ZIUA DE 25 IULIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

 

Ziua de 25 iulie în istoria noastră

 1476: Oastea lui Ştefan cel Mare, domnul Moldovei, a atacat o avangardă a oştirii otomane conduse de Suleiman-pașa, pe care a înfrânt-o şi a forţat-o să se retragă.

1552: Turcii cuceresc Cetatea Timișoara după ce au asediat-o de două ori, între 17 octombrie–16 noiembrie 1551 (fără succes) și 27 iunie–25 iulie 1552. Luptele decisive s-au dat între 20–25 iulie.

După distrugerea turnului de apă care făcea legătura între oraș și castel, cei din cetate au rămas fără apă pe o căldură dogoritoare, astfel încât comitele Ștefan de Losoncz,comandantul garnizoanei creștine nu a mai avut altă soluție decât să negocieze predarea cetății, reușind să obțină promisiunea că trupele creștine decimate și civilii din oraș vor putea trece cu tot avutul lor, lăsând cetatea în mâna turcilor.

La 30 iulie soldații, civilii și răniții ai ieșit din cetate, încrezători în cuvântul comandantului turc Ahmed-Pașa însă acesta și-a încălcat jurământul și toți supraviețuitorii, au fost măcelăriți cu cruzime de către ieniceri. Rănit grav, Ștefan de Losoncz, a fost adus în fața lui Ahmed-Pașa și decapitat.

Orașul a fost apoi prădat, devastat, bisericile creștine au fost transformate în geamii musulmane, iar clopotele, aruncate din turnuri,iar ținutul Timișoara a devenit, pentru aproape două secole, pașalâc turcesc.

1848 (25 iulie/ 6 august): Guvernul provizoriu al Ţării Româneşti (constituit la 14/26.VI.1848) este nevoit să demisioneze sub presiunea reacţiunii interne sprijinite de Poarta Otomană şi de Rusia.

A fost desemnată o Locotenență domnească.

1857: Are loc o intrevedere între Napoleon al III-lea, imparatul Franței  şi regina Victoria a Imperiului britanic , în cadrul căreia s-a ajuns la o soluţie de compromis privind Principatele Române: Marea Britanie accepta anularea alegerilor (falsificate) din Moldova, iar Franţa se mulţumea cu o unire parţială (Ţara Românească şi Moldova urmând să aibă instituţii similare) şi renunţa la proiectul privind unirea acestora sub sceptrul unui principe străin.

Pe plan diplomatic, această întrevedere a reprezentat un moment important în realizarea statului român.

NOTĂ: Cu o zi în urmă (la 24 iulie /5 august 1857) Franţa, Rusia, Prusia şi Regatul Sardiniei  hotărâsera  ruperea legăturilor cu Poarta Otomană, care refuzase să anuleze alegerile pentru Adunarea ad-hoc din Moldova (din 7/19 iulie 1857), falsificate de   caimacam al Moldovei, Nicolae Conachi-Vogoride, omul turcilor, ostil unirii Moldovei cu Ţara Românească.

1864: S-a născut  istoricul şi filologul român, Ioan Bogdan, autorul unor studii referitoare la limba documentelor slavo-române și creator al filologiei slavo-române ;(d. 01.06.1919).

 A absolvit studiile universitare la Şcoala Superioară din Iaşi. Licenţiat în litere, a studiat limbile slave la Viena, Petersburg şi Cracovia.

La 20 iunie 1892 a fost numit profesor la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti, unde a fost decan în  1898, 1900, 1902, 1904, 1906, 1909, 1910 şi 1912.  Contribuie la elaborarea primului regulament unic al facultăţilor de litere şi filosofie din ţară (1897).

A fost membru al Societăţii de Istorie şi Antichităţi din Moscova.

La 31 martie 1892 a fost ales membru corespondent al Academiei Române, iar la 29 martie 1903 a fost numit membru titular. Ioan Bogdan a fost vicepreşedinte al Academiei Române de două ori (prima dată între 25 mai 1910 – 25 mai 1913 şi a doua oară între 28 mai 1916 – 1 iunie 1919).

Este descoperitorul a numeroase manuscrise slavo-române: Analele de la Putna, Cronicile lui Macarie, Eftimie şi Azarie, Codicele de la Tulcea s.a.

 1876: S-a născut Mihai Codreanu, poet, dramaturg, avocat și traducător, membru corespondent al Academiei Române din 1942.

Este considerat  unul dintre cei mai prolifici sonetişti români;  (m. 1957).

1893: S-a născut la Jigodin, în Harghita, pictorul, graficianul şi gravorul român de naţionalitate maghiară, Nagy Imre ; (m. 1976, Miercurea Ciuc).

A studiat la Academia de Artă din Budapesta. S-a întors, în 1924, în satul natal. În 1925–1926 a prezentat publicului xilografii și picturi pe simezele din Târgu Mureș, Cluj și Brașov. Pentru o perioadă scurtă, a fost profesor la Institutul Maghiar de Artă din Cluj (1949–1950), predând pictura în acuarelă.

Prin testament, și-a donat colecția (însumând mai mult de 6.000 de lucrări) orașului Miercurea Ciuc, o moștenire culturală preluată spre păstrare în muzeul memorial construit la Jigodin.

 1919: S-a înfiinţat, la Timişoara, Asociaţia Vânătorilor.

1921: A intrat în vigoare Tratatul de la Trianon, Franţa, care a consfinţit existenţa unui stat maghiar independent si  trecerea către statele succesoare a 71% din teritoriul Transleithaniei (partea ungară a Dublei Monarhii) şi a 63% din populatie,  în majoritatea ei alcătuită din etnici ne-maghiari.

 Totodata, prin intrarea in vigoare a acestui tratat, se  recunoaşte a pe plan internaţional  unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România.

Foto: Palatul Marele Trianon de la Versailles, Franţa

 In conştiinţa popoarelor  statelor succesoare, Tratatul de la Trianon a consfinţit dreptul  la autodeterminare al acestora şi  o realitate existenta deja pe teren (majoritatea teritoriilor fusesera deja ocupate de către forţele armate ale României, Cehoslovaciei si Statului Sîrbilor, Croaţilor şi Slovenilor).

Frontierele Ungariei cu statele vecine, astfel cum au fost descrise în tratat au fost delimitate efectiv pe teren în anii imediat următori.

Singura excepţie a fost oraşul Sopron (în limba germana Odenburg) din Burgenland, care, în urma unui plebiscit ţinut la data de 14 decembrie 1921, a decis să rămînă parte a Ungariei.

Dispoziţiile tratatului referitoare la minorităţile din Ungaria au fost aplicate parţial, astfel ca procesul de asimilare a acestora a continuat, Ungaria fiind în prezent unul din statele cele mai omogene etnic din Europa.

Tratatul de la Trianon a fost semnat la data de 4 iunie 1920 între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial şi Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, stat învins în Primul Război Mondial.

Tratatul a fost semnat în Franţa la Palatul Marele Trianon de la Versailles de către 16 state aliate (inclusiv România) pe de o parte şi de Ungaria de altă parte, stabilind frontierele între statele succesoare ale Austro-Ungariei: Austria, Ungaria, Regatul Sîrbilor Croaţilor şi Slovenilor (stat redenumit ulterior Iugoslavia), Cehoslovacia, precum şi între România şi Ungaria.

Tratatul cuprinde  patru părţi:

• Prima parte include Pactul Ligii Naţiunilor (parte comuna pentru toate tratatele de pace încheiate după Primul Război Mondial).
• Partea a doua (articolele 27-35) defineşte frontierele Ungariei cu statele vecine. În principiu, acestea sunt actualele frontiere ale Ungariei. Frontiera româno-ungară este descrisă în sectiunea a doua a articolului 27 (traseul actualei frontiere între România şi Ungaria). În principiu, Tratatul consfinţea includerea teritoriului Croaţiei, Sloveniei şi Voivodinei în cadrul Regatului Sîrbilor, Croaţilor şi Slovenilor, a Slovaciei şi Ruteniei în cadrul Cehoslovaciei, a Transilvaniei şi părţii răsăritene a Banatului în cadrul României şi a Burgenlandului în cadrul Republicii Austriei.
• Partea a treia (articolele 36-78) intitulata “Clauze politice pentru Europa“, conţinea o serie de clauze privind, pe de o parte cadrul bilateral al relatiilor dintre Ungaria şi statele vecine, recunoaşterea unor clauze politice privind anumite state din Europa, dispoziţii referitoare la cetăţenie, protecţia minorităţilor naţionale.
• Partea a patra (articolele 79-101), intitulată “Interesele Ungariei în afara Europei” conţinea prevederi referitoare la renunţarea de către Ungaria la tratatele încheiate de către Dubla Monarhie cu Maroc, Egipt, Siam (Thailanda de azi) şi China.

Harta destrămării Imperiului Austro-Ungar în urma semnării Tratatului de la Trianon, 1920

1926: S-a născut la Galați, compozitorul şi muzicologul Theodor Grigoriu; (m. 2014, București).

A fost admis la șapte ani la Conservatorul Regal de Muzică din București,  după care s-a înscris la Conservatorul Pro Arte, aflat sub patronajul Reginei Maria și, în final, la cursul de aspirantură la Conservatorul „P.I. Ceaikovski” din Moscova (1955-1956). Maestru al muzicii românești, cunoscut în mediile muzicale internaționale (Franța, SUA, Suedia, Germania, China, Rusia, etc.), a fost un continuator al gândirii muzicale enesciene.

A compus muzică simfonică: Cvartetul nr.1 pentru coarde, Trei miniaturi pentru pian, Simfonia cantabile, Concert pentru dublă orchestră de cameră și oboi, Cele patru anotimpuri – 4 concerte pentru vioară și orchestră, Sonata pentru vioară și pian „Eterna întoarcere”, Ovidiu la Tomis, muzică de film: Valurile Dunării, Setea, Pădurea spânzuraților, Columna, Aurel Vlaicu, a scris studii de muzicologie.

A fost distins cu Premiul de Compoziție „George Enescu” (1943), Premiul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România (1953, 1969, 1974, 1985, 2000, 2008), Premiul de Compoziție al Academiei Române (1974), Premiul și Medalia de Aur ale Academiei Franceze Art-Sciences-Lettres (1990).

1931: S-a născut în Basarabia, la Mălăiești, Grigoriopol,romancierul, eseistul și omul politic român, Vladimir Beșleagă.

A absolvit Universitatea de Stat din Moldova (1955) și a susținut doctorantura la aceeași instituție, cu teza Liviu Rebreanu, romancier. Și-a început activitatea literară în anii ’60. A colaborat la Chipăruș, Cultura Moldovei, Tinerimea Moldovei. 

A fost, de-a lungul timpului, redactor-șef adjunct la revista Nistru, secretar al Uniunii Scriitorilor, director al Muzeului Republican de Literatură „Dimitrie Cantemir”, membru al Comitetului de Conducere al Uniunii Scriitorilor, deputat în primul Parlament al Republicii Moldova (1990–1994). Cartea sa de debut este Zbînțuilă (1956) și alte cîteva opere ulterioare sunt dedicate micilor cititori. Primul roman a fost Zbor frînt (1966), urmat de Acasă, Doma, Durere, Suflul vremii, Sînge pe zăpadă, Pădurea albastră, Cel de-al treilea dacă ar fi fost acolo, Nepotul, Dialoguri literare, Țipătul lăstunului, etc. A fost distins cu prestigiosul titlu de Scriitor al Poporului

1932: S-a născut la Ianca, actorul de teatru şi film Mihai Vasile Boghiţă; (m. 28.09.1999, la Bistriţa).

Actorul a abordat diverse filme istorice şi  de aventuri, inspirate din actualitate, lansându-se cu rolul căpitanului Tudor din filmul – ecranizare Neamul Șoimăreștilor -1965.

Au urmat: Columna -1968, Haiducii lui Șaptecai; Asediul -1971, Aventuri la Marea Neagră -1972, Explozia; Cantemir -1973, Frații Jderi -1974, Ștefan cel Mare -1975, Aurel Vlaicu; Cuibul salamandrelor – 1977, Burebista -1980, Ringul -1984, Pădurea de fagi -1987, Mircea -1989, Patul conjugal -1993, Oglinda -1994.  

1937: S-a născut la Hangu, Nemț, soprana Magdalena Cononovici.

A studiat la Conservatorul din București , după care s-a perfecționat la Milano,în Italia.

A debutat cu rolul titular în opera Tosca de Puccini la Opera Română din Cluj-Napoca. A evoluat pe scene importante ale lumii precum London Royal Opera House, Opéra de Paris, Opéra de Walonie Liège, Opéra du Rhin Strasbourg, Berliner Deutsche Oper, München Bayerische Staatsoper, Gran Teatro La Fenice Veneția.

A fost distinsă cu: Marele Premiu la Toulouse (1969), Premiul al II-lea la Verviers (1969), Premiul al III-lea la Secțiunea de Oratoriu a Concursului „Francisco Viñas” din Barcelona (1970), Premiul I la Concursul „Maria Callas” din Barcelona (1971).

 1941: Potrivit unui comunicat militar oficial, a fost încheiată campania militară purtată de Armata română, alături de cea germană, pentru eliberarea Basarabiei şi a nordului Bucovinei (declanşată la 22 iunie în acelaşi an).

Armata română a pierdut în cursul operaţiunilor de război  împotriva cotropitorilor sovietici, pentru eliberarea acestui străvechi ţinut românesc, un număr de 24.396 de militari.

1941: S-a nascut la Pociumbăuți, Rîșcani, R. Moldova, Mircea Druc, om politic basarabean, fost prim-ministrul al R. Moldovaîn perioada 25 mai 1990 – 28 mai 1991.

A îndeplinit funcția de președinte al Consiliului de Miniștri al Republicii Sovietice Socialiste Moldova (1990 – 1991). A urmat Facultatea de Istorie și Filologie a Universității de Stat din Chișinău (1957–1960), apoi Facultatea de Filologie, secția limbi romanice a Universității de Stat din Leningrad. 

A fost profesor de științe administrative la Institutul Politehnic din Chișinău. Adept al reunificării Basarabiei, Nordului Bucovinei și Ținutului Herța cu România, a fost ales deputat al Frontului Popular (FPM) în Sovietul Suprem al RSS Moldova. În 1990, a fost ales prim-ministru al RSS Moldova, în această calitate, el cumulând și funcția de membru în guvernul sovietic, participând de două ori pe săptămână la ședințele executivului de la Moscova.

Guvernul condus de Mircea Druc a promovat un amplu program de reforme politice, economice și sociale care urmăreau desprinderea RSS Moldova de URSS și reducerea dependenței RSSM de instituțiile de la Moscova, în scopul obținerii independenței RSSM. A fost distins cu Medalia Meritul civic din Republica Moldova (1996), titlul de Omul politic al anului 1992 în Republica Moldova, Ordinul Național Steaua României, în grad de Mare Ofițer (2014).

 

  1945: A murit Enea Hodoş, scriitor, folclorist şi publicist; s-a afirmat ca autor de manuale, între acestea detaşându-se cel de istoria literaturii române; membru corespondent al Academiei Române din 1904.

A fost  frate cu Ion Gorun şi Nerva Hodoş ; (n. 1858).

1948: S-a născut la Rogova, Mehedinți cântărețul de muzică populară român Nelu Bălășoiu ;( d.21 aprilie 2020, la Suceava).

A a fost îndrumat în domeniul muzicii de tatăl său, dar și de marea cântăreață Maria Lătărețu.

A activat la Taraful din Vânju Mare, la Casa de Cultură și la Casa Armatei din Drobeta-Turnu Severin, apoi în cadrul Rapsodiei Române. O perioadă de succes din cariera sa a constituit-o colaborarea cu Maria Cornescu, care ulterior i-a devenit soție. Printre melodiile care l-au făcut celebru: Pentru măicuța bătrână, Leliță cu flori pe conci, Mândruța cu ochii verzi, Mândra mea din deal de șură, Dragostea-i un lucru mare, Dusei calul pe islaz, Plecai să mă plimb pe luncă și Aseară fusei la moară.

1951: A murit istoricul britanic Robert William Seton-Watson, specialist în istoria Europei Centrale şi de Sud-Est; (n. 1879).

Bun cunoscător al realităţilor româneşti, a susţinut cauza unităţii politice a românilor („Istoria românilor”, 1934).

A fost Doctor Honoris Causa al Universităţii din Cluj şi cetăţean de onoare al acestui oraş și membru de onoare străin al Academiei Române din 1923.

1953: Au început la Bucureşti, lucrările celui de-al III-lea Congres mondial al tineretului, patronat de miscarea comunistă şi de ţările socialiste (25 iulie – 16 august ).

Foto:  Imagine din prima zi a congresului, găzduit de Sala Floreasca.

1958: Liderul comunist roman Gheorghe Gheorghiu-Dej, tine unul dintre cele mai linguşitoare discursuri la adresa Uniunii Sovietice, cu ocazia recepţiei oferite cu prilejul plecării ultimului eşalon al trupelor sovietice din Romania.

Pe 24 mai 1958, la Moscova, se semnase Acordul între Ministerul Fortelor Armate ale Republicii Populare Române si Ministerul Apararii al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, privind retragerea trupelor sovietice din Romania.

1958: S-a născut la Craiova, omul politic liberal român, de naţionalitatea armeană, Varujan Vosganian, fost  ministru şi de mai multe ori parlamentar.

1964: A murit  sculptorul român Cornel Medrea (“Victorie”, “Dragoş–vodă şi zimbrul”), membru corespondent al Academiei Române din 1955; (n. 8 martie 1888).

1974: A murit la București, renumita cântăreață de operetă din perioada interbelică, Elena Zamora (Elena Stănescu; n. 7 februarie 1897, Ploiești ).

S-a lansat la Paris, apoi a făcut o carieră strălucită la Opera Română.

 1979: În condiţiile gravei crize de energie, CPEx al PCR a aprobat o serie de măsuri pentru raţionalizarea consumului de carburanţi şi gospodărirea economicoasă a parcului de autoturisme (inclusiv scumpirea benzinei), precum şi măsuri privind reducerea cantităţii de produse alimentare şi bunuri de consum ce pot fi scoase din ţară de cetăţeni români şi străini.

1992: A avut loc la Arad, Forumul monarhist, o întrunire pregătitoare a Congresului tuturor formaţiunilor monarhiste din România.

2011: A decedat compozitoarea şi pianista Elise Popovici.

Născută la Suceava în 1921, muziciana a studiat la Conservatorul de Muzică din Iaşi cu personalităţi ale vieţii sonore romaneşti printre care s-a numărat şi Antonin Ciolan.

De-a lungul timpului Elise Popovici a activat ca profesoară in cadrul Conservatorului de Muzică din Iaşi, a fost angajată a Societăţii Romane de Radiodifuziune, cercetător ştiinţific la Institutul de Folclor din Bucureşti si pianistă la Opera de Stat din Iaşi.

Creaţia sa cuprinde lucrări in aproape toate genurile muzicale, cu precădere in cel cameral, coral şi vocal-instrumental.

 2017: A murit pictorul român Radu Costinescu (n. 1931).

25 iulie 2017:  S-a stins din viaţă la Bucureşti, poetul Petre Got, unul dintre primii poeţi moderni ai Maramureşului

S-a născut la Deseşti, pe Valea Marei, în ziua de 20 septembrie 1937, din părinţi ţărani – Ioana şi Gheorghe.

 După absolvirea Liceului Pedagogic din Sighetu Marmaţiei, urmează cursurile Facultăţii de Filologie din cadrul Universităţii din Cluj. Debutează cu poeme în revista „Familia” (1966).

 A fost distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova, cu Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti.

Este cetăţean de onoare al municipiului Baia Mare. A fost profesor la Satu Mare.

În urma inundaţiilor din 1970, o scrisoare a lui Nichita Stănescu îi deschide drumul spre Bucureşti, unde este redactor la revista „Vatra Românească” (1974-2008).

Din toamna anului 2007 a fost redactor-şef al revistei lunare de literatură şi artă „Acolada” din Satu Mare. A fost bine conturat în lumea literară.

Legătura cu Nichita Stănescu s-a concretizat într-o lansare de carte, Dimineaţa cuvântului, chiar în satul nostru, Deseşti, în 1980, când marele poet a avut tandre cuvinte de apreciere pentru universul liric al lui Petre Got.

Criticul literar Nicolae Balotă scria: „Poetul Petre Got a căutat şi continuă să caute taina rostirii curate. E, printre meritele sale cele dintâi şi poate cel mai de seamă. Credinţa sa în cuvântul care ne uneşte cu lumea, cu alţii, cu cerul a rodit în versurile sale”.

CALENDAR CREŞTIN ORTODOX

Adormirea Sfintei Ana

Adormirea Sfintei Ana este prăznuită în fiecare an pe 25 iulie.

Sfanta Ana era fiica lui Matan din semintia lui Levi, iar mama sa din tribul lui Iuda.

Sfanta Ana i-a dat nastere Maicii Domnului, fecioara pe care Dumnezeu o alesese ca fiind cea mai sfanta din neamul omenesc si singura femeie vrednica si curata a vremii care sa ii dea nastere Mantuitorului nostru Iisus Hristos. 

Prin post și rugaciune, Ana si Ioachim (sotul ei) au avut un copil la batrânete – pe Fecioara Maria, pe care au dus-o la Templul din Ierusalim cand a implinit vârsta de trei ani.

Sfânta Ana, mama Maicii Domnului, este socotită ocrotitoarea copiilor şi a maternității, căci ea a zămislit la bătrâneţe, după multe rugăciuni, lacrimi şi post.

Sfantul Ioachim a trecut la cele veșnice la varsta de 80 de ani, iar Ana la 70 de ani, la doi ani dupa moartea soțului ei.

CITIŢI ŞI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2020/07/25/o-istorie-a-zilei-de-25-iulie-video

Bibliografie (surse) :

1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;
2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;
3. e.maramures.ro ;
4. Wikipedia.ro.;
5. mediafax.ro ;
6. worldwideromania.com ;
7. Enciclopedia Romaniei.ro ;
8.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;
9.  Istoria md.
10. istoriculzilei.blogspot.ro;
11. CreștinOrtodox.ro;
12. Cinemagia.ro.

Publicitate