CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

ZIUA DE 5 AUGUST ÎN ISTORIA ROMÂNILOR


Ziua de 5 august în istoria noastră

1424: Prima menţiune documentară a vămii de la Calafat, care în secolele XV-XVI a devenit punctul de tranzit cel mai important pentru comerțul Țării Românești cu Peninsula Balcanică.

Din cercetarea documentelor epocii, rezultă că în sec. XIV — XVII, Calafatul constituia punctul terminus al unei căi comerciale importante, cunoscute și sub numele de ”Drumul sării”, poziția sa geografică oferind condiții optime pentru desfășurarea unui comerț activ de tranzit la sud de Dunăre.

De aici, produsele  Țării Românești ajungeau în toată Peninsula Balcanică și până pe țărmurile Adriaticii și tot pe aici, mărfurile negustorilor turci și greci pătrundeau în Muntenia, și mai departe în Transilvania și Ungaria.

1605: Voievodul muntean Radu Șerban încheie un tratat de alianță cu principele transivănean Ștefan Bocskay.

1605 Ştefan Bocskay _ Radu Șerban

Deși inițial relațiile voievodului Munteniei Radu Șerban cu noul principe al Transilvaniei, Ștefan Bocskay au fost încordate, ulterior acestea s-au reglementat, între cei doi încheindu-se acest tratat de prietenie și alianță.

1746: Constantin Mavrocordat, domnul Tarii Românesti, a desfiintat şerbia.

Esenta reformei lui C. Mavrocordat  a constat in reglementarea de catre stat a obligatiilor taranilor dependenti, care pana atunci se aflau la discretia stapanilor de mosie.

Hotararea adunarii obşteşti a Tarii Româneşti, primind intaritura domnului la data de 5 august 1746, era actul juridic cu putere de lege care consfintea eliberarea din rumânie, stabilind totodata conditiile de aplicare a prevederilor sale.

Constantin Mavrocordat (1730-1769), a domnit alternativ în Moldova şi Ţara Românească; a aplicat un program de reorganizare administrativă, fiscală, judiciară.

Reforme:

– în fiscalitate: instituirea unei dări unice, prin comasarea dărilor multiple; plata impozitului unic în patru rate anuale;

– în administraţie: judeţele erau conduse de ispravnici şi s-a introdus leafa pentru dregători (pentru a se evita abuzurile săvârşte de aceştia);

– sociale: desfiinţarea şerbiei în Ţara Românească (1746) şi Moldova (1749);

Consecinţa acestei reglementari a fost aceea ca ţăranii deveneau clăcaşi, liberi din punct de vedere juridic, dar dependenţi economic de marii proprietari de pamânt, ceea ce determina obligaţia în zile de muncă (claca): 12 zile pe an, în Ţara Românească, şi 24 de zile pe an, în Moldova.

1832: S-a născut la Avdela, în Grecia, pedagogul aromân Apostol Mărgărit,fost inspector al școlilor din Macedonia și membru corespondent (din 1889) al Academiei Române.; d. 6/19 octombrie 1903, Monastîr, azi în Republica Macedonia de3e Nord.

1832-1903 Apostol Mărgărit

A fost liderul național al aromânilor din Imperiul Otoman, dascăl și inspector școlar pentru Macedonia; ca inspector al școlilor din Macedonia (1878–1902), a contribuit la înființarea a peste o sută de școli primare și secundare.

A militat pentru strângerea relațiilor diplomatice dintre România și Imperiul Otoman și a a promovat cauza românească prin lucrări publicate în străinătate.

Între scrierile sale se evidențiază : Raport despre persecuțiile școalelor române în Macedonia din partea GrecilorEtude Historique sur les Valaques du Pinde, par un Valaque épiroteLes Grecs, les Valaques, les Albanais et l’Empire turc par un Valaque du PindeMemoriu privitor la școalele române de peste BalcaniLa politique grecque en TurquieȘcoalele române din Macedonia, etc.

1838: S-a născut la Erbiceni, Iaşi, istoricul elenist  şi teologul român Constantin Erbiceanu, pionier al studiului epocii fanariote şi a istoriei bisericeşti din Ţările Române..

Numele său de familie originar a fost Ionescu, fiind fiul preotului Ioan Ionescu din satul Erbiceni. De la numele satului natal şi-a lut ulterior numele sub care este cunoscut.

A studiat la Seminarul Socola şi apoi la Facultatea de Teologie din Iaşi, continuând cu Facultatea de Teologie şi Litere din Atena, unde a obţinut doctoratul în teologie.

Nu a fost hirotonit şi s-a dedicat învăţământului. Astfel, pentru început, a predat istoria bisericii universale, dreptul canonic şi teologia dogmatică la Seminarul Veniamin Costache din Iaşi. Ulterior, a predat teologia la Facultatea de Teologie din Bucureşti şi limba elină la Facultatea de Litere din Bucureşti.

În martie 1895 a fost ales decan al Facultăţii de Teologie din Bucureşti.

S-a preocupat de punerea în valoare a manuscriselor greceşti din arhivele şi bibliotecile din România si a scris, cu precădere, lucrări de istorie a Bisericii Ortodoxe Române.

A fost membru al Societăţii culturale Junimea, membru al societăţilor savante de la Constantinopol, Hellenikos Philologikos Syllogos (din 1866) şi Hetairia Mesaionikon Spoudon (din 1889). În 1899 a fost ales membru titular al Academiei Române  si  a devenit vicepreşedinte al acestui for (1904-1907) .

A decedat la 21 martie 1913, la  Bucureşti.

1872: S-a născut la Oradea, avocatul și omul politic Aurel Lazăr; d. 18 noiembrie 1930.

1872-1930 Aurel Lazăr

A studiat la Academia Regală de Drept din Oradea timp de trei ani, beneficiind de burse din partea Fundației Elena, Birta și Ghiba și a Fundației Gojdu.

În anul IV s-a mutat la Facultatea de Drept de la Universitatea din Budapesta, unde a terminat studiile juridice, iar în 1896 a obținut titlul de Doctor în Drept.

În 1897 a susținut examenul de intrare în avocatură. Imediat după obținerea dreptului de practică și-a deschis un birou particular la Oradea.

A fost membru al Partidului Național Român, participant la Marea Unire și membru al Marelui Sfat Național Român din Transilvania, membru al Consiliului Dirigent al Transilvaniei și deținător al Resortului Justiție, deputat de Bihor și vicepreședinte al Camerei Deputaților, membru fondator al Uniunii Avocaților din România, președinte al PNȚ Bihor, primar al municipiului Oradea

1880: Mihail Kogălniceanu este numit primul ministru plenipotențiar al României la Paris.

Discursul lui Mihail Kogălniceanu la alegerea lui Alexandru Ioan Cuza | CER  SI PAMANT ROMANESC

Numirea lui Kogîlniceanu, fost prim ministru și ministru al afacerilor externe al României a avut rolul de a sublinia importanța deosebită pe care o acorda relației cu Franța.

 1889: George Enescu apare pentru prima dată în public la vârsta de opt ani, cântând la vioară într-un concert de binefacere.

Copilăria lui George Enescu – Festivalul Internațional George Enescu

 La 4 ani, părinții i-au dăruit prima vioară adevărată, pe care copilul a început să învețe… singur! În curând i-a cântat tatălui său, cu un singur deget și pe o singură coardă, valsul Valurile Dunării (de Iosif Ivanovici). Apoi, primele lecții le-a luat de la un lăutar țigan poreclit Lae Chioru.

La 5 ani, Costache Enescu îl duce pe micul George la Iași pentru a fi văzut de Eduard Caudella, profesor de vioară și director al Conservatorului din oraș.

Îndrăzneț pentru vârsta lui, Enescu i-a răspuns lui Caudella după ce acesta l-a rugat să îi cânte ceva: „Mai întâi cântă dumneata, să văd ce știi”.

Caudella a simțit talentul copilului precoce, a sugerat ca acesta să învețe notele și apoi să revină la el. Drumul la Iași prilejuiește și realizarea unei celebre fotografii din copilăria lui Enescu: Caudella i-a dat una dintre viorile sale pentru a se fotografia la renumitul fotograf din capitala Moldovei, Nestor Heck, care îl fotografiase pe nimeni altul decât pe Eminescu.

La 7 ani, Caudella recomandă ca genialul copil să fie trimis mai departe la Conservatorul de la Viena, nucleul muzical al Europei Centrale – o decizie care îi deschide toate orizonturile micului Enescu și pentru care îi va rămâne toată viața recunoscător lui Caudella.

Înzestrat cu un simț muzical extraordinar absolvă ilustra instituție de la Viena la doar 12 ani, urmând apoi Conservatorul de la Paris, unde ia contact cu o parte dintre marii compozitori ai epocii (Saint-Saëns, Massenet, Fauré, Debussy, Ravel etc., care i-au fost fie profesori, fie colegi) și se lansează el însuși în ipostaza de compozitor;(https://www.historia.ro).

1903: S-a nascut la Sinaia, Principele Nicolae de Hohenzollern-Sigmaringen, al doilea fiu al regelui Ferdinand şi al reginei Maria (d. 9 iunie 1978 la Lausanne in Elvetia).

 A  fost fratele mai mic al regelui Carol al II-lea și unchi, după tată, al Majestății Sale Regale Mihai I al Romaniei.

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este image-12.jpeg

Si-a petrecut întreaga existență princiară în umbra Coroanei Regale a României, jucând un rol mai activ doar între anii 1927- 1930,  când a făcut parte din Consiliul de Regenta, care  conducea țara in locul regelui minor Mihai I.

A murit la vârsta de 75 de ani, departe de țară, după patru decenii de exil forțat.

1907: S-a născut alpinistul român Niculae Comănescu; (d. 15 martie 1936, pe Valea Coștilei, surprins de o avalanșă).

Este  considerat unul din cei mai buni alpiniști români, primul alpinist român care a atacat un perete (mai exact, cel al Gălbenelelor) și primul care a bătut pitoane în Bucegi, în Turnul Seciului.

  1909: S-a născut la Ploiești, Nina Façon, istoric literar şi eseist, specialistă în limba şi literatura italiană ; (m. 24 noiembrie 1974, la București).

A publicat dicţionare (în colaborare), o „Istorie a literaturii italiene” (1969) şi  numeroase traduceri.

A fost profesor la Universitatea din București și membră a Catedrei de Limbă și Literatură Italiană, discipolă a italienistului Ramiro Ortiz. În 1938 a obținut titlul de Doctor în Litere și Filozofie cu o teză despre poezia lui Michelangelo.

A tradus lucrări importante din literatura și cultura italiană (ca Principele lui Machiavelli), a întemeiat numeroase ediții critice și a elaborat Istoria literaturii italiene (1969), precum și o gramatică istorică a limbii italiene. Preocupările italienistei s-au legat și de cercetările asupra unor gânditori importanți ca Giordano Bruno, Blaise Pascal, Giambattista Vico, Benedetto Croce sau Antonio Gramsci. După venirea comuniștilor a preluat catedra de studii italiene la București (ca succesoare a lui Alexandru Marcu)

1922: S-a născut la Siliștea-Gumești, județul Teleorman, scriitorul  Marin Preda, nuvelist, romancier  și director de editură român, autorul romanelor “Moromeţii”, “Risipitorii”, “Imposibila întoarcere”, “Viaţa ca o pradă”, “Cel mai iubit dintre pământeni”.

Din 1974 a fost ales membru corespondent din 1974, şi membru titular post-mortem, din 1990, al Academiei Române(d. 16 mai 1980 la Mogosoaia).

Marin Preda (Author of Moromeții I)

A  debutat în aprilie 1942 cu schița Părlitu’ în ziarul Timpul, la pagina literară ”Popasuri”, girată de Miron Radu Paraschivescu , publicînd în continuare schițele și povestirile: Strigoaica, Salcîmul, Calul, Noaptea, La cîmp. Experiență sa militară o descrie în romanele Viața ca o pradă și Delirul.

În 1945 devine corector la ziarul ”România liberă”. În 1956 primește Premiul de Stat pentru romanul Moromeții.

În 1954 se căsătorește cu poeta Aurora Cornu. Scrisorile de dragoste trimise poetei au fost publicate postum. Au divorțat în 1959.

S-a recăsătorit apoi cu Eta Vexler, care ulterior a emigrat în Franța la începutul anilor 70.

Cu cea de-a treia soție, Elena, a avut doi fii: Nicolae și Alexandru. Din 1952 devine redactor la revista ”Viaț raomânească”. 

În 1970 – traduce în colaborare cu Nicolae Gane romanul lui Fiodor Dostoievski: Demonii. Romanul său, Marele singuratic, primește premiul Uniunii Scriitorilor pe anul 1971.

În 1980, la editura pe care o conducea, publică ultimul său roman: Cel mai iubit dintre pămînteni. O lună mai tîrziu este ales deputat în Marea Adunare Națională.

Pe 16 mai 1980 moare la vila de creație a scriitorilor de la Palatul Mogoșoaia. Fratele scriitorului, Saie, crede că a fost asasinat de Securitate, dar probele din dosarul CNSAS român ar fi dispărut.

Familia sa este convinsă că moartea sa fulgerătoare are o legătură cu publicarea romanului Cel mai iubit dintre pămînteni și a survenit în condiții dubioase.

1929: Incepe greva minerilor de la Lupeni; (5- 6 august), prima mare luptă sindicală din timpul crizei economice din anii 1929-1933.

1929: Incepe greva minerilor de la Lupeni; (5- 6 august).

Prima zi s-a desfășurat pe fondul lipsei de reacție din partea forțelor de represiune, asta deși ziua s-a încheiat cu oprirea grupului electric al unui puț (fapt care punea în pericol de inundare galeriile, minerii aflați în subteran riscând în plus sufocarea în lipsa funcționării ventilației) de către elementele radicale ale greviștilor.

A doua zi administrația locală a apelat la armată, care a deschis focul contra greviștilor deciși să reziste cât timp nu le sunt satisfăcute revendicările.

Mina Petrila (1900) - foto preluat de pe valeajiului.blogspot.ro

Greva a avut drept cauză eșecul îndelungatelor negocieri legate de salarizare și condițiile de muncă dintre mineri și patronat.

Aproximativ 6000 de muncitori au fost implicați în protestul provocat de salariile de mizerie și sărăcia extremă în care trăiau minerii transilvăneni, deznodământul confruntării fiind că 68 de mineri au căzut sub gloanțele trupelor armatei dintre care 28 au decedat pe loc, mulți dintre ei  fiind împușcați în spate, în timp ce presa internațională a vremii relata și despre 200 de răniți, care și pe patul de spital erau păziți de armată.

Pe 9 august sicriele celor decedați au fost purtate spre cimitir, armata forțând cortegiul funebru să grăbească pasul. Mulțimea imensă strânsă lângă cimitir a fost îndepărtată la mai multe sute de metri, iar la patru ore după înmormântări o companie de infanterie încă mai păzea cimitirul cu armele în poziție de tragere.

După înmormântări, s-a declarat stare de asediu, localurile publice fiind închise, vânzarea de alcool interzisă, toată populația fiind obligată să intre în case înainte de ora 20:00.

1934: Are loc prima editiei a Turului ciclist al Romaniei;(1.026 km, în 7 etape).

Inspirat de Turul Franței, publicația lunară „Revista Automobila” a organizat în luna august 1910 prima ediție a „Circuitului Munteniei”.

La competiție au luat startul 12 rutieri pe traseul București – Sinaia – Târgoviște – Butimanu – București (aproximativ 300 km). După trei ediții, competiția nu s-a mai organizat.

Începând cu 1934 publicația „Sportul Zilnic”, în colaborare cu Federația Română de Ciclism a organizat prima ediție a Turului ciclist al României, România devenind a șasea țară din lume care organizează un Tur Ciclist Național pentru amatori, după Belgia (1906), Olanda (1909), Bulgaria (1924), Ungaria (1925) și Polonia (1928).

Traseul primei ediții a avut o lungime de 1026 de km și a cuprins șapte etape competitia fiind  câștigată de Marin Nicolov și echipa Bulgariei.

1938: S-a nascut  Rodica Popescu Bitănescu, actriţă român ă de comedie (n.Răsuceni, Giurgiu).

 

1940: S-a născut publicistul Florin Gabriel Mărculescu; membru fondator al Grupului pentru Dialog Social şi al Alianţei Civice; (m. 2000).

1944: Are loc ultima intrevedere dintre mareşalul Ion Antonescu si Hitler, la Rastenburg in Germania.

Mareșalul Ion Antonescu, însoțit de o delegație foarte puternică, s-a deplasat la Rastenburg între 6–7 august pentru o întâlnire cu Hitler, cu intenția de a determina retragerea României din război.

Au avut loc două întâlniri în cadrul aceleiași zile. Hitler a pretins mareșalului să lupte până la sfârșitul războiului, cu orice risc.

1944: A murit Francisc Iosif Rainer, medic şi anatomist, membru de onoare al Academiei Române din 1943; (n. 28 decembrie 1874 in localitatea  Rohozna, azi în R. Moldova).

De numele său se leagă înfiinţarea, la Bucureşti, a Institutului de Antropologie, al cărui prim director a fost între 1940 şi 1944, şi al Societăţii de Anatomie din Bucureşi (1900).

 1952: S-a născut artistul plastic Alexandru Ghilduş.


 

1963:  Statele Unite ale Americii, Regatul Unit şi Uniunea Sovietică, semnează un tratat de interzicere a testelor nucleare submarine, la sol si in atmosfera.

 România a semnat Tratatul la 8.VIII.1963.

1975: S-a născut la Târgu Mureş, cunoscuta actriţă şi cântăreaţă de muzică folk, Ada Milea.

Imagini pentru ada milea photos

1981: A murit Jean Bobescu, dirijor, violonist şi profesor (n. 1890); (unele surse  menţionează ca dată a morţii sale ziua de 15 august 1981).

Imagine similară

1998: A decedat actriţa  română de teatru şi film Coca Andronescu; ( n. 3 iulie 1932, Patarlagele, Buzau).

2000: A murit în Germania, Ştefan Berindei, interpret de jazz, realizator de rubrici în cadrul emisiunilor de divertisment ale TVR, dedicate popularizării jazz-ului.

În 1975 s-a expatriat, stabilindu-se în Germania apuseană; (n. 22 mai 1942).

 2003: A încetat din viaţă  Gheorghe Viziru, fost campion naţional şi membru al echipei de tenis a României  pentru Cupa Davis.

La vârsta de 15 ani a participat la campionatul naţional de juniori, câştigând finala.

4166-186177-tasu.jpg

În 1947 a câştigat finala şi la seniori, performanţă pe care a repetat-o apoi de opt ori.

În 1951 a câştigat împreună cu fratele său, Marin,  proba de dublu la Campionatele Mondiale Universitare.

A făcut mai târziu echipă şi cu Ion Ţiriac. A antrenat şi în Germania, la München.

2007: A incetat din viață la vârsta de 63 de ani, actorul şi muzicianul român Florian Pittiș.

S-a născut la Bucureşti, la 4 octombrie 1943.

A studiat la Liceul “Gheorghe Lazăr” şi a absolvit în 1966 Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică (clasa prof. Radu Beligan).

În 1992, a fondat trupa Pasărea Colibri, împreună cu Mircea Baniciu, Mircea Vintilă şi Vlady Cnejevici.

A rămas în formaţie până în 2000, când i-a luat locul Marius Baţu.

A fost însă, în permanenţă, o prezenţă activă în lumea muzicii prin emisiuni la radio şi televiziune, articole în ziare, prezentări de concerte, colaborări pe diferite discuri.

O voce inconfundabilă a unor emisiuni de televiziune, printre care longeviva “Teleenciclopedie” şi a unor audiobook-uri (“Jurnalul unui mag” de Paulo Coelho – Humanitas Multimedia, “Levantul” de Mircea Cărtărescu – Editura Casa Radio) Pittiş a fost director, începând cu decembrie 1998, al Radio România Tineret, transformat în Radio3net.

În ultimii trei ani a condus acest post de radio aparţinând Societăţii Române de Radiodifuziune, care emite doar pe Internet, începând din noiembrie 2004.

2008: A decedat Sotiris Fotopoulos, preşedintele Uniunii Elene din România (fondată de el în decembrie 1989, împreună cu un grup de iniţiativă).

A fost reprezentantul comunităţii elene în Parlamentul României în legislaturile 2000-2004 şi 2004-2008; (n. 1937, la Heisi, in Grecia).

2011: A murit economistul Constantin Ionete autorul unor importante contribuţii la analiza unor probleme fundamentale ale ştiinţelor economice moderne, teoria preţurilor, dezechilibrele financiare ale economiei de comandă şi prăbuşirea acesteia în România.

A fost membru de onoare al Academiei Române din 1993; (n. 1922).

 2012 (5/6) : A murit regizorul Harry Eliad, fost director al Teatrului Evreiesc de Stat din Bucureşti; (n. 1927).

2019: A murit Nicolae Leonăchescu, inginer în termodinamică tehnică, profesor universitar și deputat (1992–2004); (n. 1934).

2019: A murit artistul plastic Aurel Dan, un pictor desăvârșit al satului maramureșean; (n. 1946).

CALENDAR CREŞTIN ORTODOX

Sfântul Ioan Iacob Hozevitul

Sfântul Ioan Iacob cel Nou (Hozevitul) este unul dintre cei mai recenți sfinți din Biserica Ortodoxă Română, cu metania din Mănăstirea Neamț, care s-a nevoit 24 de ani în Ţara Sfântă, atât pe valea Iordanului, cât și în pustiul Hozeva, constituindu-se într-un model veritabil de viețuire în Hristos în era contemporană. Biserica l-a rânduit ca pildă vie de credință și de viețuire creștinească, înscriindu-l în calendarul ortodox la data de 5 august - foto: ro.orthodoxwiki.org

Sfantul Ioan Iacob Hozevitul  este praznuit in fiecare an, pe data de 5 august.

S-a născut pe 23 iulie 1913, în comuna Crăiniceni din judetul Botoşani si a primit la botez numele Ilie.

A rămas orfan de mic de amândoi parintii si a fost crescut de o bunică.

A urmat primii ani de scoala in satul natal, apoi gimnaziul la Lipcani (Hotin) si liceul la Cozmeni-Cernauti.

A fost primit cu multa dragoste in viata monahala de staretul Nicodim Munteanu, viitorul mitropolit al Moldovei si apoi al doilea patriarh al Romaniei.

Dupa satisfacerea stagiului militar, a devenit bibliotecarul Manastirii Neamt, iar apoi a predat literatura romana la seminarul de aici.

La 8 aprilie 1936, noul staret, arhimandritul Valerie Moglan (viitor arhiereu vicar la Iasi), l-a tuns in monahism, primind potrivit pravilei calugaresti, un nou nume, cel de Ioan. Nas si parinte duhovnicesc i-a fost ieromonahul Ioachim Spatarul, egumenul schitului Pocrov, unul din cunoscutii calugari moldoveni cu viata imbunatăţită.

Cu aprobarea mitropolitului Nicodim, in noiembrie 1936 tanarul monah s-a indreptat, impreuna cu alti doi calugari, spre Ţara Sfântă.

Dupa doi ani petrecuti în pustiu, ajunge la Mănăstirea “Sfântul Sava”, unde se nevoieşte timp de opt ani.

În anul 1947 este hirotonit preot în Biserica Sfântului Mormânt şi este numit egumen la Schitul românesc cu hramul “Sfantul Ioan Botezatorul“, din Valea Iordanului, pe care il va conduce pana în anul 1952.

In noiembrie 1952, Cuviosul Ioan Iacob Hozevitul, impreuna cu ucenicul sau Ioanichie, a intrat in obştea Mănăstirii Sfantul Gheorghe Hozevitul din Pustiul Hozevei.

In vara urmatoare se retarage intr-o pestera, numita Chilia Sfanta Ana, care ţinea de Mănăstirea “Sf. Gheorghe Hozevitul“.

Aici si-a petrecut ultimii ani, ducand o viata foarte aspra. Sfantul Ioan Iacob Hozevitul a trecut la cele vesnice pe 5 august 1960, la vârsta de 47 de ani.

A fost înmormantat de Amfilohie, egumenul Mănăstirii Sfântul Gheorghe, în peştera care-l găzduise in ultimii ani de viaţă.

Timp de 20 de ani trupul Cuviosului Ioan Iacob Hozevitul a ramas în peștera Sfanta Ana.

La inceputul lunii august 1980, potrivit unei traditii locale, conducerea manastirii Sfântul Gheorghe Hozevitul a deschis pestera mormintelor, urmand ca osemintele Cuviosului sa fie duse in gropniţa de obste.

Dezgropat doua decenii mai tarziu, s-a constatat cu uimire ca trupul sau nu putrezise, pastrandu-se intact.

Arhimandritul Amfilohie, staretul manastirii Sfantul Gheorghe Hozevitul, istorisea mai tarziu:

“Ne asteptam sa gasim numai sfinte oseminte si nu buna mireasma. Cand am luat scandura am vazut ca parintele Ioan dormea, cu trupul neatins de stricaciune, asa cum l-am pus.

Parca l-am fi pus in mormânt de cateva ceasuri, ba nici ceasuri, ci chiar acum, vara nici o schimbare a infatisarii lui; mainile, barba, parul, rasa, incaltamintea erau neatinse.”

Imagini pentru Sfantul Ioan Iacob Hozevitul

Tinând seama de toate acestea, Sfantul Sinod al Bisericii noastre, l-a canonizat in sedinta din 20 iunie 1992, cu data de praznuire in calendar pe 5 august.

Mentionam ca Sfantul Ioan Iacob Hozevitul a scris o seama de poeme adunate intr-o culegere intitulata “Hrana duhovniceasca”, tiparite in conditii grafice modeste, aproape precare, de catre ucenicul sau, parintele Ioanichie Paraiala.

CITIŢI ŞI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2020/08/05/o-istorie-a-zilei-de-5-august-video/

Bibliografie (surse) :

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;
  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;
  3. e.maramures.ro ;
  4. Wikipedia.ro.;
  5. mediafax.ro ;
  6. worldwideromania.com ;
  7. Enciclopedia Romaniei.ro ;
  8.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;
  9.  Istoria md.
  10. istoriculzilei.blogspot.ro.;
  11. CreștinOrtodox.ro.;
  12. Cinemagia.ro.

05/08/2021 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: