CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Comunitățile de macedoromâni stabilite în Dobrogea în perioada interbelică

Comunitățile de macedoromâni stabilite în Dobrogea în perioada interbelică

Colonizările cu comunități de macedoromâni ce urmau a se stabili în Dobrogea, aveau în vedere primirea unor loturi de pământ, ce urmau a fi lucrate cu familiile lor, acțiune considerată ca fiind o adevărată „operă națională”, scrie istoricul Adrian Ilie în https://m.ziuaconstanta.ro, preluat de Romanian Global News.

În primăvara anulului 1925 urmau să demareze colonizările cu macedoromâni din Macedonia și Tracia Orientală, din Meglenia, Veria, Vedena și Caterina. Ocupația principală a acestor coloniști era creșterea oilor.

Cauza principală a acestui exod al populației a fost reprezentată de mutațiile demografice cauzate de războiul turco-grec din anii 1919-1922. Mulți macedoromâni au avut de suferit de pe urma acestui conflict, fiind amenințați de ambele părți, atât prin pierderea identității cât și prin pericolul de a-și pierde proprietățile, avuția și chiar viața.

La inițiativa aromânilor și a meglenoromânilor statul român a preluat inițiativa de a pregăti emigrarea acestora. Guvernele statului român au acordat permanent atenție comunităților macedoromânilor aflate la sude de Dunăre. Solicităriloe au fost adresate primului ministru Ionel I.C. Brătianu.

Ministrul agriculturii și ad-interim al Domeniilor, Alexandru Constantinescu, a dispus constituirea unor comisii la nivelul județelor Durostor și Caliacra, aflate în Cadrilater.

Aceste comisii urmau a fi coordonate de prefecți și aveau în vedere studierea modalității de colonizare a macedoromânilor.

Loturile de pământ primite de imigranții stabiliți în Dobrogea urmau a fi cuprinse între 10 și 15 ha și erau rezervate exclusiv țăranilor care se colonizează, în zonele de graniță, lucru precizat și în legea agrară.

Pentru întemeierea gospodăriilor urmau să primească sub forma unui împrumut suma de 50.000 lei.

Ministrul agriculturii a înaintat guvernului din care făcea parte un raport din care reieșea faptul că pentru familiile de macedoromâni erau disponibile 41.103 ha. Solicitări pentu împroprietărire erau atât din exteriorul țării cât și din țară. S-a hotârât ca raportul între aceste solicitări să fie egal.

Coloniștii urmau să primească un lot de pământ arabil, 2000 m² pentru construcția unei locuințe și a unor anexe, precum și posibilitate a de a folosi 50 de ari islaz, marea majoritatea dintre coloniști fiind crescători de animale.

Raportul ministrului agriculturii a fost aprobat în ședința de guvern din 13 iunie 1925.

Primele familii de macedoromâni au sosit în portul Constanța la bordul vaporului Iași, la 26 octombrie 1925. Procesul a continuat, iar în luna aprilie 1926, se înregistra sosirea a 1500 de familii. Erau mult mai multe familii decât fuseseră preconizate inițial. Primele familii au primit loturile promise la Silistra.

Cei nou sosiți primeau în zona de graniță 15 ha de pământ arabil și 15 ha de pădure. Acestea puteau fi valorificate după propria voință.

Multe familii nu au primit terenuri la momentul sosirii, deoarece acele terenuri arau însămânțate și trebuiau recoltate de foștii proprietari.

Pentru a grăbi recoltarea s-a impus o arendă de 6000 lei la hectar, celor care refuzau să părăsească terenurile.

Foștii proprietari au preferat să achite sumele stabilite și să folosească terenurile în continuare. Această situație a creat multe tensiuni și nesiguranță pentru cei colonizați. Pentru a grăbi părăsirea terenurilor Direcția colonizărilor a hotărât ca vechii proprietari să împartă recolta cu noii proprietari.

Madoromânii cu stare, ce reușiseră să-și vândă proprietățile și turmele de oi, au cumpărat case și terenuri, ce ajungeau până la 70 ha. Acestea erau însă cazuri izolate. Unii coloniști au deschis afaceri înfloritoare câștigând de pe urma comerțului.

Marea majoritate a coloniștilor aveau suprafețe mici, separate, aflate la distanță unele de altele. Unii dintre coloniști nu primiseră întreaga suprafață promisă, deținând suprafețe mult mai mici, chiar la o treime din ceea ce trebuiau să primească. În unele zone nu au primit loturi de pământ, lucru care i-a determinat să ia cu asalt autoritățile, cu petiții și solicitări.

Cadrilater 1940" - Istorica - Radio România Actualităţi Online

Mulți coloniști regretau faptul că au părăsit locurile de baștină, condițiile de trai fiind precare pentru familiile lor. Presa vremii critica sosirea acestora, prin glasul unor ziariști precum C.N. Sarry.

Au fost colonizate 5966 de familii de la sud de Dunăre, în județul Caliacra, iar în județul Durostor se stabiliseră 2104 familii de macedoromâni. Unii au reușit să- și construiască case, alții bordeie, iar alții au fost cazați în casele turcilor și bulgarilor, situație care a creat tensiuni între comunități.

Pentru evitarea acestor tensiuni care puteau să degenereze în conflicte locale, autoritățile au înființat posturi de jandarmi în aceste localități în care fuseseră așezați coloniștii.

Putem conchide prin a spune că sosirea coloniștilor macedoromâni în sudul Dobrogei a fost greoaie, generată de nepregătirea autorităților, de interesul de a tergiversa lucrurile de către foștii proprietari și de apariția unor nemulțumiri locale în cadrul unor comunități.

Surse bibliografice

***Legea pentru reforma agrară din Oltenia, Muntenia, Moldova și Dobrogea, Editura Ramuri, Craiova, f.a.
Dobrogea jună, XXV, nr.173 din 22 august 1924.
Ion Mamina, Ion Bulei, Guverne și guvernanți. 1916-1938, Editura Silex, București, 1996
Vasile T. Muși, Un deceniu de colonizare în Dobrogea Nouă. 1925-1933, f.e.f.a.
Valentin Ciorbea, Evoluția Dobrogei între 1918-1944, Editura Ex Ponto, Constanța, 2005

.

01/08/2021 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , | Lasă un comentariu

UN SFERT DIN POPULAȚIA R.MOLDOVA ARE CETĂȚENIA ROMÂNĂ


Fișier:Romanian New Passport 2019.jpg - Wikipedia

Ministerul Afacerilor Externe din România a anunțat că, în prezent, există un număr de 60.747 de cereri în așteptare de redobândire a cetățeniei române din partea unor cetățeni ai Republicii Moldova., consemnează publicația https://www.timpul.md de la Chișinău.

Cele mai multe au fost depuse la consulatele României de la Chișinău – 34.882, apoi la Bălți – 22.022 de cereri și apoi la Cahul – 3.843 de cereri.

Din numărul total de peste 60.000 de cereri, 2.102 de persoane au solicitat să depună jurământul de credință față de România la București la sediul Autorității Naționale pentru Cetățenie (ANC), precizează MAE.

MAE de la București anunță că, din pricina pandemiei, ceremoniile de depunere a jurământul pentru obținerea cetățenia române a fost sistată activitatea anumitor misiuni diplomatice sau oficii consulat, nu mai puțin de 109 astfel de instituții fiind afectate de restrângerea activității.

Anterior, G4Media.ro a scris la finele lunii mai că numărul cetățenilor moldoveni care au redobândit cetățenia română a crescut semnificativ în ultimii 20 de ani și a ajuns astăzi la 642.149 de persoane dintr-o populație de facto de circa 2,7 milioane de locuitori conform ultimelor date ale Biroului Național de Statistică din România, ceea ce înseamnă că unul dintre patru moldoveni au și cetățenia română.

Conform statisticilor, cel mai mare val de acordare a cetățeniei românești pentru basarabeni s-a produs în ultima decadă, când peste 580.000 de cetățenii din numărul total au fost oferite de către autoritățile române peste Prut.

De remarcat este faptul că pandemia de coronavirus a încetinit ritmul de depunere a cererilor cu 80%, în mare din cauza restricțiilor de circulație între România și Republica Moldova. Astfel, numai 17.549 de cereri au fost depuse.

Cu toate acestea, statul român a procesat dosare din spate, acordând și în 2020 un număr mare de cetățenii pentru moldoveni în cuantum de 66.158.

Depopulare accelerată

Pe de altă parte, de la obținerea independenței în 1991 față de URSS și până în prezent, populația Republicii Moldova s-a redus cu un milion și jumătate. Numărul cetățenilor moldoveni este acum de 2,9 milioane de mii, inclusiv cetățenii din stânga Nistrului, unde sunt puțin peste 300.000 cetățeni moldoveni, se arată într-un studiu publicat recent de către IDIS „Viitorul”.

„Avem și 100-150.000 de oameni plecați temporar peste hotare, care nu intră în statistica celor plecați. De aceea, putem spune că numărul moldovenilor plecați peste hotare este cu mult mai mare decât numărul din statistică, deoarece sunt și acei care fac naveta de scurtă durată”, a spus expertul.

Map of Moldova and surrounding countries/territories: Ukraine and Romania,  Transnistria (not labeled, but shaded). Cities of Moldova on… | Moldova map,  Map, Moldova

Potrivit economistului, Republica Moldova se depopulează foarte rapid. În 1991, populația acesteia era de 4, 36 milioane, inclusiv regiunea separatistă transnistreană din stânga Nistrului acolo unde locuiau erau 731.000 de cetățeni.

Astfel, pe parcursul ultimilor 30 de ani, numărul cetățenilor moldoveni s-a redus cu 1,5 milioane.

În stânga Nistrului populația s-a redus de 2,4 ori, de la 731.000 la doar 306.000, sau cu 425.000.

„Nu cred că veți găsi în Europa o altă țară, sau o altă regiune, unde avem o așa depopulare cum se întâmplă în stânga Nistrului”, a precizat Veaceslav Ioniță.

Veaceslav Ioniță a spus că în prezent în Republica Moldova mai sunt sub 2,9 milioane de moldoveni, inclusiv cu cei din stânga Nistrului.

„Dacă se va continua trendul acesta, vom ajunge la nivelul anilor 1950. Și mă tem să mă gândesc ce va fi în viitor”, a menționat economistul.

Expertul a mai menționat că din partea dreaptă a Nistrului peste hotare se află 932.000 de cetățeni, iar din stânga Nistrului – 158.000. 

01/08/2021 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: