CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Cele mai bune universități din România, în 2020

Cele mai bune universități din România, în 2020: Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea din București și Politehnica București sunt top 3 în clasament

Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea din București și Politehnica București sunt top 3 în clasament

Cele mai bune universități din România anului 2020 sunt Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea din București și Universitatea Politehnica din București.

Clasamentul Universităților din România 2020 publicat de Asociația Ad Astra a cercetătorilor români din țară și străinătate vine cu un top 3 neschimbat în ultimii 5 ani, consemnează https://radiochisinau.md/cele-mai-bune-universitati-din-romania-in-2020

Universitatea de Vest din Timișoara își menține poziția a 4-a, însă este devansată la scor de Universitatea de Medicină și Farmacie Grigore T. Popa din Iași, care anul trecut era pe poziția 6, potrivit Edupedu.ro.

O surpriză vine de la Universitatea Transilvania din Brașov, care urcă 2 poziții până pe locul 7, devansând și anul acesta Academia de Studii Economice (ASE) din București. Universitatea Dunărea de Jos din Galați urcă de pe poziția 12, pe 10, notează sursa citată.

La coada clasamentului, se bat pe ultimul loc 10 universități: Universitatea Aurel Vlaicu din Arad, Universitatea din Oradea, Universitatea din Pitești, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, Universitatea Ovidius din Constanța, Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava, Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din București, Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești și Universitatea Tehnică de Inginerie Civilă din București, potrivit clasamentului publicat de Ad Astra.

Clasamentul universităților din România 2020: 
PozițiaUniversitateaPunctaj
1Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca22
2Universitatea din București18
2Universitatea Politehnica din București18
3Universitatea de Medicină și Farmacie Grigore T. Popa din Iași13
4Universitatea de Vest din Timișoara12
5Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași11
6Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila din București10
6Universitatea de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu din Cluj-Napoca10
7Universitatea Transilvania din Brașov8
8Academia de Studii Economice din București6
9Universitatea Politehnica din Timișoara4
9Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca4
9Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iași4
10Universitatea Dunărea de Jos din Galați3
10Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie George Emil Palade din Târgu Mureș3
10Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca3
11Universitatea din Craiova2
11Universitatea de Medicină și Farmacie Victor Babeș din Timișoara2
12Universitatea Aurel Vlaicu din Arad1
12Universitatea din Oradea1
12Universitatea din Pitești1
12Universitatea Lucian Blaga din Sibiu1
12Universitatea Ovidius din Constanța1
12Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava1
12Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova1
12Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din București1
12Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești1
12Universitatea Tehnică de Inginerie Civilă din București1

Notă: Universitățile românești care nu apar în tabel nu sunt incluse în niciunul din cele unsprezece (11) rankinguri internaționale ale universităților incluse în Metarankingul Universitar-2020. Pentru claritate, ordinea de prezentare a universităților care au același punctaj/aceeași poziție în clasament este stabilită în tabel în funcție de criteriul alfabetic combinat cu cel al tipului de universitate (ex. comprehensivă vs. de specialitate), precizează autorii studiului.

Metarankingul Universitar 2020 folosește metodologia propusă de membrii High Level Experts Group, numiți în 2016 de Ministrul Educației Naționale și Cercetării Științifice din România pentru a elabora Metarankingul Universitar-2016, anunță Ad Astra. Clasamentul are la bază rankingurile internaționale ale universităților la data de 1 noiembrie 2020.

În România, există în 2020 97 de universități (din care 7 în lichidare): 54 de universități publice (incluzându-le pe cele militare) și 43 de universități private (din care 9 autorizate
provizoriu).

“Scopul Metarankingului Universitar este să identifice care dintre aceste universități au o minimă vizibilitate internațională în rankingurile majore ale universităților (sunt prezente în cel puțin un ranking inclus în analiză) și care este impactul lor relativ în aria academică internațională (prin punctajul obținut în metaranking)”, explică autorii.

Asociația cercetătorilor precizează că “în lume există mai multe rankinguri internaționale ale universităților. Pentru a avea o imagine comprehensivă a performanței academice a universităților românești, acestea trebuie integrate într-un metaranking, după modelul meta-analizelor, care combină datele științifice de la mai multe studii pentru a extrage concluzii mai robuste. Coroborarea prezenței unei universități în mai multe rankinguri asigură un diagnostic mai riguros, dincolo de prezența întâmplătoare într-un ranking (sau un număr redus de rankinguri)”.

Compară cu Clasamentul universităților din România 2019: 
UniversitateaPunctajPoziția
Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca181
Universitatea din București152
Universitatea Politehnică din București133
Universitatea de Vest din Timișoara104
Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași95
Univ. de Medicină și Farmacie Carol Davila din București95
Univ. de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu din Cluj95
Univ. de Medicină și Farmacie Grigore T. Popa din Iași86
Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iași67
Universitatea Politehnica din Timișoara58
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca58
Universitatea Transilvania din Brașov49
Academia de Studii Economice din București310
Univ. de Medicină și Farmacie Victor Babeș din Timișoara310
Univ. de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca310
Universitatea din Craiova211
Universitatea din Oradea211
Universitatea Lucian Blaga din Sibiu211
Universitatea Ovidius din Constanța211
Universitatea Aurel Vlaicu din Arad112
Universitatea de Medicină și Farmacie Craiova112
Universitatea de Medicină și Farmacie Târgu Mureș112
Univ. de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București112
Universitatea din Petroșani112
Universitatea din Pitești112
Universitatea Dunărea de Jos din Galați112
Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești112
Universitatea Ștefan cel Mare Suceava112
Universitatea Tehnică de Inginerie Civilă din București112
Universitatea Valahia din Târgoviște112

22/08/2021 Posted by | analize | , , , , , | Lasă un comentariu

Datele Institutului Național de Statistică arată că prețurile cresc îngrijorător. Românii sărăcesc pe zi ce trece

Inflație mondiala

În România, rata anuală a inflaţiei în luna iulie 2021 comparativ cu luna iulie 2020 a fost de 5,0%, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS). Mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 7,64%, serviciile cu 2,74% iar mărfurile alimentare cu 2,33%.

Energia electrică, gazele, carburanții  și uleiul sunt produsele care s-au scumpit cel mai mult. La energia electrică plătim cu aproape 25 de lei în plus la fiecare sută de lei facturată. Tariful la gaze a crescut, de asemenea, semnificativ, cu peste 20% față de iulie 2020. Combustibile sunt și ei mai scumpi cu circa 13% față de aceeași lună a anului trecut, iar uleiul cu 18%, mai arată datele INS.

Prețurile au crescut si cu 30% față de începutul anului.Banala franzelă de 300 de gr. a ajuns la 1,3 lei în crestere cu 30% față de anul trecut.Carnea este mai scumpă cu 21%, fructele cu 20%, legumele cu 15%, uleiul cu 12%, faina si malaiul cu 25%.Combustibilul este mai scump cu 29% față de anul trecut.

Plătiți in plus câte 63 de lei la un plin.Energia este mai scumpă cu 20% decât anul trecut. Plătiti in plus la fiecare factura câte 50 lei.

Românii saracesc pe zi ce trece. Cu aceiași bani cumpără mai puțin și mai scump.Falimentul politicilor lui Cîțu, scrie analistul Adrian Caciu pe https://gandeste.org/analize/falimentul-politicilor-lui-citu/120825/

22/08/2021 Posted by | analize | , , , , , | Lasă un comentariu

ZIUA DE 22 AUGUST ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

Ziua de 22 august în istoria noastră

1233: Este menționat  într-un document din timpul regelui Andrei al II-lea al Ungariei (1205–1235), nobilul Luca, primul Ban de Severin cunoscut.

Banatul Severinului a fost o formaţiune politică, militară şi administrativă cu statutul de MARCĂ în cadrul sistemului defensiv antiotoman al regalităţii medievale maghiare.

A reunit teritorii din vestul Olteniei şi din estul Banatului. Era condus de un ban, cu reşedinţa la Severin. Banatul Severinului a fost disputat de Ţara Românească şi Ungaria.

1233 Banatul De Severin

Banatul Severinului (Banatus ZewriniensisTerra Zeurino sau Țara Severinului) a fost o formațiune politică, militară și administrativă cu rolul de marcă în cadrul sistemului defensiv antiotoman al regalității maghiare medievale. Cuprindea Carașul și o fâșie din Ardeal, țara Hațegului, ținutul Amlașului și o parte limitrofă din Oltenia (Mehedinți), o parte din Gorj și din Vâlcea, întinzându-se pe ambele laturi ale munților) de la Dunăre până la Olt.

  Titlul de „Ban”, acordat neîntrerupt pe parcursul a 300 de ani în istoria Severinului atâtor personaje importante din istoria europeană, nu era o simplă titulatură onorifică ci sublinia rolul ei militar şi politic de excepţie în apărarea graniţelor dunărene.

Pe lângă autoritate, titlu de cavaler al Ordinului Dragonului, titlul de Ban de Severin se bucura şi de o serie de avantaje materiale, în primul rând prin sumele cu care această demnitate era remunerată.

După nobilul Luca se cunoaşte numele altui ban maghiar de Severin, Ştefan. Numit de Regele Bela al IV-lea (1235–1270), funcţia sa va fi preluată de Ioan.

Conceput ca o Marcă de graniţă a regatului maghiar, Banatul de Severin avea drept scop apărarea, consolidarea şi extinderea autorităţii coroanei maghiare la sud de Dunăre.

La maxima lui întindere a cuprins teritorii din vestul Olteniei şi din estul Banatului. Era condus de un ban, cu reşedinţa în Cetatea Severinului.

Banatul Severinului a fost disputat politic între Ţara Românească şi Ungaria, iar religios între catolici si ortodocşi.

1233 Cetatea Severinului

Foto: Cetatea Severinului Sursa: http://historymaps.ro/?tag=banatul-de-severin

Domnitorul muntean Mircea cel Bătrân a avut şi el titlul de Ban de Severin.

În 1408, Sigismund îl numeşte Ban de Severin pe renumitul Filippo Buondelmonti degli Scolari, cunoscut cu numele de Pipo di Ozora, cavaler ca şi Vlad Ţepeş al Ordinului Dragonului.

În 1429 Sigismund cere ajutorul Ordinului cavalerilor Teutoni. Sub conducerea lui Nicolae Radwitz, care este înobilat baron şi Ban de Severin, cavalerii teutoni preiau apărarea cetăţii şi a Banatului de Severin.

În timpul domniei lui Ladislau al VII-lea (1444-1457), şi a lui Matei Corvin (1458-1490), urmează o perioadă în care printre Banii Cetăţii Severinului sunt nobili maghiarizaţi şi catolicizaţi de origină română: Mihail de Cerna care a avut o continuitate de opt ani în funcţie, între 1446 şi 1454, fiind dublat în 1449 de vărul său Vasile de Cerna, iar între 1452 şi 1454 de un alt nobil român bănăţean, Petru Danciu de Caransebeş.

La fel, Ştefan şi Mihail de Mâtnic în 1459 şi respectiv 1467 vor contiuna şirul Banilor de Severin.

Alţi Bani severineni de origine româna sunt: Ladislau Ficior de Haţeg şi Gheorghe Mare, care pentru buna guvernare a Severinului este numit ulterior, Ban de Belgrad.

După bătălia de la Mohács, din 1526, Banatul Severinului a fost divizat. Partea răsăriteană (începând de la Vârciorova) a trecut sub jurisdicţia domnitorilor munteni, iar în partea apuseană (începând de la Orşova, inclusiv) s-a constituit, treptat, Banatul de Lugoj – Caransebeş.

1376: Orașul Lugoj a fost atestat documentar pentru prima dată.

Lugoj, podul de fier | singur, singur, singur, intr-un han departe, doarme  si hangiul, zarile-s desarte...

Așezarea facea parte dintr-un district românesc, care și-a păstrat, și prin privilegiile și autonomia date de diplomele regilor maghiari până în secolul al XVI-lea. Într-o diplomă datată 22 august 1376, semnată de regele Ungariei Sigismund de Luxemburg, se arată că cetatea Lugojului a fost donată marilor feudali Ladislau și Ștefan Losonczy.

La sfârșitul secolului al XIV-lea, turcii treceau deseori Dunărea, invadau Banatul, ajungând până în părțile Lugojului. În timpul marilor campanii antiotomane, pe când era comite de Timiș, Ioan Huniade, a luat măsuri pentru organizarea sistemului de apărare a orașului, întărind cetatea cu șanțuri, metereze și palisade.

Unul dintre cele mai importante centre ale mișcării culturale din Transilvania și Banat, Lugojul este cunoscut pentru rolul important pe care l-a jucat în dezvoltarea învățământului, în mișcarea de eliberare socială și națională și consolidarea unității naționale a românilor.

1456: Vlad Ţepeş, fiul lui Vlad Drăculea , l-a înfrânt şi ucis pe Vladislav al II-lea, începându-și domnia în Muntenia.

Vlad Ţepeş (n. noiembrie/decembrie 1431 – d. decembrie 1476), a domnit în Ţara Românească în anii 1448, 1456 – 1462 şi 1476.

1513: Tătarii năvălesc în Moldova

1513 Letopisețul Țării Moldovei - Grigore Ureche

Vă leato 7021 [1513] avgustu 22 de zile, pre aceasta vreme, Mendi Ghirei hanul au prădat Litva, pănă la Vilna, de multă pagubă au făcut și mulți robi au luat. Așijdirea pre aceiași vreme, Bet Ghirei ficiorul hanului au intratu la Moldova, de au prădat țara pănă la Iași și au arsu târgul și ținutul Cârlegăturii și au ajunsu și pănă la Dorohoiu și pănă la Ștefănești. Iară alții au prădat în jos la Lăpușna și la Chigheciu și de sârgu vrându să iasă cu robii, în Nistru multe suflete au înecatu și robi și și de ai sei. Iară asupra lor trimiseasă Bogdan vodă pre Corpaciu hatmanul său, de i-au lovitu cu o mie de oameni și nesocotit dându războiu vitejaște, au căzut de ai noștri șapte sute, iară trei sute au scăpat. Iară tătarii cu pagubă mai multă de apă decâtu de oaste au avut, s-au întorsu la Piericop. Iară Bogdan vodă îngrozindu-să de acea pagubă, au trimis la craiul leșăscu soli, de au poftitu ajutor împotriva tătarilor, de vor vrea să vie de iznoavă, ca să să apere, alta pentru ca să-i sloboază solii, să treacă la Moscu și de toate i-au făcut craiul pre voie” (Grigore Ureche – Letopisețul Țării Moldovei)

1531: In bătălia de la Obertin, domnul moldovean Petru Rareș a fost înfrânt de poloni.

1531 Bătălia De La Obertyn

Trupele poloneze comandate de  hatmanul Jan Tarnowski (Ioan Tarnovschi) au recucerit Pocuția, de la moldoveni, după ce Petru Rareș invadase Pocuția în 1530.

1579 : A murit la Padova, în Italia compozitorul ardelean  (30 mai 1507, Brașov).

Valentin Bakfark | Discography | Discogs

A fost și un virtuoz al lăutei celebru în epocă.

1785: Promulgarea patentei lui Joseph al II-lea ,împărat al Sfântului Imperiu Roman de Naţiune Germană 1765-1790,(şi rege al Ungariei şi Boemiei, 1780-1790) de „desfiinţare a iobăgiei în Transilvania”, prin care li se recunoştea ţăranilor dreptul de strămutare şi se interzicea alungarea lor de pe moşie fără un motiv legal.

Iosif al II-lea | ISTORII REGĂSITE

În urma răsunetului european avut de Răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan, împăratul Iosif al II-lea a emis ordonanța prin care li se recunoștea țăranilor iobagi dreptul de strămutare. Iosif al II-lea, împărat al Sfântului Imperiu Roman a vizitat în mai multe rânduri Banatul, Transilvania și Bucovina, unde a primit cu solicitudine petițiile oamenilor și a intrat în conștiința colectivă ca „bunul împărat”.

A emis mai multe legi reformatoare dar, după moartea sa, toate au fost abrogate.

Suprimarea definitivă a iobăgiei a avut loc abia în 1848

1802: A murit la Hălmeag, Comitatul Târnava Mare, Transilvania, eroina moților Ecaterina Varga, luptătoare pentru drepturile românilor din Munții Apuseni; d.Șercaia, Brașov – cca. 1858.

În anii 1840–1847, a militat pentru drepturile iobagilor prin petiții adresate guvernului Transilvaniei de la Sibiu, precum și prin memorii susținute personal la Curtea de la Viena, cerând, în numele moților, înlăturarea abuzurilor autorităților vremii. 

Dată fiind nepăsarea autorităților locale și centrale la cererile moților, Ecaterina Varga a îndemnat populația din Munții Apuseni la nesupunere și împotrivire pe față. Autoritățile, nemulțumite de revendicările ei, au dispus să fie prinsă, fiind urmărită ca instigatoare.

Andrei Șaguna, pe atunci vicar episcopal, a ajutat la predarea ei către autorități, răpind-o și astfel trădând-o, la 17 ianuarie 1847, în localitatea Bucium Poieni. A fost închisă la Aiud și la Alba Iulia, timp de aproape patru ani, fără judecată. Procesul a avut loc în 1851, a fost condamnată la încă trei luni de închisoare și apoi exilată în satul său natal, Hălmeag. Se presupune că și-a trăit restul vieții acolo.

1820: S-a născut la Bârlad, omul politic român Manolache Costache Epureanu.

S-a implicat în luptele pentru Unire, în calitate de membru al Divanului Ad-hoc din Moldova (1857) şi al Adunării Elective a Principatului (1858).

Imagini pentru Manolache Costache Epureanu photos

Cariera sa a luat o nouă întorsătură după alegerea ca domn a lui Alexandru Ioan Cuza, la 5 ianuarie 1859 în Moldova şi la 24 ianuarie 1859 în Ţara Românească.

Între 27 aprilie 1859 şi 3 aprilie 1860, Manolache Costache a fost prim ministru în Moldova, calitate în care a făcut primii paşi către înlăturarea privilegiilor fiscale, a coordonat secularizarea averilor mănăstirilor neînchinate (chinoviilor), a luat măsuri de modernizare a armatei (înfiinţarea unui batalion de geniu) şi a încercat înfiinţarea unor instituţii de credit (bancă naţională şi credit funciar).

Între 14 iulie 1860 şi 14 aprilie 1861 a devenit singurul prim ministru moldovean al Ţării Româneşti.

 A deţinut funcţia de prim-ministru în anii 1869, 1870 (guvernul „Cloşca cu puii de aur”) şi 1876. În ultima sa guvernare, Epureanu, împreună cu Mihail Kogălniceanu, ministru de externe, a acţionat în vederea realizării Independenţei pe cale diplomatică prin cunoscutul memoriu adresat puterilor europene.

Lui i se datorează reorganizarea cluburilor conservatoare şi înfiinţarea, de fapt, a Partidului Conservator, în februarie 1880.

 A decedat in  data de 7 septembrie 1880, la Schleangenbad, în Germania.

 1834: Aradul a primit în mod solemn titlul de Oraş Liber Regesc din partea împăratului Francisc I (atunci Aradul făcea parte din Imperiul Austro-Ungar).După pacea de la Karlowitz din 1699, orașul Arad a intrat oficial sub stăpînirea Austriei. Autoritățile au transformat orașul în sediul regimentelor de graniță. La 12 aprilie 1834 a fost semnată de împăratul Austro-Ungariei, Francisc I, diploma prin care Aradul primea statutul de Oraș Liber Regesc.

Stema Aradului

Autonomia administrativ-fiscală obţinută prin ridicarea la rangul de Oraş Liber Regesc, a fost încununarea unui întreg secol de eforturi politice şi financiare depuse de comunitatea arădeană, care aspira la „eliberarea economică” şi a generat un avânt economic deosebit, care în următoarele decenii a adus prosperitate şi a făcut din Arad un  important centru economic al Transilvaniei.

La data de 21 august 1834, cu prilejul Sărbătorilor Aradului (17–28 august), a avut loc festivitatea oficială de atribuire a calității de oraș liber regesc. Se sărbătorește Ziua Municipiului Arad

1848: A fost fondat la Budapesta, în Ungaria, clubul politic Societatea Națională Română.

La 10/22 august 1848 românii aflați la Pesta s-au constituit într-un club politic intitulat Societatea națională română, sub conducerea lui Andrei Șaguna. Potrivit statutului, scopul acesteia era de a ține legătura cu organizațiile românești, precum și să editeze un organ de presă, urmărind organizarea forțelor politice românești din Banat și din vestul Transilvaniei.

1850: A încetat din viaţă poetul romantic bănăţean,  Nikolaus Lenau, autorul poemelor dramatice: “Savonarola” şi “Faust”; (n. 13 august 1802).

1862: S-a născut (la Kecskemet, Ungaria) Pósta Béla, arheolog (al epocii migraţiunii popoarelor) şi istoric al artei şi culturii.

A fost unul dintre primii cercetători ai epocii feudale timpurii din Transilvania; (m. 1919, la Cluj).

1890: A încetat din viaţă la Mircești, județul Iași, poetul, prozatorul și dramaturgul român Vasile Alecsandri, redactor şi proprietar al revistei “România literară”, membru fondator şi membru de onoare al Academiei Române, luptator pentru unirea principatelor române.

 A publicat prima culegere de poezie populară românească; (n. 21 iulie 1821, Bacău, Moldova).

Ca scriitor, a debutat în 1840, cu nuvela Bucheti, publicată în “Dacia literară“, și cu pieseta “Farmazonul din Hîrlău“.

După cîteva încercări în limba franceză, ca poet de limba română apare pentru prima dată în 1843 în ”Calendar pentru poporul românesc”.

Creația sa literară e reprezentată de cîteva cicluri mai mult sau mai puțin unitare sub aspectul tematicii, al principalelor caracteristici stilistice și al epocii în care au fost scrise. Primele sunt cele inspirate din poezia populară, “Doinele“.

Al doilea grup de poezii, “Lăcramioare“, apărute pentru prima dată în volumul din 1853, cuprinde partea cea mai mare a poeziei erotice a lui Alecsandri, Jurnalul poetic al dragostei pentru Elena Negri, ”Lăcrămioarele” demonstrează mai curînd muzicalitatea versului alecsandrinian, decît aderența lui la lirica de confesiune; expresia e de aceea adeseori stîngace.

Ciclurile de poezii intitulate “Suvenire” (1853) și “Margăritarele” (1863) au mult mai puțină unitate decît cele precedente. Deceniul al șaptelea al secolului al XlX-lea reprezintă un moment de cotitură în viața și creația lui Alecsandri.

Pastelurile, Legendele și Ostașii noștri lărgesc și aprofundează, în același timp, inspirația folclorică, ce va rămîne una din constantele creației sale.

Pastelurile, poezii descriptive, apărute, în marea lor majoritate, mai întîi în Convorbiri literare reconstituie în cheie poetică succesiunea anotimpurilor într-un peisaj românesc.

1892: S-a născut la Turnu Severin, pedagogul si astronomul român Victor Daimaca,singurul astronom român descoperitor de comete; ( d. 20 mai 1969, Bucureşti).

Victor Daimaca – descoperitorul de comete (2010) | Zenovie Cârlugea

A obținut apoi licența în matematici la Facultatea de Științe a Univerității din București având ca profesori renumiți matematicieni și astronomi, printre care Dimitrie Pompeiu, Gheorghe Țițeica, Anton Davidoglu, Nicolae Coculescu.

A lucrat o vreme ca funcționar la București însă dorința de a regăsi cerul înstelat l-a determinat să ocupe o catedră de matematică în Târgu Jiu.

Între anii 1929 – 1950 a fost profesor de matematică predând mai întâi la Școala de meserii din Vădeni și ulterior la Școala Normală de băieți din Târgu Jiu.

Din anul 1949 a lucrat la Institutul Astronomic din București.

Numele său este legat de descoperirea a două comete, ambele omologate de Uniunea Astronomică Internaţională şi singurele care poartă numele unui român:

 – cometa 1943c Daimaca, o cometă de mărimea 8 pe care a descoperit-o în 3 septembrie 1943 în constelaţia Lynx, pe linia α Geminorum – ε Ursa Mare , doar cu ajutorul unui binoclu ce mărea de 15 ori şi
– cometa 1943 W1 VanGelt-Peltier-Daimaca, cometă pe care Victor Daimaca a descoperit-o în data de 16 decembrie 1943 în regiunea sudică a constelaţiei Aquarius, concomitent cu alţi doi astronomi, sud-africanul Van Gelt şi americanul Peltier.

Pentru prima cometă descoperită, a primi din partea Societăţii astronomice a Pacificului din San Francisco (SUA), o medalie de bronz.

 La  30 iulie 1945 – cometa Kopf (ce a fost ulterior descoperită de un german, aceasta  purtând numele acestuia, deoarece telegrama lui Daimaca nu a ajuns în timp util la Copenhaga).

In onoarea sa, două străzi din Sectorul 1, Bucureşti, poartă numele lui Victor Daimaca.  

1895: Congresul Reprezentanților Naționalităților din Austro-Ungaria și Transilvania.

A avut loc, la Budapesta, la 10/22 august, Congresul reprezentanților națiunilor asuprite din Austro-Ungaria și Transilvania. S-a încheiat o alianță politică româno–sîrbo–slovacă și s-a constituit un Comitet de luptă împotriva politicii de maghiarizare forțată a națiunilor și a naționalităților din Austro-Ungaria.

1897: S-a născut la Arminciu, în Grecia,(într-o familie de aromâni), biograful şi eseistul Sterie Iamandi.

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este pc483rintele-ilie-imbrescu.jpg

A ilustrat prin câteva lucrări de succes, o specie a literaturii de frontieră la modă în perioada interbelică: biografia; (m. 11 iunie 1981, Bucuresti).

Printre cele mai cunoscute scrieri ale sale se numara : „Galeria oamenilor politici”, 1935 (Regele Ferdinand, Ionel Brătianu, Take Ionescu, Vintilă Brătianu, Ion G. Duca, Nicolae Iorga, Iuliu Maniu, Constantin Stere, Ion Mihalache, A. C. Cuza, Constantin Argetoianu, M. Manoilescu); Eroii revoluţiei ruse”, 1937; „Galeria dictatorilor”, 1938; „Oameni şi fapte din istoria aromânilor”, 1940; „Iisus Mântuitorul” (vol. 1), „Activitatea şi învăţătura” (vol. 2); „Patimile, moartea si Învierea” (vol. 3), 1943;
„Arca lui Noe”, volum de eseuri.

1904: S-a născut sculptorul român Gheorghe D. Anghel, autorul bustului lui Mihai Eminescu din faţa Ateneului Român din Bucuresti; (m. 7 aprilie 1966).

1906: Ion Bănescu, primarul Constanței a inaugurat Băile Mamaia.

1906 Băile Mamaia
1906 Mamaia. Cazinoul Vechi

Fosta plajă a Constanței,  La Vii, devenise impracticabilă odată cu construirea, din 1899, a noului port maritim.

Localitatea Mamaia, situată la nord de actuala stațiune, fusese inițial un sătuc dobrogean tipic, cu pescari greci și lipoveni, oieri români și crescători de cai tătari, denumirea provenind de la un proprietar tătar al locului din vremea stăpânirii turcești, pe nume Mamai.

Mamaia a fost construită pe un grind litoral între Marea Neagră și limanul Siutghiol, după planul arhitectului francez Eduard Redon.Costumele de baie aveau mâneci iar pentru cei care doreau băi de mare existau cabine individuale, unele pentru femei și altele pentru bărbați.

1914: Împăratul Germaniei, Wilhelm al II-lea, îi cere telegrafic regelui Carol I al României (1866-1914) intrarea ţării noastre în război de partea Puterilor Centrale.

Regele Carol I îi răspunde că nu poate satisface cererea din cauza opiniei publice româneşti.

1917: Bătălia de la Varniţa şi Muncelu. Ofensiva armatei germano-austro-ungare este oprită de armata română cu preţul unor grele pierderi. În cursul acestei bătălii cade eroic, la datorie, Ecaterina Teodoroiu, „Eroina de la Jiu” (n. 14.01.1894, satul Vădeni, azi Târgu Jiu).

 Nascuta  Cătălina Toderiu, s-a remarcat în luptele de pe Jiu.

In timpul bataliei de  la Varnița și Muncelu, ofensivă a armatei germano-austro-ungare este oprită de Armata Română cu pierderi grele.

În cursul acestei bătălii, Ecaterina Teodoroiu a căzut eroic, în fruntea plutonului pe care îl comanda ca sublocotenent.

A fost împușcată în piept. Ultimele ei cuvinte au fost: „Înainte băieți, sunteți cu mine!”

A fost înmormântată în satul Poieni, comuna Fitionești, județul Vrancea.

Osemintele sale au fost strămutate în iunie 1921 la Tg. Jiu, în mormântul monument din centrul orașului.

1917:  S-a născut la Bacau, criticul şi istoricul literar Alexandru Piru, autorul lucrării “Istoria literaturii române de la început până azi”; (m. 6 noiembrie 1993).

Imagini pentru Alexandru Piru,photos

Alexandru Piru  a fost   profesor de literatură la Facultatea de Litere a Universității din București si unul dintre asistenții lui George Călinescu, alături de Dinu Pillat și Adrian Marino, pînă la „radierea” (îndepărtarea) acestuia din Facultate, și a îngrijit re-editarea monumentalei „Istorii a literaturii române de la origini și pînă în prezent”, semnând prefața ediției a doua, publicată în 1982 de Editura Minerva.

Este de asemenea autorul unor importante lucrari de istorie a   literaturii române :”Istoria literaturii române de la origini până la 1830″ (publicată în 1977), Istoria literaturii române (publicată postum în 1994) și nu în ultimul rând foarte utila Istorie a literaturii române vechi, considerată a fi a doua ca valoare după cea interbelică a lui Nicolae Cartojan.

 

Alexandru Piru este și autorul unei retrospective a deceniului literar cinci, intitulată Panorama deceniului literar românesc 1940-1950 (apărută în 1968). În anul 2006 a fost ales membru post-mortem al Academiei Române.

 1934: Marele diplomat Nicolae Titulescu, a fost numit şef al delegaţiei române, la cea de-a 15-a sesiune extraordinară a Societăţii Naţiunilor.

1941: Generalul Ion Antonescu, conducătorul României, a fost avansat la gradul de mareșal.

Ion Cristoiu: Mareşalul Antonescu despre îmbogăţiţii din Afacerile cu statul

1956: S-a născut în localitatea Balotești, Ilfov, sculptorul, desenatorul și pictorul Marian Zidaru.

Marian Zidaru expune la Galeria Hart | RFI Mobile

A urmat cursurile Liceului de Arte Plastice din Craiova, și ulterior pe cele ale Universității Naționale de Arte București. În 1985 a deschis prima expoziție personală importantă de sculptură și desen intitulată Rememorare sau Crăciun însângerat, organizată la Muzeul Satului din București. Între 1987–1990 la invitația preotului Nerva Florea, familia Zidaru s-a mutat la Ghelari (Hunedoara) unde a lucrat monumentul Poarta Împărătească, destinat intrării principale a Bisericii Ortodoxe din Ghelari, care îl înfățișa pe Arhanghelul Mihail învingându balaurii-demoni.

A fost asistent al catedrei de Sculptură a Universității Naționale de Arte din București. După 1990, a reprezentat România la importante manifestări artistice internaționale ca: Bienala Internațională de Artă din Sao Paolo (Brazilia, 1991), Bienala de la Veneția (Italia, 1995) și Bienala de Arhitectură, Pavilionul României, Veneția (2008).

Cea mai recentă expoziție personală a sculptorului s-a numit Victima și a cuprins o selecție de desene realizate în decursul celor 30 de ani de activitate. Din anul 2015 desfășoară o vastă activitate de ilustrator, ilustrând o serie de texte și opere din cadrul colecției Marile Texte ale Creștinismului editate de Editura Vremea. Este soțul sculptoriței Victoria Zidaru, împreună cu care a participat la conferințe și expoziții de artă. 

1963: S-a născut scriitorul si jurnalistul  român Bogdan Teodorescu.

Este membru al Uniunii Scriitorilor din România.

1968: Marea Adunare Naţională a adoptat “Declaraţia cu privire la principiile de baza ale politicii externe a României”, transmisa parlamentelor si guvernelor din toate tarile lumii si Organizaţiei Naţiunilor Unite, declaratie  care sublinia coordonatele politicii de independenta ale tarii.

1969: A fost emis Decretul de reînființare a Academiei de Știinte Medicale din România.

1972 : A încetat din viaţă fizicianul Ştefan Procopiu, cercetător cu contribuţii importante în domeniile electromagneticii şi termodinamicii, Doctor Honoris Causa al Institutului Politehnic din Iaşi, membru titular al Academiei Române; (n.19 ianuarie 1890).

  A ajuns pe căi proprii la noţiunea de magneton înaintea fizicianului danez Niels Bohr şi independent de acesta (1912).

A  descoperit “Efectul Procopiu” de de polarizare a luminii. (n. 19 ianuarie 1890).

Ștefan Procopiu - Alchetron, The Free Social Encyclopedia

A fost desemnat în două rînduri în comisia de recomandări la Premiul Nobel .

1979: S-a născut la Bălți, în R.Moldova, cântăreața de muzică ușoară Natalia Barbu.

Natalia Barbu a devenit mamă pentru a doua oară. Prima imagine cu bebelușul  — Cotidianul

A lucrat cu formația Trigon într-un experiment jazz-folk de muzică alternativă. În 2006 a semnat un contract pe 3 ani cu casa de discuri Cat Music Records (Sony Music) din România. Printre cele mai mari succese ale sale se numără lansarea single-ului Îngerul meu în România.

Piesa s-a aflat pe poziția Nr. 1 în Romanian Top 100 pe o durată de 11 săptămâni, fiind mult mediatizată la MTV România.

A reprezentat Republica Moldova la concursul muzical Eurovision 2007, cu piesa Fight! și s-a clasat pe locul 10, câștigând astfel pentru Republica Moldova un loc în finală.

1981: A încetat din viaţă la Bucuresti, poetul avangardist Saşa Pană (pseudonimul lui Alexandru Binder); (n. 8 august 1902, Bucuresti).

A debutat literar in 1926 cu volumul de poezii simboliste „Rabojul unui muritor. Strofe banale”.

Scoate trei ani mai tarziu revista de avangarda „Unu” si infiinteaza o editura cu acelasi nume, unde va tipari volumele proprii si carti ale unor scriitori precum Tristan Tzara, Stephan Roll, Ilarie Voronca si Vasile Dobrian.

Publica in 1930 volumul „Diagrame”, urmat de „Echinox arbitrar” in 1931 si de „Viata romantata a lui Dumnezeu” in 1932. Sasa Pana este autorul a numeroase oprere in proza de mici dimensiuni, situate la frontiera dintre povestire, reportaj, poem in proza si articol cu caracter de manifest.

Publica mai multe volume de proza cu caracter umoristic. Ii apare in 1966 prima antologie din opera sa poetica, „Poeme si poezii” si un volum de memorialistica de aproape 700 de pagini intitulat „Nascut in ’02: Memorii, file de jurnal, evocari” in 1973.

Sașa Pană a realizat si traduceri valoroase din operele lui Jean Cassou, Loys Masson si Paul Eluard. Din opera scriitorului Sasa Pana fac parte volumele de poezii: Cuvantul talisman (1933), Calatorie cu funicularul (1934), Iarba fiarelor (1937), Pentru libertate (1945), volumele in proza si publicistica: Sadismul adevarului (1936), A fost odata… si nu va mai fi! Nuvele de Sasa Pana (1949), Misiunea trebuie implinita (1950), piese de teatru: Asa intrece, inteleg si eu! (1949) si Teatru mic (1950).

1985: A fost inaugurat, la Bucureşti, Muzeul Ceramicii şi Sticlei.

Muzeul Ceramicii si Sticlei a fost adapostit in palatul de ceremonii al domnitorului Barbu Stirbei, pe Calea Victoriei, la numarul 107. In prezent, palatul se afla intr-o stare avansata de degradare. 

Tematica muzeului reliefeaza virtutile artistice ale prelucrarii lutului si face  o trecere prin toate etapele prelucrarii acestui material: vesela de uz casnic, sticlarie si portelanuri.

In anul 1988, in acest muzeu a avut  loc si prima editie a Salonului anual de sticlarie si ceramica.

1985: A încetat din viaţă la doar 54 de ani, la Sinaia, în urma unui atac de cord, marele actor român Octavian Cotescu; (născut la 14 februarie 1931, numele său la naştere era Octavian Coteţ.)

 

IN MEMORIAM Octavian Cotescu; Oameni, locuri, comori - PRwave - stiri  afaceri, stiri marketing, case studies, stiri PR

În toamna anului 1946, a susținut examenul de intrare la Conservatorul de Artă Dramatică ieșean reușind cu rolul Mircea Vadu din „Cumpăna”. A fost repartizat la clasa profesoarei Gina Sandri-Bulandra.

În anul 1950, a susținut examenul de diplomă la Institutul de Teatru ”Matei Millo” (noul njume al conservatorului ieşean).

După absolvire, a fost repartizat la Teatrul Bulandra din București (Teatrul Municipal la acea vreme).

A facut parte din generaţia de aur a teatrului românesc si a jucat  în numeroase filme precum “Secretul lui Bachus”, “Buletin de Bucureşti”, “Eu, tu şi Ovidiu”.

Din anul 1966 a fost căsătorit cu actriţa Valeria Seciu, care îi fusese studentă între anii 1960-1964. Rodul iubirii celor doi a fost Alexandru, născut în anul 1968 şi devenit călugăr la Muntele Athos, la Mănăstirea Vatopedu, luând numele de Daniil.

Între anii 1975 – 1980, Octavian Cotescu a fost deputat în Marea Adunare Națională.

Începând cu anul 1960, a fost profesor și, din 1981, rector al Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică, printre cei mai buni studenți ai săi aflându-se Horațiu Mălăele, Stelian Nistor, Dan Condurache, sau Maria Ploae.

În anul 1967 a fost distins cu Ordinul Meritul Cultural clasa a III-a ”pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice”, iar în anul 1985, a primit premiul ACIN pentru întreaga activitate.

Octavian Cotescu a trecut la Domnul, la doar 54 de ani, la 22 august 1985, la Sinaia, în urma unui atac de cord.

În anul 1993, la Editura Meridane, a apărut volumul care îi este dedicat, „Octavian Cotescu”, îngrijit de Ileana Berlogea și Ion Toboșaru.

Numele marelui actor se regăseşte printre cele 200 de nume de mari artişti încrustate pe soclul ”Gongului Thaliei”, un binecunoscut simbol al teatrului, amplasat pe Aleea Celebrităţilor, în Piaţa Timpului din centrul Capitalei.

1995: S-a născut la Timişoara, gimnasta Diana Bulimar. Este o gimnastă artistică română de talie mondială, participantă la Jocurile Olimpice de vară din anul 2012, medaliată cu aur în proba pe echipe la Campionatele Europene de Gimnastică de la Sofia, în anul 2014.

1999: A decedat Tudor Popescu, dramaturg, scenarist şi publicist român (“Satana cel Bun şi drept”, “O dragoste nebună, nebună, nebună”);(n. 8 septembrie 1930).

2000: A murit Hary Maiorovici, compozitor român, membru de onoare al Academiei Internaţionale de Cultură din Roma.

A compus muzica pentru mai mult de 100 de filme, fiind distins cu 17 premii internaţionale; (n.6 septembrie 1918).

2002: A murit în Neuchâtel, Elveția,  Horia Liman (Lehman), scriitor şi publicist elveţian de origine română; a fost distins cu premiul internaţional ‘‘Friedrich Schiller ’‘, în anul 1993, pentru două din romanele sale în limba franceză ‘‘ L’ echeance ”şi ‘‘ Les Bottes ”; (n. 12 septembrie 1912, la București, România,).

  A făcut parte din cercul „Sburătorul” si a fost redactor-șef al revistei „Contemporanul” (1946-1957).

A redactat si o „Antologie a poeților români din Occident”.  

 2002: A avut loc inaugurarea oficială a Casei Fotbalului Românesc, eveniment la care a participat preşedintele şi preşedintele de onoare al FIFA, Joseph Blatter, respectiv Joao Havelange şi preşedintele UEFA, Lennart Johansson.

2010: A încetat din viaţă boxerul Gheorghe Fiat, medaliat cu bronz la Jocurile Olimpice din 1952, de la Helsinki; (n. 1929).

2011: Unicul papirus din România şi cel mai vechi  existent până acum în Europa, a fost predat oficial de specialiştii ruşi muzeografilor de la Mangalia.

Papirusul, descoperit în 1959 la Mangalia, fusese trimis la Moscova pentru restaurare şi conservare şi nu s-a mai ştiut nimic despre el timp de o jumătate de secol.

Acest papirus scris în limba greacă, este singurul descoperit în România şi singurul din Europa care s-a conservat în întregime. Mai există în Grecia bucăţi dintr-un papirus descoperit în 1962 la Derveni, care datează tot din secolul al IV-lea î.Hr.

Acesta însă  nu a supravieţuit în întregime de-a lungul secolelor. Din păcate, în ciuda eforturilor de conservare, papirusul descoperit la Mangalia în mormântul unui nobilul scit nu mai este în aceeaşi condiţie în care era în 1959.

2019: A murit la București, poetul și scriitorul român Florin Costinescu ; (n.  (16 mai 1938, Slobozia, Ialomița).

A fost licențiat al Facultății de Istorie de la Universitatea București (1964), membru al Uniunii Scriitorilor din România din 1978. A avut o bogată activitate publicistică-literară la principalele publicații de profil din România: Contemporanul, Luceafărul, România literară, precum și la Radio România și TVR.

Cărți de poezie publicate: „Ramura de veșnicie”, Ed. Eminescu”, 1974; „Numărătoarea de aștri”, Albatros, 1977; „Totdeauna iubirea”, Eminescu, 1979; „Marele semn al mirării”, Cartea românească, 1980; „Ochii pământului”, Ed. Militară, 1984; „Imperiul de corali”, Eminescu, 1986; „Cercul și inocența”, Cartea românească, 1987; „Nașterea zilei”, Albatros, 1989; „La umbra Corintului”, Eminescu, 1995; „101 poezii”, Viitorul românesc, 2001; „Nuferi blestemând”, Semne, 2010; „Sisif, dezlegarea de vină”, Tipo-Moldova, 2011; „Trecătorul și alte poeme”, eLiteratura, 2017. 

Cărți pentru copii: „Călătoriile lui Bogdan Năzdrăvan”, Ion Creangă, 1978; „Cum se dau nume copiilor”, Ion Creangă, 1983; „Cine l-a văzut pe Zdreanță?” etc.

2020: A decedat la numai 40 de ani, fotbalistul român Emil Jula; (n. 1980, Cluj – Napoca). A jucat la  Energie Cottbus, Oțelul Galați, Universitatea Cluj, MSV Duisburg, TuS Bersenbrück, pe postul de atacant.

Breaking News | A murit Emil Jula! Fostul atacant avea doar 40 de ani

Emil Jula, fost jucător la Universitatea Cluj, Oţelul Galaţi sau Energie Cottbus, a murit la doar 40 de ani.

A evoluat în perioada 1998-2006 la Universitatea, iar ulterior a plecat la Oţelul Galaţi, unde a stat două sezoane. În 2007, el a făcut parte din echipa care câştiga Cupa Intertoto.În 2008, a fost transferat de Energie Cottbus, formaţie la care a strâns 100 de meciuri, 29 de goluri şi 24 de pase decisive, 27 dintre aceste partide fiind în Bundesliga.

Tot în Germania, Jula a mai jucat pentru MSV Duisburg şi VfL Osnabruck. În 2013, după ce a avut o experienţă şi în Cipru, la Anorthosis, clujeanul s-a întors în fotbalul românesc, la Ceahlălul Piatra Neamţ, unde a stat un sezon, înainte să se întoarcă la U Cluj, respectiv Oţelul.

ANIVERSĂRI

„Ziua Municipiului Arad”  comemorează ziua de 22 august 1834 , zi în care Aradul a primit în mod solemn Titlul de Oraş Liber Regesc din partea împăratului Francisc I (atunci Aradul făcea parte din Imperiul Austro-Ungar).

Imagine similară

Autonomia administrativ-fiscală obţinută prin ridicarea la rangul de Oraş Liber Regesc a fost încununarea unui întreg secol de eforturi politice şi financiare depuse de comunitatea arădeană, care aspira la „eliberarea economică” şi a generat un avânt economic deosebit, care în următoarele decenii a adus prosperitate generală şi a făcut din Arad unul dintre cele mai importante centre economice şi culturale  din Transilvania

Această dată a fost declarată zi festivă aniversară prin Hotărârea nr. 296 din 21 august 2004 a Consiliului Local al Municipiului Arad.  


 

CALENDAR CREȘTIN ORTODOX

Sfântul Mucenic Agatonic

Sfantul Mucenic Agatonic

Sfântul Mucenic Agatonic a fost cetățean al Nicomidiei. A convertit la crestinism  multi pagâni.

Din porunca imparatului Maximian (284-305), comisul Evtolmie ajunge in Nicomidia.

Aici, afland ca principele Nicomidiei devenise creștin, a poruncit ca acesta sa fie exilat în Tracia.

  Evtolmie au decis moartea multor crestini, dintre acestia îi amintim pe Zinon, Teoprepie, Achindin si Severian.

Sfantul Agatonic a fost ucis in localitatea Silviria, impreuna cu principele Nicomidiei si alti creștini.

CITIŢI ŞI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2020/08/22/o-istorie-a-zilei-de-22-august-video-2/

Bibliografie (surse) :

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;
  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;
  3. e.maramures.ro ;
  4. Wikipedia.ro.;
  5. mediafax.ro ;
  6. worldwideromania.com ;
  7. Enciclopedia Romaniei.ro ;
  8.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;
  9.  Istoria md.
  10. istoriculzilei.blogspot.ro;
  11. CreștinOrtodox.ro;
  12. Cinemagia.ro.

22/08/2021 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

   

%d blogeri au apreciat: