimandrit (1975).

În perioada 1975–1977 a colaborat cu Securitatea, utilizat ca informator de către Inspectoratul Județean Suceava sub numele conspirativ Sidorovici. În 1991, Pimen Suceveanul a fost ales arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, fiind instalat la Suceava la 3 martie 1991. În 1992, l-a invitat pe Regele Mihai la Putna, la celebrarea Paștilor.

Pe baza aceste invitații oficiale, autoritățile române au acceptat această vizită care s-a bucurat de o primire entuziastă, pentru regele exilat de comuniști, căruia până la acea dată nu i se permisese revenirea în țară.

1930: S-a născut la Odorheiu Secuiesc, actorul maghiar, Andrei Csiky (Csiky András), laureat al Premiului „Jászai Mari” al Ministerului Culturii din Ungaria.

Începând din 1990 a pregătit actorii de limbă maghiară din Cluj în calitate de profesor la Catedra de Teatru a Universităţii Babeş–Bolyai.

A interpretat roluri memorabile în piese importante ale dramaturgiei universale si a jucat în importante filme româneşti şi maghiare, precum „Pădurea spânzuraţilor”, regizat de Liviu Ciulei, care a obţinut în 1965 Premiul pentru cea mai bună regie la Festivalul de Film de la Cannes.

S-a retras treptat din activitate după intrarea în noul mileniu şi definitiv din anul 2008.

1933: România a semnat la  Londra, Actul final al Conferinţei ţărilor exportatoare şi importatoare de grâu (21-25.08) prin care sunt prevăzute cote pentru fiecare ţară la exportul de grâne.

A fost creat “Comitetul consultativ al grâului”, a cărui existenţă este prelungită până în august 1938.

1936: S-a născut la Piteşti, actorul român Sebastian Papaiani. Tatăl său era de etnie greacă.

A absolvit Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica, promotia 1960 si in 1963 debuteaza in filmul  regizorului Geo Zaizescu , “ Un surâs în plină vară “

 In anul 2002 a fost decorat cu Ordinul naţional Serviciul Credincios în grad de Cavaler, „pentru devotamentul şi harul artistic puse în slujba teatrului romanesc, cu prilejul împlinirii unui veac şi jumătate de existenţă a Teatrului Naţional din Bucureşti”.

1940: S-a născut la Cernăuţi (azi în Ucraina), istoricul Mihai Pelin, scriitor și publicist, membru al Uniunii Scriitorilor. A absolvit Facultatea de Filozofie din București, a fost jurnalist la Scânteia Tineretului, Tribuna României, Ramuri, Flacăra. 

A coordonat elaborarea primelor patru volume ale “Cărţii Albe a Securităţii”;  (“Opisul emigraţiei politice”, “Culisele spionajului românesc”); (d. 14 decembrie 2007, București).

Era absolvent al Facultatii de Filosofie din Bucuresti si membru al Uniunii Scriitorilor. Inainte de 1989 a fost redactor la Scanteia tineretului, Tribuna Romaniei, Ramuri, Flacara, si colaborator al revistelor romanesti pentru strainatate.

Dupa decembrie 1989, a reusit sa obțină aprobare de a studia documente din Arhivele Securitatii de la colegul sau de facultate Virgil Magureanu si a coordonat volumele deja celebrei Carti albe a Securitatii.

1945: S-a născut in localitatea Glod din Maramures, Ion Petreuş, cunoscut interpret al cântecului popular maramureşean; (m.22 iunie 2002).

Este unul din cei patru fraţi ai familiei Petreuş (Ştefan, Ion,Ioana şi Pătru), iar impreuna cu fratele sau Stefan, a devenit renumit  pentru interpretarea cântecelor  din zona Maramuresului.

S-au făcut remarcaţi prin numeroasele înregistrări instrumentale şi vocale pe care le-au realizat şi prin materialele discografice pe care le-au elaborat.

1950: Numele oficial al Brașovului a devenit la ordinul slugilor comuniste ale ocupantilor sovietici Orașul Stalin.

Rușii au denumit 14 orașe din toată Europa după numele dictatorului. Legenda spune că în România ar fi fost vizat inițial Sibiul, dar comuniștii au considerat că nu sună bine Salam de Stalin și astfel „onoarea”a revenit Brașovului.

Ca să nu se creadă că rușii au impus acest lucru, s-a ticluit un document prin care chipurile muncitorii din Brașov cereau insistent numirea orașului lor cu numele lui Stalin. ”Cererea” acestora a apărut în ziarul brașovean Drum nou (19 august), iar pe 22 august s-a dat decretul pentru schimbarea numelui.

Pe 25 august, același Drum nou a publicat „salutul călduros” al Guvernului și al CC al PMR la schimbarea numelui din Brașov în Orașul Stalin. Pe Tâmpa era scris numele „Stalin” din brazi. În 24 decembrie 1960 Brașovul și-a recăpătat denumirea originală.

1954 – Prima pa

1954: Prima participare a României la Campionatele Europene de atletism.

Iolanda Balas se claseaza pe locul secund (1,65 m).

1960: Incepe la Roma, ediția a XVII-a a Jocurilor Olimpice moderne  (25 august-11 septembrie).

1960: Au început Jocurile Olimpice de vară de la Roma.

A XVII-a ediție a Jocurilor Olimpice s-a desfășurat la Roma în perioada 25 august–11 septembrie 1960. Au participat 83 de țări și 5.348 de sportivi, în 150 de probe sportive din 17 sporturi.

România a participat cu 109 sportivi, câștigând 10 medalii (3 de aur, 1 de argint și 6 de bronz), ocupând locul 11 în clasamentul pe medalii. Iolanda Balaș a câștigat medalia olimpică de aur

Pentru prima oară, competiţia a fost transmisă în direct sau înregistrat de peste 100 de canale de televiziune din întreaga lume.

 1975: A murit Romulus Dianu, prozator, publicist şi traducător (a tradus din Feodor Dostoievski, Bertolt Brecht şi Georges Duhamel); a lucrat în diplomaţie, zece ani fiind colaboratorul lui Nicolae Titulescu şi acreditat pe lângă Liga Naţiunilor ;(n. 1905).

1980: A încetat din viaţă filosoful Dumitru D. Roşca, membru al Academiei Române. Este autorul lucrarii “Existenţa tragică.Încercare de sinteză filosofică”; (n. 29 ianuarie 1895).

1994: Ioan Stoica, patronul  structurii piramidale ” Caritas” , a fost reținut la Direcția Cercetări Penale a IGP pentru audieri, sub acuzația de bancrută frauduloasă, fals și înșelăciune în dauna avutului particular.

1998 : Guvernul Romaniei  a adoptat o ordonanţă prin care ansamblul din perimetrul central al Municipiului Bucureşti, format din “Centrul istoric” şi Noul Centru Civic – “Bucureşti 2000” – a fost declarat zonă de interes naţional.

2007: A murit Valeriu Condurache, scriitor, publicist şi cercetător ştiinţific, fost director al Complexului Muzeal „Moldova” din Iaşi; (n. 1950).

 2016: A murit designerul francez de origine română Sonia Rykiel, supranumită „Regina Tricotajelor”; (n. 1930).

 Sonia s-a născut la 25 mai 1930 la Paris, într-o familie evreiască în care tatăl român, Alfred Flis, era un ceasornicar originar din  Vaslui, România și o mamă de origine rusă, Fanny, născută în Franța.

Supranumită în 1967 de revista americană Women Wear Daily „Regina mondială a tricotajelor”, ea a inventat cusăturile în sens invers, „fără tiv”,  în numele unei noi filozofii în modă .

Creează un stil cu elemente indentificabile ale căror elemente cheie erau culoarea negru, dungile, dantela, strasuri și mesajele scrise pe pulovere.

În 1972 i s-a încredinţat decorația interioară a Hôtel de Crillon.

În 1973, a fost aleasă vicepreședinte al Camerei de cusut a Uniunii a Federației Franceze de cusut, designeri și designeri de modele  gata de purtat.

În 1978,a creat un prim parfum feminin. 

2020: A murit Emilian Popescu, teolog și profesor universitar, cercetător de excepție în domeniul istoriei, arheologiei și epigrafiei antice și creștine, precum și al spiritualității bizantine; (n.20 februarie 1928 la Orlești, judetul Vâlcea).

A fost membru de onoare al Academiei Române din 2006. A fost decorat în februarie 2004 cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Ofițer, „în semn de apreciere deosebită pentru activitatea susținută în domeniul cultelor, pentru spiritul ecumenic și civic dovedit și pentru contribuția avută la întărirea legăturilor interconfesionale, de bună și pașnică conviețuire între toți oamenii.

CALENDAR CREȘTIN ORTODOX

Aducerea moaștelor Sfântului Apostol Bartolomeu

  Sfântul Apostol Bartolomeu este unul din cei doisprezece Apostoli. Impreuna cu Sfantul Apostol Filip si Mariami, sora acestuia, au fost prezenti in cetatile din Siria si Asia de Sus, vestind invatatura lui Hristos.

Mai tarziu va ajunge in Arabia, Persia, India si apoi in Armenia, locul in care va fi  ucis. Moastele sale au fost asezate intr-o racla si au adus multe tamaduiri.

Datorita minunilor care se petreceau la mormântul acestuia, păgânii au aruncat în mare racla în care se aflau moaștele Sfântului Bartolomeu.

Ele au ajuns in Liparia, unde, prin vedenie dumnezeiască, episcopul Agaton însoțit de cler și popor, le-a așezat într-o biserică închinata Sfântului Bartolomeu. Aici au rămas până în vremea împăratului Teofil.

Din cauza atacurilor venite din partea musulmanilor, moaştele sale au fost duse în cetatea Venend.

CITIŢI ŞI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2020/08/25/o-istorie-a-zilei-de-25-august-video-2/

Bibliografie (surse) :

1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;
2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;
3. e.maramures.ro ;
4. Wikipedia.ro.;
5. mediafax.ro ;
6. worldwideromania.com ;
7. Enciclopedia Romaniei.ro ;
8.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;
9.  Istoria md.;
10. istoriculzilei.blogspot.ro; CreștinOrtodox.ro;Cinemagia.ro.

Au trecut 29 de ani de când trupele ruse au intrat în Moldova, 13 ani în Georgia și 7 ani în Donbas. Și mai este și Crimeea…

Rusia nu este pregătită să-și îndeplinească obligațiunile asumate cu privire la retragerea trupelor ruse din regiunea transnistreană a R. Moldova. Declarații în acest sens au fost făcute de asistentul adjunct al secretarului de stat al SUA pentru afaceri europene și eurasiatice, George Kent într-un interviu acordat pentru postul de radio Europa Liberă.

Potrivit diplomatului american, Rusia este un stat agresor. „Rușii au început războiul în Ucraina și nu este un conflict – este chiar un război. Rusia are datoria să pună capăt acestui război, și nu Ucraina. Pentru că este un război în Ucraina, dar nu războiul Ucrainei. 100% este războiul Rusiei”, a remarcat oficialul.

În context, George Kent s-a referit și la relația Rusiei cu statele din regiune care au conflicte „înghețate” pe teritoriile lor – Republica Moldova și Georgia.

„Am fost în regiunea transnistreană cu o lună în urmă. Reprezint America în acest proces – în procesul de negocieri 5+2 din Transnistria. Și este clar că Rusia pur și simplu nu este pregătită să își îndeplinească obligațiile. Președintele rus Boris Elțin a promis în timpul unei reuniuni OSCE (Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa) de la Istanbul, în urmă cu 22 de ani, că toate trupele ruse vor fi retrase din Moldova până la sfârșitul anului 2001. Deci, anul acesta este a 20-a aniversare a promisiunii neîmplinite a președintelui Rusiei. Și este clar că au existat promisiuni similare ale lui Putin către președintele francez Nicolas Sarkozy în 2008 cu privire la situația din Abhazia, când Putin ar fi spus că va fi un război scurt. Așadar, au trecut 29 de ani în Moldova, 13 ani în Georgia și 7 ani acum în Donbas. Și mai este Crimeea”, a declarat George Kent..

Amintim că asistentul adjunct al secretarului de stat al SUA pentru afaceri europene și eurasiatice, George Kent, a vizitat Republica Moldova în perioada 11-12 iulie, pentru a participa la discuțiile în formatul 3+2 privind reglementarea conflictului transnistrean sub egida OSCE și pentru a discuta cu liderii de la Chișinău și Tiraspol.

În opinia înaltului diplomat de la Washington, comunitatea internațională trebuie să exercite presiuni mai mari asupra regimului de la Moscova :

---

„Cred că noi, împreună, toate țările – Ucraina, Statele Unite, Germania, Franța și altele – trebuie să facem presiuni asupra Rusiei. Și trebuie să facem tot ce ne stă în putință pentru ca Ucraina să fie o țară de succes, astfel încât cetățenii ucraineni care trăiesc încă în teritorii ocupate temporar din Donbas și Crimeea să știe că într-adevăr guvernul Ucrainei crede că ei sunt, într-adevăr, cetățeni ai Ucrainei.”