CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

ZIUA DE 2 AUGUST ÎN ISTORIA ROMÂNILOR


Ziua de 2 august în istoria noastră

1414 : Voievodul moldovean Alexandru cel Bun l-a asociat până la 20 august 1431 la domnie pe Iliaș, fiul său cel mare din a doua căsătorie.

Domnitori - Alexandru cel Bun

Alexandru cel Bun a avut una dintre cele mai lungi domnii, reușind să mențină un echilibru între Polonia și Ungaria.

În timpul domniei sale, Patriarhia din Constantinopol a recunoscut Mitropolia Moldovei de la Suceava (1401).

De asemenea a consolidat structurile bisericești și administrative ale țării, a înființat mai multe dregătorii, printre care cea de logofătvornicspătarvistiernic, etc.

1812: Ţarul Rusiei, Alexandru I, promulgă Legea privind „Înfiinţarea administraţiei provizorii în oblastia Basarabiei”,  prin care acorda Basarabiei cotropite răpite Principatului Moldovei, un regim autonom în cadrul Imperiului Rus.

Stemă Basarabiei ţariste autonome, 1826-1878

Stema Basarabiei ţariste autonome, 1826-1878

 Provincia nou creată și încorporată imperiului avea în frunte un guvernator de origine românească (boierul Scarlat Sturdza), limba română fiind folosită în instituţiile de stat şi vechile legi moldoveneşti erau respectate pe teritoriul Basarabiei țariste.

 Conform legii din 2 august 1812 toate problemele administraţiei interne a Basarabiei stăteau în grija guvernatorului civil, iar ispravnicii judeţeni puteau fi numai români care au jurat credinţă Rusiei, nu şi colonişti.

Despre legea din 2 august 1812, Vighel arăta că însărcinarea de a o concepe i-a fost dată lui Capodistria şi nu unui rus, „fiindcă Rusia n-a avut atunci timpul necesar ca să-şi bată capul cu organizarea unui petec de pămînt de curînd dobîndit.

Caracteristicile acestei legi erau astfel evidenţiate de Nolde:

1) Administraţia era supusă cu totul legilor moldoveneşti, nu numai în ce priveşte dreptul civil, dar şi cel public, şi

2) Organul administrativ suprem era compus din persoane oficiale, luate în majoritate dintre proprietarii locali. Guvernul rus, nedorind să se amestece în administraţia însăşi a provinciei, a lăsat totul să meargă ca în trecut.

Iar Krupenski concluziona:

Anexînd Basarabia, împăratul Alexandru I a încercat în administraţia ei principiile ieşite din condiţiunile istorice ale ţării. Guvernul provizoriu al provinciei a fost obligat să lase Basarabiei legile ei. Regulamentul din 1812 le dădea basarabenilor o largă parte în administraţie. Guvernatorul nu era decît preşedintele unor instituţii în care elementele locale predominau. Autorităţile ruseşti îndrumau administraţia, nu se amestecau însă în detalii şi în modul de aplicare.

Harta Basarabiei ţariste 1826-1878 - foto preluat de pe cersipamantromanesc.wordpress.com

Harta guberniei țariste Basarabia

Aceasta autonomie relativa va dura doar cativa ani, dupa care Rusia a inceput sa puna in aplicare o politica de rusificare fortata a populatiei bastinase, insotita de colonizarea accelerata a unor populatii straine, cu scopul de a disloca elementul romanesc din acest tinut anexat.

1831: S-a născut la Iași, muzicianul Gheorghe Burada, dirijor de cor, compozitor și profesor de teorie-solfegii; d. 25 martie 1870, Iași.

1831-1870 Gheorghe Burada

A studiat vioara în casa părintească și apoi în străinătate, cu diferiți profesori particulari la Paris, Viena și Dresda.

Deși s-a specializat în studiul viorii, s-a afirmat ca dirijor de cor. În 1854, a înființat un cor religios, care cânta în limba română, dând răspunsuri la Sfânta Liturghie în Biserica Sfinții Atanasie și Chiril din Iași.

În 1860 a organizat și un curs de Muzică vocală armonizată, la școala Mănăstirii Sfinții Trei Ierarhi, continuând conducerea corului său, care, până în 1863, a cântat alternativ la bisericile din Iași, făcând repetiții în casele de pe strada Sărăriei ale tatălui dirijorului, iar în 1864 a organizat corul de la Mitropolia Moldovei și Sucevei.

A profesat și ca șef de orchestră la Teatrul cel Mare din Copou, făcând aranjamente muzicale pentru o serie de piese din repertoriul teatrului. A fost profesor la Conservatorul de Muzică și Declamațiune din Iași

1848: Soliman Pașa, reprezentantul Înaltei Porți de la Constantinopol , i-a invitat pe consulii străini să recunoască Locotenența domnească care a preluat puterea în Muntenia în timpul Revoluției de la 1848, și să stabilească cu ea relații oficiale normale.

La 4 și 7 august, consulii Marii Britanii, Prusiei și Greciei s-au prezentat la reședința locotenenței domnești, pentru a o felicita. La 4 august, comisarul Porții s-a adresat direct poporului român, cerându-i să sprijine și să se supună Locotenenței domnești.

1869: Societatea Academică Română primeşte cea dintâi donaţie de documente istorice, din partea lui V.A.Urechia (2/14).

1869 V.a. Urechia

Biblioteca Societății Academice Române a fost înființată la 6/18 august 1867, la un an de la crearea Societății Academice Române, donațiile constituind unul din principalele mijloace de creștere a colecțiilor. La 2/14 august 1869, Societatea Academică a primit cea dintâi donație de documente istorice, a lui V.A. Urechia.

Tot V.A. Urechia va inaugura și seria donațiilor de scrisori, punând la dispoziția Academiei, la 12 august 1872, odată cu unele materiale numismatice și documente istorice, o scrisoare de la Gheorghe Asachi.

1891: S-a nascut Mihail Jora, compozitor, dirijor si  pianist român,membru titular al Academiei Române, profesor şi Rector al Academiei Regale de Muzică din Bucureşti; (d. 10 mai 1971).

Şi-a numit cele peste o sută de partituri “Cântece”, pentru a sugera caracterul românesc şi particularităţile specifice care despart aceste lucrări de tradiţia liedului german, reprezentat în special de cmpoziţiile lui Schubert, Schumann şi Brahms. Uniunea Criticilor Muzicali îi poartă numele şi organizează anual la Bucureşti “Concursul Naţional de Interpretare Muzicală Mihail Jora”.

Numele lui Mihail Jora îl poartă şi Studioul de Concerte al Palatului Radio, cea mai mare sală de concerte simfonice şi corale din România.

1893: S-a născut la Bucuresti compozitorul, dirijorul, pianistul şi criticul muzical român Alfred Alessandrescu; (m. 18 februarie 1959, Bucureşti)

A urmat cursurile  Conservatorului din Bucureşti (1903 – 1911), s-a perfecţionat la Schola Cantorum din Paris (1913-1914, 1923-1924) si a studiat compoziţie cu Paul Vidal la Conseratoire national de musique din Paris (1913-1914). În paralel, a urmat cursuri la Facultatea de Drept din Paris, pe care le-a întrerupt din cauzaizbucnirii primului razboi mondial.

A debutat ca dirijor la Filarmonica din Bucureşti (1915). A activat ca dirijor (1926-1940) şi subdirector (1926-1937) la Filarmonică, pianist de muzică de cameră (1919-1945), dirijor la Opera Română din Bucureşti (1921-1959), profesor de teorie-solfegiu (1932-1934) şi de armonie-contrapunct (1938-1939) la Conservatorul din Bucureşti, director muzical la Radiodifuziunea Română (1933-1938, 1945-1947), director artistic şi director permanent la Orchestra Simfonică Radio Bucureşti (1933-1959). A dirijat peste 1500 de spectacole de operă, operetă şi balet.

  A fost corespondent muzical al revistelor Musica din Paris,Comoedia din Paris, Il Pianoforte din Torino, Musical Courierdin New York, The Chesterian din Londra si cronicar muzical permanent la ziarele bucureştene de limbă franeză L’Orient şiL’Independance Roumaine.

1912: S-a născut la București,  Mircea Şeptilici, unul dintre marii actori de comedie şi regizori români.

 A absolvit în 1937 cursurile Academiei de Artă Teatrală din Bucureşti.

 Debutul in cinematografie a avut loc in 1944, cu filmul „Alo, Bucureşti!” , regizat de Mircea Botez, în care juca alături de Jean Ionescu.

A jucat pe scena Teatrului Constantin Tanase din capitala si  a interpretat roluri memorabile in filme îndrăgite ca Ciresarii, Marele singuratic, Aventuri la Marea Neagră.

Făcea parte din membrii organizaţiei de tineret a Partidului Naţional Ţărănesc si in 1948 a fost arestat de autorităţile comuniste pe aerodromul din Tămădău, când incerca sa fuga din țarăimpreuna cu un grup din conducerea acestui partid.

A stat o perioada la Gherla impreuna cu regizorul Mircea Botez si actorul Jean Ionescu, apoi a fost trimis la colonia de munca de la Balta Alba.

Cu Jean Ionescu a condus un grup muzical in detenţie, in 1956 a fost eliberat.

Dupa eliberare a  jucat in filme ca Telegrame (1959), Valurile Dunarii (1960), Cerul n-are gratii (1962), Celebrul 702 (1962), La patru pasi de infinit (1964), Calea Victoriei sau cheia visurilor (1966), Sectia corectionala (1970), Aventuri la Marea Neagră (1972), Ciresarii (1974), Agentul Straniu (1974), Premiera (1976), Avocatul (1976), Regăsire (1977), Marele singuratic (1977), Vodevilul (1980), Detasamentul Concordia (1980), Banchetul (1980), Şantaj (1981).

A fost distins cu  Ordinul Meritul Cultural  clasa a IV-a (1967) „pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice”

S-a stabilit de la începutul anilor ’80 în străinătate, decedând în anul 1989, la Montreal, în Canada).

1920 : A început Conferința Internațională de la Paris pentru stabilirea statutului definitiv al Dunării ( 2 august 1920–23 iulie 1921).

Au participat Belgia, Franța, Marea Britanie, Grecia, Italia și România. La finalul acesteia, a fost adoptată Convenția Dunării care reflecta noul raport de forțe între statele europene de la sfârșitul Primului Război Mondial. A fost instituit un regim internațional pe toată porțiunea navigabilă a fluviului, de la Ulm până la vărsarea în mare, regim extins și asupra principalilor afluenți ai Dunării.

În baza Convenției au funcționat efectiv două organe: Comisia Internațională a Dunării, pentru cursul superior al fluviului, de la Ulm până la Brăila, din care făceau parte Anglia, Franța, Italia și statele riverane, și Comisia Europeană a Dunării, pentru Dunărea maritimă, de la Brăila până la vărsarea în mare (cu navigația pe brațul Sulina), din care făceau parte Anglia, Franța, Italia și România.

1928: S-a născut academicianul Constantin Maximilian, medic, genetician, membru corespondent al Academiei Române.

În 1958 a organizat primul laborator de genetică medicală din România; (d. 11 aprilie 1997).

 1929: În România se înfiinţează Regia Autonomă a Porturilor şi Căilor de Comunicaţie pe Apă (PCA) .

Direcțiunea Generală a Porturilor și Căilor de Comunicație pe Apă a fost transformată pe 2 august 1929 în Regia Autonomă a Porturilor și Căilor de Comunicație pe Apă, care a păstrat vechea structură și serviciile Direcției, luând în exploatare și administrare căile de comunicație pe apă, porturile, vasele aferente, instalațiile de orice fel ș.a.

1929: A intrat în vigoare Legea nr. 2746/1929 pentru înființarea academiei de înalte studii agronomice.

Legea a fost promulgată de Regență în 31 iulie și a intrat în vigoare la 2 august. Școala Superioară de Agricultură de la Herăstrău București și Academia de Agricultură Cluj s-au transformat în Academii de Înalte Studii Agronomice. Au devenit instituții de grad superior, bucurându-se de autonomia prevăzută de legea învățământului superior, sub controlul Ministerului Agriculturii și Domeniilor, cu un important rol în dezvoltarea învățământului agronomic.

1933: S-a născut la Bucuresti, Mihai Nasta, eseist, filolog şi traducător. Este fiul marelui ftiziolog Marius Nasta si al Luciei (n. Baicoianu).

Este absolvent al Facultatii de Filologie din capitala (1955). 

A debutat cu o recenzie in Gazeta literara (1957), urmata, in toamna aceluiasi an, de un studiu de mai mare intindere in Analele Univ. din Bucuresti.  

Mihail Nasta

A colaborat la revista literare si de specialitate din tara si la unele prestigioase publicatii straine (RFG, Italia, Olanda etc). In 1978 isi sustine  doctoratul in stiinte filologice cu lucrarea „Imitatie si stil in doctrina lui Dionis din Halicamas”, prima monografie pe plan mondial dedicata acestui subiect.

S-a stabilit la Bruxelles, din anul 1984.

1936: La Ediţia a XI-a a Jocurilor Olimpice de la Berlin, in Germania,  România a obţinut 1 medalie de argint prin reprezentantul sau Henri Rang, la călărie, dresaj individual.

A fost nevoie de o întrecere de baraj pentru desemnarea campionului.

După ce concurenții aflați la egalitate – germanul Kurt Hasse și românul Henri Rang – au parcurs un nou traseu, Rang s-a clasat pe locul al II-lea, obținând medalia de argint.

Henri Rang s-a născut la data de 8 iunie 1902 in oraşul Lugoj.

Între anii 1932 şi 1938, sportivul bănăţean cu calul Delfis, a fost medaliat la competiţiile ecvestre organizate la Paris, Nisa, Berlin, Varşovia şi Londra.

A urmat cursurile Şcolii de Ofiţeri de Cavalerie din Târgovişte, după care a activat în diferite regimente de cavalerie şi în Şcoala de Ofiţeri de Cavalerie, iar după război în Regimentul 1 roşiori din Lugoj.

1939: S-a născut actriţa Valeria Seciu; (unele surse dau ca dată a naşterii sale ziua de 1 august 1939).

A urmat cursurile Institutului de Teatru din Bucureşti, la clasa lui A. Pop Marţian, între 1960-1964, avându-l ca asistent pe Octavian Cotescu, cel care, ulterior, avea să-i devină soţ.

Printre colegii săi de promoţie s-au numărat: Ion Caramitru, Ovidiu Iuliu Moldovan, Florina Cercel, Mariana Mihuţ, Rodica Mandache, Virgil Ogăşanu, Dora Cherteş, Cătălina Pintilie, Mircea Andreescu.

1940: A fost creata  de Moscova, dupa ruperea provinciei Basarabia din trupul Romaniei ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov, asa numita RSS Moldoveneasca, o republica unionala in cadrul U.R.S.S.

Sub seceră și ciocan:Tipologia comunismului sovietic (I)

Foto: Steagul si stema „Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti” (RSSM)

Stalin a  semnat (fără niciun fel de consultare a locuitorilor regiunii) un decret abuziv de crearea a  acestei asa zise “republici unionale” constituita prin ruperea unor teritorii din vechea Basarabie.  

Sase judeţe din teritoriul Basarabiei romanesti- Bălţi, Tighina, Chişinău, Cahul, Orhei şi Soroca şi alte şase raioane din cele 14 din componenţa Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldoveneşti – Tiraspol, Grigoriopol, Dubăsari, Camenca, Râbniţa şi Slobozia, au fost unite în cadrul noii republici unionale botezata RSS Moldoveneasca.

  În acelaşi timp, teritoriile româneşti ale Nordului Bucovinei, Ţinutului Herţa, Nordului şi Sudului Basarabiei, în baza aceluiaşi scenariu, au fost incluse în componenţa Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene (RSSU)

Este inceputul unui sir nesfarsit  de umilinte si atrocitati la care sunt supusi  romanii basarabeni, de catre ocupantii  comunisti rusi.

Decretul din 4 noiembrie 1940 al aceluiaşi Soviet Suprem al URSS legifera delimitarea frontierelor dintre RSS Moldovenească şi RSS Ucraineană, care au fost trasate de o manieră arbitrară, încălcându-se principiul etnic, în baza căruia s-ar fi operat dezmembrarea teritorială a Basarabiei şi a RASS Moldovenesti.

În Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, deportările în Siberia au început înainte de intrarea URSS in cel de-al Doilea Război Mondial.

Peste 330 mii de oameni au fost victime ale deportărilor din 1940 şi până în 1953.

Din anul 1949, în noua „republică sovietica socialistă” a început colectivizarea.

Seceta şi achiziţionarea unei cantităţi mari de produse agricole de către ocupantii sovietici, au adus o foamete nemaiintalnita pana atunci, din cauza căreia au murit peste 350 mii de oameni.

1943: S-a nascut în localitatea Mihail Kogălniceanu, județul Constanţa, Stere Gulea, regizor şi scenarist român de origine aromână .

A  fost director general interimar al Societăţii Române de Televiziune în perioada 19 decembrie 1996 – 8 august 1998.

1948: S-a nascut la Targovişte, fotbalistul şi antrenorul român Cornel Dinu.

1951: S-a nascut la Băilesti, jud. Dolj, actorul român de teatru şi film Marcel Iureş.

Este fondator şi director al Teatrului Act din Bucureşti, teatru independent si   unul dintre cei mai cunoscuţi actori români pe plan internaţional, cu o serie de roluri secundare în „Interviu cu un vampir”, „Misiune imposibilă”, şi trei roluri principale, în „Pacificatorul”, „Războiul lui Tom Hart” şi „Layer Cake”.

Dintre filmele sale cele mai recente se remarca „Piraţii din Caraibe: La capătul lumii”, „Tinereţe fără tinereţe” sau „Călătoria lui Gruber”.

1953: Este fondat Stadionul National din Bucuresti.

  Stadionul Național  a purtat denumirea de Stadionul 23 August până în 1990, când a fost redenumit în Stadionul Național „Lia Manoliu”, în cinstea sportivei de performanță Lia Manoliu.

Înaintea demolării sale în anul 2007, capacitatea stadionului era de 60.120 de locuri, fiind folosit pentru a găzdui meciuri de fotbal sau rugby, concursuri de atletism sau concerte de muzică pop sau rock.

Unul dintre cele mai de amploare concerte pop sustinute aici,  a fost   cel al lui Michael Jackson, în luna octombrie 1992, din cadrul Dangerous World Tour , cand 90 000 de oameni au asistat la cea mai mare manifestare artistică din România de după revoluție, concertul megastarului fiind singurul televizat în direct de postul american HBO.

Cu puține luni înainte de demolare, în iulie 2007, pe acest stadion a avut loc un alt mare concert, al formației britanice The Rolling Stones, la care au asistat 50.000 de spectatori

În octombrie 2005 s-a decis reconstrucția stadionului, dar din cauza lipsei fondurilor s-a hotărât numai repararea sa.

La sfârșitul lunii august 2006, Stadionul Național Lia Manoliu a trecut din administrarea Autorității Naționale a Sportului în domeniul public al municipiului București iar la sfârșitul aceluiași an, două firme au ajuns în faza finală pentru reabilitarea stadionului care presupune demolarea actualului stadion și construirea unuia nou.

Arena Națională era conceputa ca  un stadion in București, pe care se dispută meciurile echipei naționale de fotbal, finala Cupei României și Supercupa României, precum si meciuri de rugby.

Este primul stadion de elită UEFA din România, terminat înaintea stadionului Cluj Arena.

Stadionul are o suprafață de 108.000 m² și o înălțime de șase etaje. Construcția include un garaj subteran cu 200 de locuri de parcare, 40 de loje a câte 12 locuri, săli de conferințe și restaurante.

Noul stadion  are o capacitate de peste 55.000 de locuri dispuse pe patru niveluri, din care 20.000 la tribuna I și 364 pentru presă, cu pupitre individuale si are două tribune și două peluze,

Acoperișul este retractabil pe cabluri suspendate și măsoară 9.000 de metri pătrați.

Proiectul stadionului este asemănător cu cel al Commerzbank Arena din Frankfurt.

De asemenea stadionul are și 94 de căi de acces, ceea ce permite ca accesul și evacuarea spectatorilor să se poată realiza în 20 de minute, precum și un cub video, situat deasupra centrului terenului, echipat cu 4 ecrane de 30 m² fiecare.

Bugetul pentru ridicarea arenei a fost inițial de 119 milioane de euro. Când a ajuns la stadiul de finisări, costurile se ridicaseră la 213 milioane de euro, o depășire de buget de 94 de milioane de euro. Construcția la Arena Națională a început în 2007, pe locul fostului Stadion Național,construit în 1953.

Finanțarea a fost asigurată din bugetul Consiliului General al Municipiului București și din sume alocate de Guvernul României.

1953: Începând cu data de 2 august și până la 16 august se desfășoară la București a patra ediție a Festivalul Mondial al Tineretului și Studenților, inițiat de două organizații de stânga aflate sub control sovietic: Federația Mondială a Tineretului Democratic și Uniunea Internațională a Studenților (cu sediul la Praga). Au participat 30.000 tineri din 111 țări.

1953b Deschiderea Oficială A Festivalului Mondial Al Tineretului şi Studenţilor

Deschiderea oficială a Festivalului Mondial al Tineretului şi Studenţilor: Gheorghe Gheorghiu-Dej, Petru Groza, Emil Bodnăraș, Chivu Stoica, I. Chișinevschi, Gh. Apostol, Leonte Răutu, Ghizela Vass, D. Colin, Dumitru Petrescu, Petre Borilă, M. Constantinescu, Patriarh M. Justinian, L.G Melnicov (ambasador URSS), Ofelia Manole – în tribuna oficială de pe stadionul Național din Capitală cu prilejul deschiderii Festivalului Mondial al Tineretului. Sursa – Fototeca online a comunismului românesc, Cota: 54 (48)/1953

Festivalul a fost folosit ca mijloc de propagandă de către autoritățile comuniste. Pretutindeni erau lozinci: „Pentru pace și prietenie!”, „Prin unire spre pace, prin pace spre fericire!”, „Gheorghiu Dej – luptător, pentru țară și popor!”, dar, pentru hrănirea tinerilor oaspeți, dar și pentru a masca lipsurile obișnuite în aprovizionarea populației, autoritățile comuniste au hotărât să stocheze din timp mari cantități de alimente și înainte de sosirea oaspeților magazinele au început să se golească, iar în ajunul festivalului nu se mai găsea aproape nimic de cumpărat. Prezența unui număr atât de mare de străini în Capitala României era un fapt neobișnuit, după izolarea de ani de zile, care fusese impusă țării de ocupația sovietică.

1955: S-a născut  în localitatea Comana, jud. Giurgiu, Eugen Nicolaescu, om politic liberal, fost ministru al sănănătăţii în guvernul României.

1969: Are loc vizita lui Richard Nixon în România.

A fost primul preşedinte american în vizită la Bucureşti.Vizita lui Nixon sublinia aprecierea Occidentului democratic față de faptul că, în 1968, Nicolae Ceaușescu se opusese și condamnase invazia sovietică în Cehoslovacia.


1969: S-a nascut la Zalău, Codruț Seres, politician, fost ministru.

A fost condamnat la 4 ani si 8 luni de inchisoare cu executare,  in dosarul privatizarilor strategice. Seres a primit doua condamnari pentru fapte diferite, pedepsele fiind contopite.

1975 : Președintele american Gerald Ford efectuează o vizită oficială în România socialistă.

1975 Gerald Ford La București

Vizita a durat două zile (2–3 august), înaltul oaspete american venind de la Helsinki, unde, alături de alți 34 de șefi de state semnase documentul final al Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa.

Cei doi șef de stat au schimbat instrumentele de ratificare a Acordului comercial româno-american.

1981: S-a născut la Târgoviște cântărețul de operă și de muzică pop român Vlad Miriță .

A reprezentat România împreună cu Nico la Concursul Muzical Eurovision din Belgrad, Serbia în 2008, cântând piesa „Pe-o margine de lume”, clasându-se pe locul 20 cu 45 de puncte.

1985: Inaugurarea celei mai mari nave de război românesti,crucişătorul  “Muntenia”, construit la Şantierul naval din Mangalia, primul crucişător uşor construit de români.

Şefii şantierului care a construit crucişătorul "Muntenia", cea mai mare  navă de război românească, la colocviile navaliştilor gălăţeni |  PresaGalați.ro

Crucişătorul „Muntenia” a intrat în serviciul Marinei Militare în luna august 1985, fiind clasificat crucişător uşor port-elicoptere.

După scoaterea din serviciu (1988) şi modernizare (1990-1992) a fost reclasificată ca „distrugător purtător de rachete“, primind pentru 2 luni numele de ”Timișoara” și ulterior numele „Mărăşeşti“. La data de 1 aprilie 2001, în baza Dispoziţiei Şefului SMG cu nr. SG3/ 584 din 28 februarie 2001, distrugătorul a fost încadrat în clasa „fregate“, dar şi-a păstrat numele şi nr. de bordaj (111). Fregata Mărășeșt a primit acest nume în amintirea distrugătorului „Mărăşeşti” din cadrul Flotilei de Distrugătoare a Marinei Regale Române și este destinată îndeplinirii misiunilor pe timp de pace, în situații de criză și de război, sub comandă națională sau în cadrul NATO. Fregata Mărășești poate îndeplini misiuni de căutare și salvare pe mare (SAR), operațiuni de interdicție maritimă (MIO), supraveghere aerienă și navală, misiuni umanitare, activități de diplomație navală, protecția unor obiective împotriva amenințărilor asimetrice dinspre mare. A fost prima navă românească care a acționat sub comandă NATO, în iunie 2004, în cadrul Summit-ului NATO de la Istanbul.

Este nava-amiral a Marinei Militare,  fiind ea mai puternică navă de luptă a României.

Are deplasamentul de 5.790 de tone și atinge o viteză maximă de 27 de noduri asigurată de patru motoare Diesel, ce dezvoltă 32.000 de cai putere.

Spre comparație, cele două fregate second-hand achiziționate de la britanici, Regina Maria și Regele Ferdinand au doar 4.900 de tone, dar o viteză de 30 de noduri.

În schimb, consumul de combustibil al acestora este uriaș, ținând cont că au ca propulsie turbine, nu elice. Iar autonomia de croazieră este sensibil mai mică.

1992: Alpinistul Constantin (Ticu) Lăcătușu a devenit primul român care a trecut graniţa celor 8.000 de metri, atingând vârful Broad Peak (8.047 m) din Himalaya-Karakorum (Pakistan).

A fost singura reuşită in 1992, din totalul de 70 de alpinişti, din 14 ţări, care atacaseră vârful în acel an.

Tot Ticu Lăcătușu a fost primul român care a urcat pe „Acoperişul Lumii” – Everestul (8.848 m), la 17 mai 1995.

 1994: În România, președintele Ion Iliescu promulgă legea privind asociațiile salariaților și membrilor conducerii societăților comerciale care se privatizează după metoda MEBO.

1997: La Catedrala greco-catolică “Sfânta Treime” din Blaj au fost reînhumate osemintele marelui iluminist român Ioan Inocenţiu Micu (Klein), personalitate marcantă a Şcolii Ardelene, aduse de la Roma după 230 de ani de la moartea sa.

Au avut loc cu acest prilej ceremonii religioase, cu participarea înalţilor prelaţi ai Bisericii greco-catolice.

Episcopul greco-catolic Ioan Inocentiu Micu-Klein, | Episcopia Greco  Catolica - Oradea

Ioan Inocențiu Micu-Klein, uneori Ioan Inochentie Micu Clain, pe numele laic Ioan Micu, (n. 1692 la Sadu, Principatul Transilvaniei – d. 22 septembrie 1768, la Roma, Statele Papale) a fost episcop greco-catolic al Episcopiei române unite de Făgăraș.

În anul 1737 a mutat sediul episcopal la Blaj, unde a ridicat Catedrala „Sfânta Treime” și mănăstirea cu același hram. Este considerat întemeietorul gândirii politice românești moderne.

  1999: Banca Naţională a României a pus în circulaţie, în premieră în Europa, o bancnotă din plastic, cu valoare nominală de 2.000 lei.

BNR a marcat, în acest fel, Eclipsa totală de soare din 11 august 1999 şi intrarea în anul 2000, in noul mileniu.

2001: A murit Otto Weber, preşedinte şi membru fondator al Partidului Ecologist Român; (n. 1921).

Image result for ecologist Otto Weber photos

 2012: A decedat la  vârsta de 33 de ani,  în apartamentul său din Viena, pianista Mihaela Ursuleasa; (n. 1978, Brasov).

A studiat opt ani la Conservatorul din Viena pe care l-a absolvit cu Magna cum Laudae.

Era fiica unui lăutar de etnie romă.

La vărsta de 13 ani, artista a primit o bursă de studii la Viena oferită de celebrul dirijor Claudio Abbado,  după ce aceasta câştigase locul al doilea la un concurs de pian din Senigallia..

În 1999 a câştigat marele premiu la una dintre cele mai prestigioase competiţii internaţionale „Clara Haskil” în Elveţia.

2016: A decedat la București fizicianul român Ioan Baltog; (n. 12 decembrie 1939, Piatra Neamț) A fost membru corespondent al Academiei Române din 24 iunie 2016.

IFA | Institutul de Fizica Atomica

2017: A murit istoricul și profesorul Mihai Maxim. S-a nascut pe 9 noiembrie 1943, in comuna Vorniceni, judetul Botosani și a lăsat în urma sa o operă științifică dedicată istoriei relațiilor româno-otomane și Imperiului Otoman.

Memoria zilei: Mihai Maxim ar fi împlinit astăzi 74 de ani! "Datorez totul acestui popor si acestei tari"

A fost un eminent turcolog, director al Institutului Cultural Roman „Dimitrie Cantemir” din Istanbul, Turcia. A urmat cursurile Facultății de Istorie a Universitatii „Al.I.Cuza” din Iasi, in perioada 1961-1963.

A avut o carieră universitara prodigioasa, de la asistent (1968-1978), lector (1978-1989), conferentiar (1990-1993) si profesor (din 1993) la Facultatea de Istorie a Universitatii din Bucuresti.

A fost numit director al Centrului de studii turce al Universitatii din Bucuresti, institutie pe care a fondat-o in anul 1985. Conduce doctorate in turcologie, cu doctoranzi din Romania, Italia, Japonia, Turcia etc.

A activat ca visiting professor la Columbia University (1990-1991), Universitatea din Istanbul (1995-2001), Universitatea din Venetia (2002-2003) etc.

A fost director al publicatiei Romano-Turcica, iar din ianuarie 2005 director al Institutului Cultural Roman „Dimitrie Cantemir” din Istanbul. Preda cursuri de Istoria Imperiului otoman si a Sud-Estului Europei, Limba si paleografia turco-osmana.  De asemenea, a fost Presedinte al Asociatiei İnternationale pentru Studiul Civilizatiei İslamice din Balcani.

A publicat peste 100 de titluri, intre care volumele Culegere de texte otomane, Bucuresti, 1974, Limba turco-osmana.Curs practic, Bucuresti, 1984, 1993, 2004, Tarile Romane si İnalta Poarta.Cadrul juridic al relatiilor romano-otomane in Evul Mediu.Cu o Prefata de Prof.Halil İnalcık, Bucuresti, 1993, L’Empire ottoman au nord du Danube et l’autonomie des Principautés Roumaines au XVIe siècle.Ėtudes et documents, İstanbul, 1999, Noi documente turcesti privind Tarile Romane si Inalta Poarta (1526-1602), Edit. Istros, Braila, 2009, Dimitrie Cantemir la Istanbul, Edit.Istros, 2009 (sub tipar), Dimitrie Cantemir in Istanbul, Edit. Isis,Istanbul, 2009 (sub tipar), Istanbul`da Dimitrie Cantemir(Kantemiroğlu), Edit.Yapı ve Kredi, Istanbul, 2009.

2018: A încetat din viață la Constanța politicianul român Ion Stan; (n. 1955 ).

A fost președinte al PSD Dâmbovița, fost prefect de Dâmboviţa şi deputat PSD patru mandate în perioada 2000 – 2016.

La 25 ianuarie 2016, a fost condamnat de ÎCCJ, la doi ani de închisoare cu executare, pentru trafic de influenţă.

Tragedia lui Ion Stan

Stan fusese eliberat condiţionat din arestul Penitenciarului de la Găeşti în noiembrie 2016.

Este înmormântat, la Mănăstirea Nucet, aflată în comuna natală a acestuia.


CALENDAR CREȘTIN ORTODOX

Aducerea moaștelor Sfântului Arhidiacon Ștefan

Sfantul Stefan Apostol si Diacon intaiul Mucenic 02

Sfântul Arhidiacon Stefan este pomenit in fiecare an pe 27 decembrie. Pentru ca a proclamat intr-un mod public si solemn divinitatea Mantuitorului, a fost dat mortii.

Moastele Sfantului Arhidiacon Stefan au fost duse spre ingropare de catre Gamaliel, in satul Cafargamala, de langa Ierusalim. Gamaliel, renumitul invatator al legii evreiesti, va primi credinta in Hristos si tot el va fi cel care il va inmormanta si pe Nicodim, prietenul lui Stefan, care a plans la mormantul Sfantului Stefan pana a murit.

Dupa sute de ani, Gamaliel s-a infatisat de trei ori in vis lui Lucian, preotul din Cafargamala.

Miscat de visul lui, Lucian s-a dus la Patriarh si luand binecuvantare, a venit cu oameni si a dezgropat oasemintele sale. Moastele Sfantului Mucenic si Arhidiacon Stefan au fost mutate cu procesiune in Sion si inmormantate intr-o biserica ridicata de boierul Alexandru.

Cand acest boier a murit, i s-a facut un sicriu de chiparos asemenea cu cel al sfantului si a fost ingropat langa mormantul Sfantului Stefan.

Iuliana, sotia boierului Alexandru, dorin sa ia trupul barbatului ei si sa-l duca in tara sa, la Constantinopol, fiind cuprinsa de pronia dumnezeiasca a lasat sicriul sotului, si varsand multe lacrimi, a luat racla sfantului.

Racla a fost așezată de împăratul Constantin în palatul împărătesc.

CITIŢI  ŞI :

 https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2020/08/02/o-istorie-a-zilei-de-2-august-video/

Bibliografie (surse) :

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;
  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;
  3. e.maramures.ro ;
  4. Wikipedia.ro.;
  5. mediafax.ro ;
  6. worldwideromania.com ;
  7. Enciclopedia Romaniei.ro ;
  8.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;
  9.  Istoria md.
  10. istoriculzilei.blogspot.ro;
  11. CreștinOrtodox.ro;
  12. Cinemagia.ro.

02/08/2021 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Un comentariu »

  1. A republicat asta pe Cronopedia.

    Apreciază

    Comentariu de Ioan M. | 02/08/2021 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: