ZIUA DE 21 IULIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

Ziua de 21 iulie în istoria noastră

1718: Prin Tratatul de pace de la Passarowitz, Imperiul Otoman a cedat Austriei Banatul, Oltenia, nordul Serbiei (inclusiv Belgradul) si  Bosnia.

Oltenia intrată sub stăpânirea habsburgică, a primit numele de „Kleine Walachei” (adică „Valahia Mică”, faţă de Muntenia care era „Valahia Mare”).

  Graniţa vestică a Ţării Româneşti a fost pentru scurt timp râul Olt.  

Datorită tentativei Habsburgilor de a instaura în Oltenia o administraţie proprie, sprijinită militar şi transformarea ei într-o provincie imperială, lucru pe care nici turcii nu-l reuşiseră pe parcursul mai multor sute de ani, se dezvoltă o puternică mişcare de revoltă, care a cuprins toate segmentele societăţii, de la ţărani şi micii meseriaşi, până la comercianţi, mica şi marea boierime.  

Craiova a devenit  între 1735 şi 1770 capitala unei regiuni cufundate în anarhie, fără o apartenenţă statală reală, în care haiduci ca Iancu Jianu făceau legea.

Amploarea haiduciei din Oltenia a atins cote nemaintâlnite în Europa, habsburgii întâmpinând mari dificultăţi în tentativa de a prelua puterea de facto în provincie. 

Ocupaţia a durat aproape 20 de ani, terminându-se în urma bătăliei de la Groţka în Sebia, unde Austria a fost învinsă de turci.

În urma tratatului de la Belgrad din 1739, Oltenia a fost  realipită la Ţara Românească. 

In schimb Banatul,  anexat si el Imperiului Habsburgic a devenit în scurt timp, o regiune bine organizată, puternic dezvoltată din punct de vedere economic şi social.

În 28 iunie 1719, Împăratul a semnat Decretul care numea Administraţia Banatului şi stabilea sediul acesteia la Timişoara. Primul guvernator a fost contele Claude Florimond de Mercy.
Începe o perioadă înfloritoare pentru această regiune, care, sub străpânirea habsburgică, ajunge la un inalt nivel de dezvoltare, dupa decaderea suferita in timpul stapanirii turceşti.

1774: A fost încheiat în Dobrogea istorică, Tratatul de la Kuciuk-Kainargi, între Turcia şi Rusia.

Numele Kucuk-Kaynarca, cum i-au zis turcii, vine de la cele două sate apropiate. Unul este Kainardja (numele românesc – Cainargeaua Mică), aflat în prezent în Bulgaria iar celălalt este Cuiugiuc, sat de aproximativ 200 de locuitori, aflat la numai un kilometru de graniţă şi care aparţine de  comuna Lipniţa. 

 

Tratatul semnat de Imperiul Rus (reprezentat de feldmareşalul Piotr Rumianţev) şi Imperiul Otoman, după înfrângerea acestuia din urmă în războiul din 1768-1774, prevedea : scutirea Principatelor Române de plata haraciului către Turcia pe o perioadă de doi ani, confirmarea vechilor privilegii acordate acestora, dreptul Rusiei de a interveni la Poartă în favoarea Ţărilor Române.

Tratatul a dezavantajat ţările române, pentru că Rusia a primit şi dreptul de a proteja credincioşii ortodocşi din Imperiul Otoman şi a folosit această prerogativă în Ţara Românească şi Moldova, intervenind frecvent în timpul domniilor fanariote, dar a reprezentat o lovitură extrem de umilitoare data puternicului Imperiu Otoman, forţat sa cedeze teritoriul regiunii Yedisan dintre râurile Nipru și Bugul de Sud, care includea portul Herson și oferea Rusiei pentru prima oară ieșire la Marea Neagră.

Gravură contemporană reprezentând tratativele de pace de la Kuciuk Kainargi.

Prin tratat, Rusiei îi mai erau cedate porturile Kerci şi Enikale  din Crimeea, precum și regiunea Kabarda  (cabardină) din Caucaz.

Otomanii au pierdut și  Hanatul Crimeii, căruia au fost forțați să îi recunoască independența.

Hanatul, oficial independent, era în realitate sub controlul Rusiei, care l-a și anexat în 1783. 
Pe lângă toate acestea,Turcia a cedat Austriei, în partea de nord a Moldovei, teritoriul  care avea sa fie numit Bucovina.

1808 (21.VII/2.VIII): S-a născut la Bocşa, în  judeţul Sălaj, învățatul român Simion Bărnuţiu, jurist, filosof. A introdus predarea în limba română a filosofiei în Transilvania şi a ţinut la Iaşi primul curs universitar de estetică. Ca scriitor si  om politic,a fost nul dintre conducătorii Revoluţiei române de la 1848 din Transilvania; (m. 28 mai 1864).

De asemenea, a fost vicepreşedinte al Adunării românilor de pe Câmpia Libertăţii şi preşedinte al Comitetului Naţional Român din Transilvania. 

NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români A-C (1995) dă naşterea sa la 21 iulie 1808 şi moartea la 16 mai 1864.

1821: S- a născut marele  poet patriot roman Vasile Alecsandri,  dramaturg, folclorist, om politic, ministru, diplomat, membru fondator la Academiei Române, creator al teatrului românesc şi a literaturii dramatice în România, personalitate marcantă a Principatului Moldova şi apoi a României de-a lungul întregului secol al XIX-lea. 

Vasile Alecsandri, poet, prozator și dramaturg român  (n. 21 iulie S.N. 2 august 1821, în ţinutul Bacăului, Moldova — d. 22 august S.N. 3 septembrie 1890, Mirceşti, judeţul Roman, România).

 A decedat in ziua de 22 august 1890, la Mirceşti, judeţul Iaşi, România), poet, prozator și dramaturg român.

Prin traducerile în limbile franceză, germană, engleză ale poeziilor populare sau ale unora din poeziile originale, Alecsandri se numară și printre primii noștri scriitori moderni a căror operă a devenit accesibilă străinătății.

Ca scriitor, a debutat în 1840, cu nuvela Bucheti, publicată în “Dacia literară“, și cu pieseta “Farmazonul din Hîrlău“. După cîteva încercări în limba franceză, ca poet de limba română apare pentru prima dată în 1843 în ”Calendar pentru poporul românesc”.

Creația sa literară e reprezentată de cîteva cicluri mai mult sau mai puțin unitare sub aspectul tematicii, al principalelor caracteristici stilistice și al epocii în care au fost scrise. Primele sunt cele inspirate din poezia populară, “Doinele“.

Al doilea grup de poezii, “Lăcramioare“, apărute pentru prima dată în volumul din 1853, cuprinde partea cea mai mare a poeziei erotice a lui Alecsandri, Jurnalul poetic al dragostei pentru Elena Negri, ”Lăcrămioarele” demonstrează mai curînd muzicalitatea versului alecsandrinian, decît aderența lui la lirica de confesiune; expresia e de aceea adeseori stîngace.

Ciclurile de poezii intitulate “Suvenire” (1853) și “Margăritarele” (1863) au mult mai puțină unitate decît cele precedente. Deceniul al șaptelea al secolului al XlX-lea reprezintă un moment de cotitură în viața și creația lui Alecsandri.

Pastelurile, Legendele și Ostașii noștri lărgesc și aprofundează, în același timp, inspirația folclorică, ce va rămîne una din constantele creației sale.

Pastelurile, poezii descriptive, apărute, în marea lor majoritate, mai întîi în Convorbiri literare reconstituie în cheie poetică succesiunea anotimpurilor într-un peisaj românesc.

 1861: La Bucureşti, pe scena Teatrului cel Mare (ulterior Teatrul Naţional), a avut loc prima reprezentaţie a piesei “Hamlet” de William Shakespeare, avându-l în rolul principal pe Mihail Pascaly, primul actor român care l-a întruchipat pe Hamlet.

1864: S-a născut la Iasi, Ermil A. Pangrati, inginer și politician român, profesor de geometrie descriptivă la Universitatea din Iași și București.

A fost membru în Guvernul Maiorescu ocupând funcţia de ministru al lucrărilor publice.

A  înființat școala de arhitectură și a contribuit la renașterea stilului arhitectonic național (d.19 septembrie 1931).

 1868:  România a semnat Convenţia internaţională telegrafică de la Viena, care înlocuia Convenţia de la Paris din data de 17 mai 1865.

 1880: Poetul Alexandru Macedonski publică în revista “Literatorul”articolul “Despre logica poeziei”, considerat a fi primul manifest al poeziei române moderne.

1890: S-a născut astronomul Constantin Pârvulescu, una dintre cele mai remarcabile personalităţi ştiinţifice din România, autorul unor importante cercetări de astronomie stelară şi mecanică cerească.

A  fost primul român al cărui nume este purtat de un asteriod.

Născut la Ploieşti, a urmat studiile elementare şi apoi pe cele secundare la Liceul Teoretic „Sf. Petru şi Pavel” din Ploieşti (1901-1909). A urmat  Secţia de Matematici a Facultăţii de Ştiinţe din Bucureşti, obţinînd licenţa în 1915.

În timpul Primul Război Mondial, a fost aviator-voluntar în gradul de sublocotenent, observaţiile sale aeriene contribuind  la istorica biruinţă a românilor de la Mărăşeşti.

A fost profesor de liceu la Bucureşti şi Ploieşti, astronom stagiar la Observatorul Astronomic din Paris (1921-1924), în 1925 devine doctor în astronomie al Universităţii din Paris cu o teză despre roiurile globulare de stele, adesea menţionată în tratatele de specialitate.

Este numit conferenţiar de astronomie şi geodezie (1931-1940) la Universitatea din Cernăuţi (nevoit să o părăsească în 1940 şi profesor de astronomie la Universităţile din Timişoara şi Cluj Napoca (1940-1945).

A adus contribuţii originale deosebite, prin cercetările şi observaţiile sale, asupra Căii Lactee şi a structurii Univesului şi  a emis (1943) ideea pulsaţiei galaxiilor

Savantul  Pârvulescu a făcut studii privitoare la roiurile stelare supergalactice şi globulare – domeniu în care era considerat o autoritate de necontestat, la determinarea orbitelor stelelor duble, la evoluţia sistemului solar şi a stelelor.

A fost acela care a  tras concluzia că roiurile sunt sisteme stelare bătrâne, exterioare Căii Lactee, ideee cu totul nouă şi originală la acea dată şi cel care a descoperit, prin observaţii personale, „steaua pitică albă cu nr. 1.166“, cu o densitate superioară de o sută de mii de ori celei a apei.

De asemenea, metoda sa de evaluare a densităţii stelare a roiurilor de stele a fost citată şi utilizată în scrierile unor cunoscuţi astronomi, ca W. M. Smart şi E. P. Hubble.

A murit la numai 55 de ani de o boală necruţătoare de inimă.

În 1948, Observatorul Regal din Belgia a propus Uniunii Astronomice Internaţionale ca asteroidul cu nr. 2.331, descoperit în 1936 de directorul acestui observator, E. Dalporte, să poarte numele savantului român.

Acesta a fost primul asteroid care a primit numele unui român.

Corpul stelar are un diametru cuprins între 11 şi 24 km, face o rotaţie în jurul Soarelui o dată la 3,78 ani şi se poate apropia de Terra la 140.000.000 km.

Este şi autorul unui curs de astronomie pentru învăţământul universitar şi al unui manual de astronomie.

În timpul vieţii a fost membru al Uniunii Astronomice Internaţionale şi al societăţilor astronomice din Franţa, Italia, Belgia, Canada şi Londra.

A fost decorat cu Legiunea de Onoare franceză și membru post-mortem al Academiei Române din anul 1991.

1891: S-a născut  Jean Yonnel, renumit actor francez de origine română, unul din cei 4 actori români societari ai Comediei Franceze, alături de Eduard de Max, Maria Ventura şi Elizabeth Nizan; (d.17 august 1968).

1904: S-a născut la Turnu Severin, Ion Biberi, prozator, eseist şi critic literar; (m. 1990).

  A absolvit Facultatea de Medicină şi Facultatea de Litere şi Filozofie din Bucureşti.

Doctor în chirurgie, medic primar psihiatru. Debutează în literatură cu proze scurte, foarte apreciate de Tudor Arghezi, în prima serie a revistei Bilete de papagal, colaborează la reviste literare precum Revista Română, Kalende, Ramuri, ţinând cronica ideilor la Viaţa Românească şi a cărţii franceze la Revista Fundaţiilor.

  Este autorul unui faimos volum de interviuri intitulat Lumea de mâine în care, în 1947, 50 de intelectuali români îşi dau cu părerea asupra modului în care va arăta lumea de mâine.

La câteva luni după apariţia sa, regele Mihai este obligat să abdice, se instaureaza in tara pe deplin un regim dictatorial comunist, iar prognozele intelectualilor, adunate în volum sunt spulberate.

1904: S-a născut geologul Emilia Saulea; studii privind faunele fosile ale Neogenului în România.

A realizat (în colaborare) primul atlas litofacial al acestei perioade a erei terţiare din ţara noastră; membru de onoare al Academiei Române din 1993; (m. 1998).

1905: S-a născut chimistul și farmacistul Constantin Ionescu, considerat unul dintre organizatorii industriei farmaceutice din România.

A fost director al Institutului de Cercetări Farmaceutice, pe care l-a dezvoltat treptat, transformându-l în cel mai mare centru de cercetări ştiinţifice în domeniu şi membru corespondent al Academiei Române din 1948; (m. 1956).

 1906: S-a născut Traian Chelariu, poet, prozator, eseist şi dramaturg; alături de Mircea Streinul, Iulian Vesper ş.a., a făcut parte din gruparea poeţilor bucovineni constituită la Cernăuţi în deceniul al patrulea al secolului XX.

A avut o bogată activitate publicistică (a fost redactor şef al revistei „Glasul Bucovinei” şi a făcut parte din colectivele de conducere ale publicaţiilor „Junimea literară”, „Orientări” şi „Universul literar”); (m. 1966).

1907: A murit marele pictor român Nicolae Grigorescu; (n. 15 mai 1838); (“Car cu boi”, “Ciobanas”, “Nud la malul marii”); (n.15 mai 1838).

 

A realizat şi picturile murale pentru mănăstirile Căldăruşani (1854-1856), Zamfira (1857) şi Agapia (1858-1861).

Impreună cu Carol Popp de Szathmary, Sava Henţia şi George Demetrescu-Mirea, a participat la Războiul de independenţă (1877-1878), imortalizând pe carton, apoi pe pânză, acţiunile soldaţilor români.

A fost membru de onoare al Academiei Române din 1899 (n. 1838).

 1914: Consiliul de Coroană al României, reunit la Sinaia, a respins cererea regelui Carol I de intrare în război alături de Puterile Centrale, hotărând neutralitatea României.

1919: A  murit generalul  de artilerie Eremia- Teofil Grigorescu, erou în Primul Război Mondial, comandantul trupelor române în bătălia de la Mărăşeşti, fost ministru de război în guvernul României; (n.28 noiembrie 1863).

1928: La cererea principesei Elena, Curtea de Apel Bucuresti a pronuntat divorţul dintre aceasta si soţul său, prinţul Carol (viitorul rege Carol al II – lea), motivat de parasirea domiciliului conjugal de catre acesta.

1932: S-a născut Corneliu Leu, prozator, dramaturg şi regizor de film ; (m. 2015).

A  înfiinţat, printre altele, postul Radio Vacanţa, Editura Eminescu, Studioul de producţie de filme, seriale şi coproducţii al Televiziunii; între anii 1950 şi 1958 a fost redactor la Radiodifuziunea Română .

 1936: S-a născut la Strunga, în judeţul Iaşi, Nicolae M. Manolescu, medic veterinar, unul dintre fondatorii şcolii româneşti de hematologie şi citologie veterinară, al celei de oncologie comparată şi al celei de microscopie electronică Scaning.

A fost profesor universitar la Bucureşti , membru corespondent al Academiei Române (din 1992) şi a adus contribuţii deosebite în domeniul anatomiei patologice, al oncologiei („Oncologie veterinara comparata”), patologiei celulare, biotehnologiei şi transferului tehnologic.

În 1996 a pus bazele Institutului Naţional de Biotehnologie.

A ocupat mai multe funcţii de conducere la Institutul Oncologic „Prof. dr. Al. Trestioreanu” Bucureşti, Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină, Veterinară, Centrul Zonal de Înalte Studii pentru Prevenirea Bioterorismului. A fost consilier al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinare şi pentru Protecţia Alimentelor, Preşedinte al Secţiei de “Medicină Fundamentală” din Academia de Ştiinţe Medicale
Pentru contribuţiile sale, a primit o serie de titluri şi premii, printre care

• Premiul Academiei Române – 1978.
• Premiul internaţional „Nicola Tesla” – 1980.
• Profesor Honoris Causa al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” Bucureşti – 2002
• Doctor Honoris Causa al Universităţii „Biotera” Bucureşti – 2003
• Profesor Honoris Causa al Universităţii Bioterra 2004
• Laureat al Indemnizaţiei Viagere de Merit pentru Ştiinţă (2004)

1936: Între reprezentantii Romaniei si ai URSS, N.Titulescu si M.Litvinov, se incheie un PROTOCOL în care se stipula  printre altele că :

“Guvernul URSS recunoaşte ca, în virtutea diferitelor sale obligatii de asistenţă, trupele sovietice nu vor putea trece niciodată Nistrul fără o cerere formală în acest sens din partea Guvernului Regal al României, la fel cum Guvernul Regal al României recunoaşte că trupele romane nu vor putea trece niciodată Nistrul în URSS, fără o cerere formală a Guvernului URSS.”

Reprezentantii Romaniei si Urss, Titulescu si Litvinov, au ajuns la incheierea acestui protocol privind redactarea unui tratat de asistenta mutuala intre cele doua state.

Textul protocolului avea patru puncte:

1) textul tratatului de asistenta mutuala urma sa fie asemanator cu cel sovieto-cehoslovac sau sovieto-francez, dar urma sa fie îndreptat împotriva oricarui agresor;

2) intrarea în actiune a fiecareia dintre cele doua parti urma sase faca numai când Franta ar fi intrat în actiune;

3) guvernul sovietic accepta sa nu treaca Nistrul cu trupele sale fara o cerere în acest sens din partea guvernului regal al României, în timp ce România nu putea sa treaca Nistrul fara o cerere din partea Uniunii Sovietice;

4) la cererea guvernului regal, trupele sovietice trebuiau sa se retraga imediat peste Nistru, la fel cum, la cererea guvernului sovietic,trupele române trebuiau sa se retraga din Uniunea Sovietica.

Discutiile purtate  au esuat din cauza divergentelor foarte mari dintre obiectivele Moscovei si cele ale României.

Politica externă română fost marcata mai ales de continuitate, obiectivul ei ramânând recunoasterea unirii Basarabiei lacu România.

1936: S-a născut medicul veterinar Nicolae M. Manolescu, creator al şcolii româneşti de hematologie şi citologie veterinară, al celei de oncologie comparată şi al celei de microscopie electronică Scaning.

In 1996 a pus bazele Institutului Naţional de Biotehnologie. A fost membru corespondent al Academiei Române din 1992.

1941: În timpul luptelor pentru eliberarea Basarabiei de sub ocupaţia URSS, Armata Română a  alungat trupele sovietice din localităţile Tighina, Ismail, Chilia Nouă şi Vâlcov.

1955: S-a născut Dan Chişu, producător, scenarist, regizor de film, scriitor, om de televiziune; fondatorul Fundaţiei DaKINO (1991).

Este organizatorul şi producătorul Festivalului Internaţional de Film DaKIN.

1958: Apare Decretul de amendare a Codului penal, prin care au fost stabilite categorii de noi cazuri penale, concomitent cu înăsprirea pedepselor.

De asemenea, a fost lărgit numarul situaţiilor de aplicare a pedepsei cu moartea (pe primul loc situându-se colaborarea cetăţenilor români cu străinii).

1971: S-a născut Paul Anastasiu, artist, pictor şi sculptor francez de origine română.

1972: A murit compozitorul şi dirijorul român Ion Croitoru; (n 1884).

1981: S-a născut tenismanul român Victor Hănescu.

1984: CPEx al CC al PCR a hotărât construirea canalului navigabil Poarta-Albă-Midia-Năvodari şi a canalului navigabil Dunăre-Bucureşti.

1986:  A murit (la Lausanne, în Elveţia, unde se stabilise din 1981), poetul, eseistul şi traducătorul Ion Caraion (pseudonimul literar al lui Stelian Diaconescu); (n. 24 mai 1923, Buzău).

 1994: A luat fiinţă Alianţa civic-liberală„liberalii” dintre Partidul Alianţei Civice şi PNL.

Protocolul de constituire a fost semnat de Nicolae Manolescu (PAC) şi Mircea Ionescu-Quintus (PNL).

 2005: A murit operatorul de film documentar Gheorghe Feher, stabilit în Suedia din anii ’80; (n. 1924).

2009: A decedat Sanda Tătărăscu Negroponte, fiica fostului prim-ministru liberal din perioada interbelica, Gheorghe Tătărăscu si vaduva unui afacerist de origine greacă.

In anul 1950, odata cu confiscarea averii, Sanda Tatarascu Negropontes, care facea parte dintr-o familie de nobili cu ramuri in Franța, SUA si Elvetia, a fost declarata „dusman al poporului” si intemnitata in inchisoarea de la Tirgsor.

Dupa 3 ani petrecuti in inchisoare, timp in care a fost colega de celula cu o femeie condamnata pentru canibalism, Sanda Tatarascu Negropontes a fost eliberata si trimisa la „reeducare”, fiind angajata la deratizare.

In decembrie 1989, Sanda Tatarascu Negropontes a fost chemata de tatal adoptiv al lui Calin Popescu Tariceanu, Dan Amedeo Lazarescu, sa se alature PNL, ea fiind aleasa senator.

Dupa 1990, Sanda Tatarascu Negropontes a inceput batalia in justitie pentru recuperarea uriasei averi a familiei, care desi i-a fost inapoiata doar partial, a propulsat-o  in Topul 300 al celor mai bogati romani, numarandu-se printre cele mai bogate 10 femei din Romania.

Printre rudele Sandei Tătărăscu Negropontes se numară John Negroponte, fostul sef al Serviciului de Informaţii al SUA, şi Nicholas Negroponte, unul dintre inventatorii internetului.

2011: A murit la Sibiu, Mircea Ivănescu, poet, scriitor eseist și traducător român considerat a fi unul dintre cei mai importanţi poeţi români contemporani şi un pionier al postmodernismului în Europa Centrală şi de Est; (n. 26 martie 1931, Bucureşti).

A absolvit în 1954 Facultatea de Filologie (secţia franceză) a Universităţii din Bucureşti, dupa care a  fost, pe rând, redactor la Agerpres, la revista „Lumea”, la Editura pentru Literatură Universală şi la revista „Transilvania” din Sibiu.

A debutat cu un volum de versuri in 1968.

A tradus romane ca Ulysses al lui James Joyce, la care se adaugă traduceri din William Faulkner, Robert Musil, Jostein Gaarder sau F. Scott Fitzgerald.

A tradus şi o serie de povestiri, jurnale şi corespondenţă ale lui Franz Kafka.

2018: A murit în localitatea Oglinzi, din jud. Neamţ, popularul interpret de muzică uşoară Ilie Micolov, (n. 2 iulie 1950, Suceava).

De profesie economist, a fost consilier pe teme muzicale al Radio România Actualităţi, a apărut în cadrul spectacolelor Teatrului „Constantin Tănase” din Bucureşti şi a susţinut turnee alături de formaţia Romanticii. 

A devenit foarte cunoscut datorită melodiei devenită hit „Dragoste la prima vedere”, albumul omonim vânzându-se în peste 600.000 de exemplare. 

CITIŢI ŞI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2020/07/21/ziua-de-21-iulie-in-istorie-video

CALENDAR CREȘTIN ORTODOX

Sfantul Proroc Iezechiel; Cuviosii Rafael si Partenie de la Agapia.

Sfintii Cuviosi Rafael si Partenie de la Agapia  sunt praznuiti pe 21 iulie. Canonizarea lor a fost aprobata de catre Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane, in sedinta de lucru din 5 – 7 martie 2008.

Proclamarea canonizarii Sfintilor Rafael si Partenie a avut loc pe 5 iunie 2008, la Manastirea Neamt, cu prilejul sarbatorii Inaltarii Domnului.

Cuviosul Rafael s-a nascut in satul Bursucani, din tinutul Barladului.

A fost monah la Agapia din Deal, in secolul al XVI lea. Din documente reiese ca Sfantul Ierarh Dosoftei i-a cinstit moastele. In vechile pomelnice este numit “Fericitul staret Rafael”.

Dumnezeu a lucrat in chip minunat prin el, atat in timpul vietii pamantesti, cat si dupa trecerea sa la cele vesnice. Parti din moastele sale se pastreaza in manastirile din Moldova.

Cuviosul Partenie a trait in secolul al XVII lea.

Din relatarile Sfantului Dosoftei, reiese ca Partenie a fost contemporan cu mitropolitul Moldovei. Potrivit Traditiei, Sfantul Partenie a sihastrit in muntele “Scaunele”.

Se ruga toata ziua, iar noaptea, in timp ce rostea rugaciunea lui Iisus, impletea cosuri. Dormea foarte putin.

A trecut la Domnul in anul 1660. Moastele sale au darul tamaduirii.

Sfantul Proroc Iezechiel a fost fiul lui Buzi, un preot din cetatea Sarira. Iezechiel a fost luat in captivitate babilonica in vremea lui Nabucodonosor.

A fost contemporan cu prorocul Ieremia. Insa, Iezechiel prorocea si invata poporul evreu luat rob in Babilon, spre deosebire de Ieremia care invata poporul si prorocea la Ierusalim.

In Babilon, lui Iezechiel  i se fac diverse descoperiri. La raul Chebar, Iezechiel a vazut cerurile deschizandu-se, si un nor mare si un val de foc, care raspandea in toate partile raze stralucitoare; iar in mijlocul focului stralucea ca un metal in vapaie.

Si in mijloc am vazut ceva ca patru fiare, a caror infatisare semana cu chipul omenesc. […] Toate patru aveau cate o fata de om inainte, toate patru aveau cate o fata de leu la dreapta, toate patru aveau cate o fata de bou la stanga si toate patru mai aveau si cate o fata de vultur la spate (Iezechiel 1: 4-5, 10).

Fata de om arata pe Hristos intrupat in chip de om; fata de leu arata dumnezeirea Lui; fata de bou arata jertfa Lui, iar fata de vultur arata invierea si inaltarea Lui.Intr-o alta vedenie, Sfantul Proroc Iezechiel a vazut invierea mortilor.

Prorocul a vazut o vale plina de oase uscate si moarte, asupra carora pogorand Duhul lui Dumnezeu, ele s-au trezit la viata si s-au ridicat pe picioarele lor.

El a mai vazut in duh si cumplita distrugere a Ierusalimului, cand mania lui Dumnezeu i-a ucis pe toti, in afara de aceia insemnati cu litera greceasca Tau, care corespunde literei noastre T, si care simbolizeaza Crucea.

Bibliografie (surse) :

1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;
2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;
3. e.maramures.ro ;
4. Wikipedia.ro.;
5. mediafax.ro ;
6. worldwideromania.com ;
7. Enciclopedia Romaniei.ro ;
8.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;
9.  Istoria md.
10. istoriculzilei.blogspot.ro
11.  adevărul.ro/pbqlcv;
12. CreștinOrtodox.ro

Publicitate