ZIUA DE 21 IULIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

Ziua de 21 iulie în istoria noastră

1718: Prin Tratatul de pace de la Passarowitz, Imperiul Otoman a cedat Austriei Banatul, Oltenia, nordul Serbiei (inclusiv Belgradul) si  Bosnia.

Oltenia intrată sub stăpânirea habsburgică, a primit numele de „Kleine Walachei” (adică „Valahia Mică”, faţă de Muntenia care era „Valahia Mare”).

  Graniţa vestică a Ţării Româneşti a fost pentru scurt timp râul Olt.  

Datorită tentativei Habsburgilor de a instaura în Oltenia o administraţie proprie, sprijinită militar şi transformarea ei într-o provincie imperială, lucru pe care nici turcii nu-l reuşiseră pe parcursul mai multor sute de ani, se dezvoltă o puternică mişcare de revoltă, care a cuprins toate segmentele societăţii, de la ţărani şi micii meseriaşi, până la comercianţi, mica şi marea boierime.  

Craiova a devenit  între 1735 şi 1770 capitala unei regiuni cufundate în anarhie, fără o apartenenţă statală reală, în care haiduci ca Iancu Jianu făceau legea.

Amploarea haiduciei din Oltenia a atins cote nemaintâlnite în Europa, habsburgii întâmpinând mari dificultăţi în tentativa de a prelua puterea de facto în provincie. 

Ocupaţia a durat aproape 20 de ani, terminându-se în urma bătăliei de la Groţka în Sebia, unde Austria a fost învinsă de turci.

În urma tratatului de la Belgrad din 1739, Oltenia a fost  realipită la Ţara Românească. 

In schimb Banatul,  anexat si el Imperiului Habsburgic a devenit în scurt timp, o regiune bine organizată, puternic dezvoltată din punct de vedere economic şi social.

În 28 iunie 1719, Împăratul a semnat Decretul care numea Administraţia Banatului şi stabilea sediul acesteia la Timişoara. Primul guvernator a fost contele Claude Florimond de Mercy.
Începe o perioadă înfloritoare pentru această regiune, care, sub străpânirea habsburgică, ajunge la un inalt nivel de dezvoltare, dupa decaderea suferita in timpul stapanirii turceşti.

1774: A fost încheiat în Dobrogea istorică, Tratatul de la Kuciuk-Kainargi, între Turcia şi Rusia.

Numele Kucuk-Kaynarca, cum i-au zis turcii, vine de la cele două sate apropiate. Unul este Kainardja (numele românesc – Cainargeaua Mică), aflat în prezent în Bulgaria iar celălalt este Cuiugiuc, sat de aproximativ 200 de locuitori, aflat la numai un kilometru de graniţă şi care aparţine de  comuna Lipniţa. 

 

Tratatul semnat de Imperiul Rus (reprezentat de feldmareşalul Piotr Rumianţev) şi Imperiul Otoman, după înfrângerea acestuia din urmă în războiul din 1768-1774, prevedea : scutirea Principatelor Române de plata haraciului către Turcia pe o perioadă de doi ani, confirmarea vechilor privilegii acordate acestora, dreptul Rusiei de a interveni la Poartă în favoarea Ţărilor Române.

Tratatul a dezavantajat ţările române, pentru că Rusia a primit şi dreptul de a proteja credincioşii ortodocşi din Imperiul Otoman şi a folosit această prerogativă în Ţara Românească şi Moldova, intervenind frecvent în timpul domniilor fanariote, dar a reprezentat o lovitură extrem de umilitoare data puternicului Imperiu Otoman, forţat sa cedeze teritoriul regiunii Yedisan dintre râurile Nipru și Bugul de Sud, care includea portul Herson și oferea Rusiei pentru prima oară ieșire la Marea Neagră.

Gravură contemporană reprezentând tratativele de pace de la Kuciuk Kainargi.

Prin tratat, Rusiei îi mai erau cedate porturile Kerci şi Enikale  din Crimeea, precum și regiunea Kabarda  (cabardină) din Caucaz.

Otomanii au pierdut și  Hanatul Crimeii, căruia au fost forțați să îi recunoască independența.

Hanatul, oficial independent, era în realitate sub controlul Rusiei, care l-a și anexat în 1783. 
Pe lângă toate acestea,Turcia a cedat Austriei, în partea de nord a Moldovei, teritoriul  care avea sa fie numit Bucovina.

1808 (21.VII/2.VIII): S-a născut la Bocşa, în  judeţul Sălaj, învățatul român Simion Bărnuţiu, jurist, filosof. A introdus predarea în limba română a filosofiei în Transilvania şi a ţinut la Iaşi primul curs universitar de estetică. Ca scriitor si  om politic,a fost nul dintre conducătorii Revoluţiei române de la 1848 din Transilvania; (m. 28 mai 1864).

De asemenea, a fost vicepreşedinte al Adunării românilor de pe Câmpia Libertăţii şi preşedinte al Comitetului Naţional Român din Transilvania. 

NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români A-C (1995) dă naşterea sa la 21 iulie 1808 şi moartea la 16 mai 1864.

1821: S- a născut marele  poet patriot roman Vasile Alecsandri,  dramaturg, folclorist, om politic, ministru, diplomat, membru fondator la Academiei Române, creator al teatrului românesc şi a literaturii dramatice în România, personalitate marcantă a Principatului Moldova şi apoi a României de-a lungul întregului secol al XIX-lea. 

Vasile Alecsandri, poet, prozator și dramaturg român  (n. 21 iulie S.N. 2 august 1821, în ţinutul Bacăului, Moldova — d. 22 august S.N. 3 septembrie 1890, Mirceşti, judeţul Roman, România).

 A decedat in ziua de 22 august 1890, la Mirceşti, judeţul Iaşi, România), poet, prozator și dramaturg român.

Prin traducerile în limbile franceză, germană, engleză ale poeziilor populare sau ale unora din poeziile originale, Alecsandri se numară și printre primii noștri scriitori moderni a căror operă a devenit accesibilă străinătății.

Ca scriitor, a debutat în 1840, cu nuvela Bucheti, publicată în “Dacia literară“, și cu pieseta “Farmazonul din Hîrlău“. După cîteva încercări în limba franceză, ca poet de limba română apare pentru prima dată în 1843 în ”Calendar pentru poporul românesc”.

Creația sa literară e reprezentată de cîteva cicluri mai mult sau mai puțin unitare sub aspectul tematicii, al principalelor caracteristici stilistice și al epocii în care au fost scrise. Primele sunt cele inspirate din poezia populară, “Doinele“.

Al doilea grup de poezii, “Lăcramioare“, apărute pentru prima dată în volumul din 1853, cuprinde partea cea mai mare a poeziei erotice a lui Alecsandri, Jurnalul poetic al dragostei pentru Elena Negri, ”Lăcrămioarele” demonstrează mai curînd muzicalitatea versului alecsandrinian, decît aderența lui la lirica de confesiune; expresia e de aceea adeseori stîngace.

Ciclurile de poezii intitulate “Suvenire” (1853) și “Margăritarele” (1863) au mult mai puțină unitate decît cele precedente. Deceniul al șaptelea al secolului al XlX-lea reprezintă un moment de cotitură în viața și creația lui Alecsandri.

Pastelurile, Legendele și Ostașii noștri lărgesc și aprofundează, în același timp, inspirația folclorică, ce va rămîne una din constantele creației sale.

Pastelurile, poezii descriptive, apărute, în marea lor majoritate, mai întîi în Convorbiri literare reconstituie în cheie poetică succesiunea anotimpurilor într-un peisaj românesc.

 1861: La Bucureşti, pe scena Teatrului cel Mare (ulterior Teatrul Naţional), a avut loc prima reprezentaţie a piesei “Hamlet” de William Shakespeare, avându-l în rolul principal pe Mihail Pascaly, primul actor român care l-a întruchipat pe Hamlet.

1864: S-a născut la Iasi, Ermil A. Pangrati, inginer și politician român, profesor de geometrie descriptivă la Universitatea din Iași și București.

A fost membru în Guvernul Maiorescu ocupând funcţia de ministru al lucrărilor publice.

A  înființat școala de arhitectură și a contribuit la renașterea stilului arhitectonic național (d.19 septembrie 1931).

 1868:  România a semnat Convenţia internaţională telegrafică de la Viena, care înlocuia Convenţia de la Paris din data de 17 mai 1865.

 1880: Poetul Alexandru Macedonski publică în revista “Literatorul”articolul “Despre logica poeziei”, considerat a fi primul manifest al poeziei române moderne.

1890: S-a născut astronomul Constantin Pârvulescu, una dintre cele mai remarcabile personalităţi ştiinţifice din România, autorul unor importante cercetări de astronomie stelară şi mecanică cerească.

A  fost primul român al cărui nume este purtat de un asteriod.

Născut la Ploieşti, a urmat studiile elementare şi apoi pe cele secundare la Liceul Teoretic „Sf. Petru şi Pavel” din Ploieşti (1901-1909). A urmat  Secţia de Matematici a Facultăţii de Ştiinţe din Bucureşti, obţinînd licenţa în 1915.

În timpul Primul Război Mondial, a fost aviator-voluntar în gradul de sublocotenent, observaţiile sale aeriene contribuind  la istorica biruinţă a românilor de la Mărăşeşti.

A fost profesor de liceu la Bucureşti şi Ploieşti, astronom stagiar la Observatorul Astronomic din Paris (1921-1924), în 1925 devine doctor în astronomie al Universităţii din Paris cu o teză despre roiurile globulare de stele, adesea menţionată în tratatele de specialitate.

Este numit conferenţiar de astronomie şi geodezie (1931-1940) la Universitatea din Cernăuţi (nevoit să o părăsească în 1940 şi profesor de astronomie la Universităţile din Timişoara şi Cluj Napoca (1940-1945).

A adus contribuţii originale deosebite, prin cercetările şi observaţiile sale, asupra Căii Lactee şi a structurii Univesului şi  a emis (1943) ideea pulsaţiei galaxiilor

Savantul  Pârvulescu a făcut studii privitoare la roiurile stelare supergalactice şi globulare – domeniu în care era considerat o autoritate de necontestat, la determinarea orbitelor stelelor duble, la evoluţia sistemului solar şi a stelelor.

A fost acela care a  tras concluzia că roiurile sunt sisteme stelare bătrâne, exterioare Căii Lactee, ideee cu totul nouă şi originală la acea dată şi cel care a descoperit, prin observaţii personale, „steaua pitică albă cu nr. 1.166“, cu o densitate superioară de o sută de mii de ori celei a apei.

De asemenea, metoda sa de evaluare a densităţii stelare a roiurilor de stele a fost citată şi utilizată în scrierile unor cunoscuţi astronomi, ca W. M. Smart şi E. P. Hubble.

A murit la numai 55 de ani de o boală necruţătoare de inimă.

În 1948, Observatorul Regal din Belgia a propus Uniunii Astronomice Internaţionale ca asteroidul cu nr. 2.331, descoperit în 1936 de directorul acestui observator, E. Dalporte, să poarte numele savantului român.

Acesta a fost primul asteroid care a primit numele unui român.

Corpul stelar are un diametru cuprins între 11 şi 24 km, face o rotaţie în jurul Soarelui o dată la 3,78 ani şi se poate apropia de Terra la 140.000.000 km.

Este şi autorul unui curs de astronomie pentru învăţământul universitar şi al unui manual de astronomie.

În timpul vieţii a fost membru al Uniunii Astronomice Internaţionale şi al societăţilor astronomice din Franţa, Italia, Belgia, Canada şi Londra.

A fost decorat cu Legiunea de Onoare franceză și membru post-mortem al Academiei Române din anul 1991.

1891: S-a născut  Jean Yonnel, renumit actor francez de origine română, unul din cei 4 actori români societari ai Comediei Franceze, alături de Eduard de Max, Maria Ventura şi Elizabeth Nizan; (d.17 august 1968).

1904: S-a născut la Turnu Severin, Ion Biberi, prozator, eseist şi critic literar; (m. 1990).

  A absolvit Facultatea de Medicină şi Facultatea de Litere şi Filozofie din Bucureşti.

Doctor în chirurgie, medic primar psihiatru. Debutează în literatură cu proze scurte, foarte apreciate de Tudor Arghezi, în prima serie a revistei Bilete de papagal, colaborează la reviste literare precum Revista Română, Kalende, Ramuri, ţinând cronica ideilor la Viaţa Românească şi a cărţii franceze la Revista Fundaţiilor.

  Este autorul unui faimos volum de interviuri intitulat Lumea de mâine în care, în 1947, 50 de intelectuali români îşi dau cu părerea asupra modului în care va arăta lumea de mâine.

La câteva luni după apariţia sa, regele Mihai este obligat să abdice, se instaureaza in tara pe deplin un regim dictatorial comunist, iar prognozele intelectualilor, adunate în volum sunt spulberate.

1904: S-a născut geologul Emilia Saulea; studii privind faunele fosile ale Neogenului în România.

A realizat (în colaborare) primul atlas litofacial al acestei perioade a erei terţiare din ţara noastră; membru de onoare al Academiei Române din 1993; (m. 1998).

1905: S-a născut chimistul și farmacistul Constantin Ionescu, considerat unul dintre organizatorii industriei farmaceutice din România.

A fost director al Institutului de Cercetări Farmaceutice, pe care l-a dezvoltat treptat, transformându-l în cel mai mare centru de cercetări ştiinţifice în domeniu şi membru corespondent al Academiei Române din 1948; (m. 1956).

 1906: S-a născut Traian Chelariu, poet, prozator, eseist şi dramaturg; alături de Mircea Streinul, Iulian Vesper ş.a., a făcut parte din gruparea poeţilor bucovineni constituită la Cernăuţi în deceniul al patrulea al secolului XX.

A avut o bogată activitate publicistică (a fost redactor şef al revistei „Glasul Bucovinei” şi a făcut parte din colectivele de conducere ale publicaţiilor „Junimea literară”, „Orientări” şi „Universul literar”); (m. 1966).

1907: A murit marele pictor român Nicolae Grigorescu; (n. 15 mai 1838); (“Car cu boi”, “Ciobanas”, “Nud la malul marii”); (n.15 mai 1838).

 

A realizat şi picturile murale pentru mănăstirile Căldăruşani (1854-1856), Zamfira (1857) şi Agapia (1858-1861).

Impreună cu Carol Popp de Szathmary, Sava Henţia şi George Demetrescu-Mirea, a participat la Războiul de independenţă (1877-1878), imortalizând pe carton, apoi pe pânză, acţiunile soldaţilor români.

A fost membru de onoare al Academiei Române din 1899 (n. 1838).

 1914: Consiliul de Coroană al României, reunit la Sinaia, a respins cererea regelui Carol I de intrare în război alături de Puterile Centrale, hotărând neutralitatea României.

1919: A  murit generalul  de artilerie Eremia- Teofil Grigorescu, erou în Primul Război Mondial, comandantul trupelor române în bătălia de la Mărăşeşti, fost ministru de război în guvernul României; (n.28 noiembrie 1863).

1928: La cererea principesei Elena, Curtea de Apel Bucuresti a pronuntat divorţul dintre aceasta si soţul său, prinţul Carol (viitorul rege Carol al II – lea), motivat de parasirea domiciliului conjugal de catre acesta.

1932: S-a născut Corneliu Leu, prozator, dramaturg şi regizor de film ; (m. 2015).

A  înfiinţat, printre altele, postul Radio Vacanţa, Editura Eminescu, Studioul de producţie de filme, seriale şi coproducţii al Televiziunii; între anii 1950 şi 1958 a fost redactor la Radiodifuziunea Română .

 1936: S-a născut la Strunga, în judeţul Iaşi, Nicolae M. Manolescu, medic veterinar, unul dintre fondatorii şcolii româneşti de hematologie şi citologie veterinară, al celei de oncologie comparată şi al celei de microscopie electronică Scaning.

A fost profesor universitar la Bucureşti , membru corespondent al Academiei Române (din 1992) şi a adus contribuţii deosebite în domeniul anatomiei patologice, al oncologiei („Oncologie veterinara comparata”), patologiei celulare, biotehnologiei şi transferului tehnologic.

În 1996 a pus bazele Institutului Naţional de Biotehnologie.

A ocupat mai multe funcţii de conducere la Institutul Oncologic „Prof. dr. Al. Trestioreanu” Bucureşti, Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină, Veterinară, Centrul Zonal de Înalte Studii pentru Prevenirea Bioterorismului. A fost consilier al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinare şi pentru Protecţia Alimentelor, Preşedinte al Secţiei de “Medicină Fundamentală” din Academia de Ştiinţe Medicale
Pentru contribuţiile sale, a primit o serie de titluri şi premii, printre care

• Premiul Academiei Române – 1978.
• Premiul internaţional „Nicola Tesla” – 1980.
• Profesor Honoris Causa al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” Bucureşti – 2002
• Doctor Honoris Causa al Universităţii „Biotera” Bucureşti – 2003
• Profesor Honoris Causa al Universităţii Bioterra 2004
• Laureat al Indemnizaţiei Viagere de Merit pentru Ştiinţă (2004)

1936: Între reprezentantii Romaniei si ai URSS, N.Titulescu si M.Litvinov, se incheie un PROTOCOL în care se stipula  printre altele că :

“Guvernul URSS recunoaşte ca, în virtutea diferitelor sale obligatii de asistenţă, trupele sovietice nu vor putea trece niciodată Nistrul fără o cerere formală în acest sens din partea Guvernului Regal al României, la fel cum Guvernul Regal al României recunoaşte că trupele romane nu vor putea trece niciodată Nistrul în URSS, fără o cerere formală a Guvernului URSS.”

Reprezentantii Romaniei si Urss, Titulescu si Litvinov, au ajuns la incheierea acestui protocol privind redactarea unui tratat de asistenta mutuala intre cele doua state.

Textul protocolului avea patru puncte:

1) textul tratatului de asistenta mutuala urma sa fie asemanator cu cel sovieto-cehoslovac sau sovieto-francez, dar urma sa fie îndreptat împotriva oricarui agresor;

2) intrarea în actiune a fiecareia dintre cele doua parti urma sase faca numai când Franta ar fi intrat în actiune;

3) guvernul sovietic accepta sa nu treaca Nistrul cu trupele sale fara o cerere în acest sens din partea guvernului regal al României, în timp ce România nu putea sa treaca Nistrul fara o cerere din partea Uniunii Sovietice;

4) la cererea guvernului regal, trupele sovietice trebuiau sa se retraga imediat peste Nistru, la fel cum, la cererea guvernului sovietic,trupele române trebuiau sa se retraga din Uniunea Sovietica.

Discutiile purtate  au esuat din cauza divergentelor foarte mari dintre obiectivele Moscovei si cele ale României.

Politica externă română fost marcata mai ales de continuitate, obiectivul ei ramânând recunoasterea unirii Basarabiei lacu România.

1936: S-a născut medicul veterinar Nicolae M. Manolescu, creator al şcolii româneşti de hematologie şi citologie veterinară, al celei de oncologie comparată şi al celei de microscopie electronică Scaning.

In 1996 a pus bazele Institutului Naţional de Biotehnologie. A fost membru corespondent al Academiei Române din 1992.

1941: În timpul luptelor pentru eliberarea Basarabiei de sub ocupaţia URSS, Armata Română a  alungat trupele sovietice din localităţile Tighina, Ismail, Chilia Nouă şi Vâlcov.

1955: S-a născut Dan Chişu, producător, scenarist, regizor de film, scriitor, om de televiziune; fondatorul Fundaţiei DaKINO (1991).

Este organizatorul şi producătorul Festivalului Internaţional de Film DaKIN.

1958: Apare Decretul de amendare a Codului penal, prin care au fost stabilite categorii de noi cazuri penale, concomitent cu înăsprirea pedepselor.

De asemenea, a fost lărgit numarul situaţiilor de aplicare a pedepsei cu moartea (pe primul loc situându-se colaborarea cetăţenilor români cu străinii).

1971: S-a născut Paul Anastasiu, artist, pictor şi sculptor francez de origine română.

1972: A murit compozitorul şi dirijorul român Ion Croitoru; (n 1884).

1981: S-a născut tenismanul român Victor Hănescu.

1984: CPEx al CC al PCR a hotărât construirea canalului navigabil Poarta-Albă-Midia-Năvodari şi a canalului navigabil Dunăre-Bucureşti.

1986:  A murit (la Lausanne, în Elveţia, unde se stabilise din 1981), poetul, eseistul şi traducătorul Ion Caraion (pseudonimul literar al lui Stelian Diaconescu); (n. 24 mai 1923, Buzău).

 1994: A luat fiinţă Alianţa civic-liberală„liberalii” dintre Partidul Alianţei Civice şi PNL.

Protocolul de constituire a fost semnat de Nicolae Manolescu (PAC) şi Mircea Ionescu-Quintus (PNL).

 2005: A murit operatorul de film documentar Gheorghe Feher, stabilit în Suedia din anii ’80; (n. 1924).

2009: A decedat Sanda Tătărăscu Negroponte, fiica fostului prim-ministru liberal din perioada interbelica, Gheorghe Tătărăscu si vaduva unui afacerist de origine greacă.

In anul 1950, odata cu confiscarea averii, Sanda Tatarascu Negropontes, care facea parte dintr-o familie de nobili cu ramuri in Franța, SUA si Elvetia, a fost declarata „dusman al poporului” si intemnitata in inchisoarea de la Tirgsor.

Dupa 3 ani petrecuti in inchisoare, timp in care a fost colega de celula cu o femeie condamnata pentru canibalism, Sanda Tatarascu Negropontes a fost eliberata si trimisa la „reeducare”, fiind angajata la deratizare.

In decembrie 1989, Sanda Tatarascu Negropontes a fost chemata de tatal adoptiv al lui Calin Popescu Tariceanu, Dan Amedeo Lazarescu, sa se alature PNL, ea fiind aleasa senator.

Dupa 1990, Sanda Tatarascu Negropontes a inceput batalia in justitie pentru recuperarea uriasei averi a familiei, care desi i-a fost inapoiata doar partial, a propulsat-o  in Topul 300 al celor mai bogati romani, numarandu-se printre cele mai bogate 10 femei din Romania.

Printre rudele Sandei Tătărăscu Negropontes se numară John Negroponte, fostul sef al Serviciului de Informaţii al SUA, şi Nicholas Negroponte, unul dintre inventatorii internetului.

2011: A murit la Sibiu, Mircea Ivănescu, poet, scriitor eseist și traducător român considerat a fi unul dintre cei mai importanţi poeţi români contemporani şi un pionier al postmodernismului în Europa Centrală şi de Est; (n. 26 martie 1931, Bucureşti).

A absolvit în 1954 Facultatea de Filologie (secţia franceză) a Universităţii din Bucureşti, dupa care a  fost, pe rând, redactor la Agerpres, la revista „Lumea”, la Editura pentru Literatură Universală şi la revista „Transilvania” din Sibiu.

A debutat cu un volum de versuri in 1968.

A tradus romane ca Ulysses al lui James Joyce, la care se adaugă traduceri din William Faulkner, Robert Musil, Jostein Gaarder sau F. Scott Fitzgerald.

A tradus şi o serie de povestiri, jurnale şi corespondenţă ale lui Franz Kafka.

2018: A murit în localitatea Oglinzi, din jud. Neamţ, popularul interpret de muzică uşoară Ilie Micolov, (n. 2 iulie 1950, Suceava).

De profesie economist, a fost consilier pe teme muzicale al Radio România Actualităţi, a apărut în cadrul spectacolelor Teatrului „Constantin Tănase” din Bucureşti şi a susţinut turnee alături de formaţia Romanticii. 

A devenit foarte cunoscut datorită melodiei devenită hit „Dragoste la prima vedere”, albumul omonim vânzându-se în peste 600.000 de exemplare. 

CITIŢI ŞI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2020/07/21/ziua-de-21-iulie-in-istorie-video

CALENDAR CREȘTIN ORTODOX

Sfantul Proroc Iezechiel; Cuviosii Rafael si Partenie de la Agapia.

Sfintii Cuviosi Rafael si Partenie de la Agapia  sunt praznuiti pe 21 iulie. Canonizarea lor a fost aprobata de catre Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane, in sedinta de lucru din 5 – 7 martie 2008.

Proclamarea canonizarii Sfintilor Rafael si Partenie a avut loc pe 5 iunie 2008, la Manastirea Neamt, cu prilejul sarbatorii Inaltarii Domnului.

Cuviosul Rafael s-a nascut in satul Bursucani, din tinutul Barladului.

A fost monah la Agapia din Deal, in secolul al XVI lea. Din documente reiese ca Sfantul Ierarh Dosoftei i-a cinstit moastele. In vechile pomelnice este numit “Fericitul staret Rafael”.

Dumnezeu a lucrat in chip minunat prin el, atat in timpul vietii pamantesti, cat si dupa trecerea sa la cele vesnice. Parti din moastele sale se pastreaza in manastirile din Moldova.

Cuviosul Partenie a trait in secolul al XVII lea.

Din relatarile Sfantului Dosoftei, reiese ca Partenie a fost contemporan cu mitropolitul Moldovei. Potrivit Traditiei, Sfantul Partenie a sihastrit in muntele “Scaunele”.

Se ruga toata ziua, iar noaptea, in timp ce rostea rugaciunea lui Iisus, impletea cosuri. Dormea foarte putin.

A trecut la Domnul in anul 1660. Moastele sale au darul tamaduirii.

Sfantul Proroc Iezechiel a fost fiul lui Buzi, un preot din cetatea Sarira. Iezechiel a fost luat in captivitate babilonica in vremea lui Nabucodonosor.

A fost contemporan cu prorocul Ieremia. Insa, Iezechiel prorocea si invata poporul evreu luat rob in Babilon, spre deosebire de Ieremia care invata poporul si prorocea la Ierusalim.

In Babilon, lui Iezechiel  i se fac diverse descoperiri. La raul Chebar, Iezechiel a vazut cerurile deschizandu-se, si un nor mare si un val de foc, care raspandea in toate partile raze stralucitoare; iar in mijlocul focului stralucea ca un metal in vapaie.

Si in mijloc am vazut ceva ca patru fiare, a caror infatisare semana cu chipul omenesc. […] Toate patru aveau cate o fata de om inainte, toate patru aveau cate o fata de leu la dreapta, toate patru aveau cate o fata de bou la stanga si toate patru mai aveau si cate o fata de vultur la spate (Iezechiel 1: 4-5, 10).

Fata de om arata pe Hristos intrupat in chip de om; fata de leu arata dumnezeirea Lui; fata de bou arata jertfa Lui, iar fata de vultur arata invierea si inaltarea Lui.Intr-o alta vedenie, Sfantul Proroc Iezechiel a vazut invierea mortilor.

Prorocul a vazut o vale plina de oase uscate si moarte, asupra carora pogorand Duhul lui Dumnezeu, ele s-au trezit la viata si s-au ridicat pe picioarele lor.

El a mai vazut in duh si cumplita distrugere a Ierusalimului, cand mania lui Dumnezeu i-a ucis pe toti, in afara de aceia insemnati cu litera greceasca Tau, care corespunde literei noastre T, si care simbolizeaza Crucea.

Bibliografie (surse) :

1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;
2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;
3. e.maramures.ro ;
4. Wikipedia.ro.;
5. mediafax.ro ;
6. worldwideromania.com ;
7. Enciclopedia Romaniei.ro ;
8.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;
9.  Istoria md.
10. istoriculzilei.blogspot.ro
11.  adevărul.ro/pbqlcv;
12. CreștinOrtodox.ro

Publicitate

Cum a coordonat NKVD-ul sovietic prin directive secrete destructurarea țărilor ocupate în Europa de Est. Promovarea incompetenților, birocratizarea, salariile mici pentru intelectuali, fabricile de diplome, corupția, ineficiența produc efecte până ân zilele noastre

Stalin și Lavrenti Beria, au elaborat Directivele NKVD pentru Europa de Est.

Distrugerea societății din țările ocupate a urmat modelul aplicat în URSS și a fost atât de temeinică, încăt foarte multe dintre „măsurile” implementate acum 70 de ani se regăsesc și acum în caracteristicile acestor state, constată https://colectionaruldeistorie.ro/manual-cum-se-destructureaza-un-stat.

Simpla lectură a celor 45 de puncte reprezintă un șoc în sine. Documentul s-a găsit mai întâi în Polonia, apoi în Cehoslovacia, Republica Democrată Germană și Bulgaria – în mod oarecum ciudat, nu și în arhivele Securității din România, deși prevederile lui s-au aplicat, fără îndoială, și aici. Este datat 2 iunie 1947, are ștampila “strict secret”, a fost emis la Moscova de NKVD și reprezintă instrucțiunile după care s-au destructurat sistematic societățile țărilor ocupate în Europa de Est.

În primul rând, descoperim că absolut nimic din neajunsurile actuale ale societăților ex-comuniste, atât de asemănătoare între ele, nu a fost întâmplător.

Dezorganizarea societății, blocarea economiei, compromiterea tuturor reperelor morale și a valorilor tradiționale au fost programate și prevăzute meticulos.

De la promovarea incompetenților în funcții cheie până la perturbarea orarului pentru transportul în comun,

de la compromiterea oamenilor de valoare care refuză să devină agenți ai serviciilor secrete până la salariile de mizerie pentru funcționari,

de la eliminarea profesorilor buni până la subminarea micilor întreprinzători,

de la ruinarea țăranilor până la birocratizarea excesivă,

de la campaniile de denigrare a Bisericii până la lichidarea politicienilor din opoziție,

de la falsificarea istoriei până la înscenarea unor procese pentru delicte de drept comun liderilor incomozi,

de la ineficientizarea activității până la criza artificială în aprovizionarea cu alimente – totul a fost programat meticulos, scris și executat în baza unui manual.

Fiecare directivă are scopul ei, nimic nu e lăsat la voia întâmplării. Toate împreună urmăresc un singur scop: îngreunarea vieții oamenilor și preluarea controlului total asupra lor.

Textul este realmente un tratat cutremurător despre cum se subjugă o țară și un popor prin nimicirea nucleului de valori morale și umane care-l reprezință și îi dau consistență. Citindu-l, ne dăm seama că bunicii și străbunicii noștri n-au avut, de fapt, nicio șansă sub această pânză de păianjen aruncată peste ei.

Așa cum puteți vedea mai jos, directiva NKVD abordează toate domeniile importante. Fiecare rând, fiecare cuvânt are sensul și scopul lui.

Administrația, armata, educația, justiția, sănătatea, producția din fabrici, comerțul, agricultura, activitatea politică, sindicatele, transporturile, sistemul de canalizare, rezervele de apă ale orașelor – toate sunt piesele unui puzzle gigantic. Nicăieri nu se regăsește preocuparea spre a organiza viața astfel încât să le fie mai bine oamenilor. Din contră, unicul scop este acela de a îngreuna traiul populației, de a-l face mai nesigur, mai frustrant, mai ușor de controlat.

În administrație, criteriile de promovare erau apartenența la serviciile secrete, incompetența, lipsa de inițiativă – pentru ca instituțiile să devină ineficiente și să intre sub controlul ocult al Securității.

Funcționarii, medicii, judecătorii erau prost plătiți pentru a fi demotivați, coruptibili și dependenți de autorități.

La facultate erau favorizați inculții și impostorii vânători de diplome, și nu cei cu adevărat interesați să învețe – se realiza astfel distrugerea ierarhiei firești a valorilor, scăderea nivelului de competență al elitelor și bulversarea întregii societăți.

S-a urmărit eliminarea sistematică a tuturor reperelor valorice și morale: profesorii buni au fost eliminați din școli și înlocuiți cu cadre slab pregătite; oamenii de valoare compromiși; cei cu potențialul de a deveni lideri reperați și eliminați din timp, înainte să devină populari; organizațiile necontrolate de serviciile secrete – acuzate de extremism etc.

Activitatea în fabrici și uzine era deliberat ineficientă, iar orice îmbunătățire a producției era blocată. Invențiile menite să reducă volumul de muncă și consumul de materii prime nu erau puse în practică. Se avea grijă ca discuțiile și ședințele să fie întotdeauna inutile și să nu ajungă la nicio concluzie concretă.

Traiul de zi cu zi al oamenilor trebuia să fie cât mai nesigur și se ajungea la indicații de finețe care afectau psihicul întregii populații: se creau deliberat sincope în aprovizionarea cu alimente, iar transporturile nu trebuiau să fie punctuale. Poporul trăia astfel cu grija zilei de mâine. Un om obișnuit nu știa niciodată dacă mâine apucă o bucată de pâine, când vine autobuzul sau când ajunge cu trenul la destinație.

La punctul 24 al Directivelor se prevedea explicit ca transporturile să fie perturbate și nepunctuale. Oamenii nu știau niciodată când vine următorul tramvai și dacă vor avea loc în el. Scene precum cea de sus erau obișnuite în România comunistă. Punctul 24 al directivei s-a aplicat cu strictețe, în regimul comunist, de la emiterea ordinului și până la căderea regimului

Exemplele pot continua multă vreme.

Relativ la acest document, istoricul Marius Oprea scria într-un editorial apărut pe mediafax.ro, în 23 iunie 2020: „Destinate liderilor comuniști și elaborate de Lavrenti Beria, șeful poliției secrete sovietice și cel mai cunoscut călău comunist, al cărui nume e strâns legat de sovietizarea țărilor intrate în sfera de influență a Moscovei după cel de-Al Doilea Război Mondial, Directivele amintite au dus într-un ritm accelerat în aceste țări la distrugerea elitelor tradiționale, la dizolvarea valorilor naționale și destructurarea vieții economice, în final la instalarea regimului comunist al lui Stalin“.

România și Ungaria sunt singurele țări din Estul Europei unde aceste Directive emise de NKVD n-au fost încă scoase din arhivele serviciilor secrete comuniste

Citiți mai jos Directivele găsite prima oară în arhivele lui Boleslaw Bierut, agent NKVD și președinte al Poloniei după ocuparea țării de către Uniunea Sovietică. Actul poartă mențiunea “strict secret”, indicativul K-AA/CC113, indicatia NK/003/47, data 2 iunie 1947 și a fost redactat la Moscova de Lavrenti Beria, șeful NKVD (precursorul KGB).

Ulterior, actul a fost găsit și în arhivele altor servicii secrete din fostul lagăr comunist. Nu și în România, unde Securitatea a ars după Revoluție camioane de documente secrete la Berevoiești, iar lupta pentru desecretizarea tuturor arhivelor se mai dă încă și astăzi.

Documentul a fost reprodus de Liviu Vălenaș în volumul “Cartea neagră a României 1940-1948”, Editura Vestala, 2006, pag. 467-472, dar poate fi găsit și în „Opresiunea cultelor religioase din România în timpul dictaturii comuniste” – Comunicări prezentate la Simpozionul „Experimentul Pitești – reeducarea prin tortură„, Editia a II-a, Sectiunea a II-a, Pitesti, 4-6 octombrie 2002, Fundația Culturală Memoria, filiala Argeș, Pitești, 2003; pag. 18-29.

„Moscova 2-6-1947 (Strict secret) K-AA/CC113, indicatia NK/003/47

1. Este interzisă primirea pe teritoriul ambasadelor a autohtonilor contactați de noi ca informatori. Întâlnirea cu acești oameni este organizată de serviciul special desemnat în acest scop, iar întâlnirile pot avea loc doar în locuri publice. Informațiile sunt preluate de către ambasadă prin organele serviciilor speciale, în speță cu predarea lor ofițerului nostru cu cel mai mare grad în ambasadă.

2. Se va umări ca între soldații noștri și populația civilă să nu se producă legături de niciun fel. Este inadmisibil ca ofițerii noștri să viziteze autohtoni la locuințele lor; este, de asemenea, inadmisibil ca simpli soldați să stabilească relații cu femei din rândul băștinașelor. Nu se admite stabilirea de relații între soldații noștri şi populația civilă, respectiv soldații autohtoni.

3. Se va accelera lichidarea cetățenilor care întrețin legături neinițiate de către noi cu Partidul Comunist Polonez, Partidul Socialist Polonez, cu interbrigadiștii, cu Organizația Tineretului Comunist Polonez, cu Armata de Acasă și alte asociații. În acest scop, trebuie folosite elementele opoziției militare.

4. La acțiunile militare vor lua parte acei soldați care au stat pe teritoriul ţării noastre (n.r. – Uniunea Sovietică) înainte de a intra în Armata Kosciuzsko (n.r. – Armata poloneză care lupta de partea Uniunii Sovietice). Se va ajunge la distrugerea ei totală.

5. Trebuie realizată în mod accelerat unificarea tuturor partidelor într-un singur partid, având grijă ca toate rolurile cheie să revină acelor oameni care aparțin serviciilor noastre secrete.

6. Unificarea organizațiilor de tineret trebuie făcută rapid. De la conducători de organizații locale în sus, în poziții de conducere se vor repartiza oameni desemnați de serviciile noastre speciale.

7. Se organizează și se urmărește ca funcționarii aleși ca deputați la congrese să nu-și poată păstra mandatul pe întreaga perioadă ce le stă în față. Deputații nu pot convoca în niciun caz ședințe între intreprinderi. Dacă nu există altă soluție și o asemenea ședință trebuie convocată, se vor îndepărta acei oameni care au activitate în legătură cu proiectarea concepțiilor și avansarea revendicărilor. Inițiativele particulare trebuie eliminate cu desăvârșire. Pentru fiecare congres se vor pregăti oameni noi și doar cei vizați de serviciile noastre secrete.

8. Se va acorda o atenție deosebită persoanelor cu capacități organizatorice și cu șanse sigure de popularitate. Acești oameni trebuie cooptați, iar în cazul în care se opun, se va bloca accesul lor la posturi ierarhic superioare.

9. Se va urmări ca funcționarii de stat (exclusiv organele de securitate și din industria minelor) să aibă retribuții mici. Aceasta se referă îndeosebi la sfera Sănătăţii, Justiției, Culturii, respectiv la cei care dețin funcții de conducere (n.r. – documentul găsit în Cehoslovacia adaugă: „mai puțin cadrele de conducere alese pe baza loialității față de regimul socialist“).

10. În toate organele de guvernământ, respectiv în majoritatea uzinelor, trebuie să avem oameni care conlucrează cu serviciile noastre speciale, fără știrea organelor administrative locale.

11. Se va urmări cu strictețe ca presa autohtonă să nu transmită date privind calitatatea și sortimentul mărfurilor ce ni se transportă. Nu este voie ca această activitate să se numească „comerț“. Trebuie neapărat menționat faptul că e vorba de „schimburi de mărfuri“.

12. Se vor exercita presiuni asupra serviciilor publice în sensul ca acestea să nu acorde acte doveditoare a proprietății asupra pământului; actele vor arăta doar calitatea de lot dat în folosință, dar niciodată pe aceea de proprietate a deținătorului.

13. Politica față de mica gospodărie țărănească urmează acest curs pentru a face gospodăria particulară nerentabilă. După aceea, trebuie începută colectivizarea. În cazul în care ar interveni o rezistență mai mare din partea țăranilor, trebuie redusă împărțirea mijloacelor de producție repartizate lor, concomitent cu creșterea obligațiilor de predare a cotelor. Dacă nici așa nu se ajunge la rezultatul scontat, trebuie organizat ca agricultura să nu poată asigura aprovizionarea cu alimente a țării, astfel ca necesarul să trebuiască acoperit prin import.

Activitatea în agricultură trebuia dirijată în așa fel încât oamenii să nu-și poată lucra eficient pământul și să fie împinși să și-l dea la Cooperativele Agricole de Producție (CAP-uri). Autoritățile erau instruite să nu le elibereze oamenilor acte de proprietate

14. Trebuie făcut totul ca hotărârile și ordinele – fie acelea cu caracter juridic, economic sau organizatoric – să fie nepunctuale.

15. Trebuie făcut totul ca anumite cazuri să fie discutate concomitent de mai multe comisii, oficii și instituții, însă niciuna dintre ele să nu aibă drept de decizie înainte de a se consulta cu celelalte (fac excepție cazurile ce vizează industria minelor).

16. Sindicatele din uzină nu pot exercita nicio influență asupra activității din uzină. Ele pot lucra doar la punerea în practici a hotărârilor și atât.

17. Sindicatele nu au dreptul de a se împotrivi conducerii în nicio problemă. Sindicatele trebuie să fie ocupate cu alte probleme minore ca de exemplu: organizarea odihnei în concedii, discutarea cererilor de pensii și împrumuturi, programe culturale și distractive, organizarea de excursii, repartizarea mărfurilor deficitare, justificarea unor puncte de vedere și decizii ale conduceriipolitice.

18. Trebuie organizat ca să fie avansați numai acei conducători care execută impecabil problemele cu care au fost însărcinați și care nu le analizează depășind cadrul activității lor.

19. În legătură cu activitatea băștinașilor care sunt purtători ai unor funcții de partid, de stat sau administrative, trebuie create asemenea condiții, ca aceștia să fie compromiși în fața angajaților, astfel încât să devină imposibilă întoarcerea lor în anturajul inițial.

20. Cadrelor militare autohtone li se pot încredința poziții de răspundere în locuri unde deja sunt plasați oarmenii serviciului special.

21. În cazul fiecărei acțiuni armate și cu ocazia tragerilor, cantitatea muniției va fi controlată permanent și cu seriozitate, indiferent de tipul de armă.

22. Trebuie ținut sub observație fiecare institut de cercetare și laborator, consemnându-se orice cercetare valoroasă.

23. Trebuie acordată o mare atenție inventatorilor, inovatorilor, respectiv dezvoltată și sprijinită activitatea lor, dar fiecare invenție trebuie înregistrată cu consecvență la centru. Este permisă doar realizarea acelor investiții care au aplicabilitate în industria minelor sau cele care au indicațiile noastre speciale. Nu este permisă realizarea acelor invenții care ar asigura cresterea producției de produse finite și, în paralel cu aceasta, scăderea producției și a extragerii de materii prime, sau ar împiedica îndeplinirea deciziilor. Dacă o invenție a devenit cunoscută, trebuie organizată vânzarea acesteia în străinătate pe valută Vest, pe motiv că e prea costisitoare în țară.Documentele cuprinzând datele cu privire la valoarea și descrierea invenției nu se publică. Toate datele și documentele privitoare la valoarea și descrierea amănunțită a invenției vor intra în posesia noastră.

24. Punctualitatea transporturilor de orice gen trebuie perturbată (mai puțin cele cuprinse în îndrumările din N.K. – 552-46).

25. În uzine trebuie inițiate diferite ședinte și conferințe profesionale, trebuie notate propunerile, observațiile ce au fost expuse, respectiv autorii acestora.

26. Trebuie popularizate discuțiile cu muncitorii care se ocupă de probleme actuale legate de producție, respectiv cele care critică trecutul și problemele locale. Nu se vor înlătura cauzele fenomenelor în discuție.

17. Luările de poziție ale conducerilor băștinașe pot avea coloratura națională sau istorică, dar acestea nu pot duce la unitatea națională.

28. Trebuie acordată o mare atenție ca nu cumva în orașe să existe rețele de apă nelegate la rețeaua principală în cartierele în curs de reconstrucție sau nou construite. Canalizările vechi neracordate și fântânile trebuie lichidate sistematic pe parcurs.

29. Reconstrucția obiectivelor industriale și construcția celor noi se va face având în vedere ca materialele reziduale să fie dirijate în depozitele de apă ce ar putea folosi drept rezerve de apă potabilă.

30. În orașele reconstruite sau nou construite nu se mai admit în locuințe spații excedentare, care ar putea folosi la adăpostirea pe o perioadă mai lungă a animalelor sau depozitarea rezervelor de alimente.

31. Intreprinderile proprietate personală, micii meseriași și micii industriași să primească doar astfel de materii prime și utilaje inferioare care să împiedice producția de calitate. Prețul acestor mărfuri să fie mai mare decât prețul produselor similare ale intreprinderilor de stat.

32. Trebuie extinsă birocrația statului în cel mai înalt grad în toate domeniile. Este admisă critica activității organelor administrative, însă nu se admite nicidecum scăderea numerică a personalului și nici funcționarea normală a aparatului birocratic.

33. Trebuie avută o mare grijă de toate proiectele de fabricație în industria minieră, respectiv în intreprinderile indicate în mod special. A se împiedica aprovizionarea bună a pieței interne.

Criza de alimente și perturbarea transporturilor, astfel încât oamenii să nu aibă siguranța zilei de mâine, au fost instrumente foarte puternice pentru a supune populația. Directivele NKVD le-au prevăzut explicit. Regimul comunist le-a aplicat, cu o mică pauză în anii ’60-’70, pe toată perioada existenței sale

34. Trebuie acordată o atenție deosebită bisericilor. Activitatea cultural-educativă trebuie astfel dirijată ca să rezulte o antipatie generală împotriva acestora. E necesar să fie puse sub observație tipografiile bisericești, arhivele, conținutul predicilor, cântecelor, al educației religioase, dar și cel al ceremoniilor de înmormântare.

35. Din școlile elementare, de specialitate, dar mai ales din licee și facultăți trebuie să fie înlăturați profesorii de valoare care se bucură de popularitate.Locurile lor trebuie să fie ocupate de oameni numiți de noi, având un nivel de pregătire slab sau mediocru.

Să se analizeze diferențele dintre materii, să fie redusă cantitatea de material documentar, iar la licee să se opească predarea limbilor latină și greaca veche, a filozofiei generale, a logicii și geneticii. În manualele de istorie nu trebuie amintit care dintre domnitori a servit sau a vrut să servească binele țării. Se va insista pe lăcomia și răutatea oricărui rege, pe efectul nefast al monarhiei și pe lupta poporului asuprit. În școlile de specialitate trebuie introdusă specialitatea îngustă.

36. Trebuie să fie inițiată organizarea unor acțiuni cu caracter artistic sau sportiv care să sărbătorească lupta băștinașilor împotriva cotropitorilor (exclusiv rușii, îndeosebi nemții) și care să popularizeze lupta pentru socialism.

37. Pe plan local este interzisă apariția unor opere despre acei băștinași care înainte de revoluție și în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial au trăit la noi (n.r. – în Uniunea Sovietică) sau au luptat alături de noi în timpul războiului.

38. Dacă se constituie o organizație care ar sprijini alianța cu noi, dar totodată ar stărui asupra controlului activității economice a conducerii oficiale, imediat trebuie pornită împotriva ei o campanie de acuzare a naționalismului și șovinismului. Aceasta trebuie făcută în felul următor: profanarea monumentelor ce ne aparțin, distrugerea cimitirelor, difuzarea unor manifeste din care să rezulte ponegrirea națiunii și culturii noastre și îndoiala față de înțelesul contractelor încheiate cu noi.În munca de propagandă trebuie implicați și băștinașii, folosindu-ne de ura care există împotriva acelor organizații.

39. Se va da o atenție deosebită construcției și reconstrucției drumurilor, podurilor, a căilor și rețelelor de legătură, indiferent cât de îndepărtate sau inaccesibile ar fi, ca, în cazul în care este nevoie pe o intervenție armată, locul rezistenței sau al concentrării forțelor reacționare să fie accesibil din toate părțile.

Directiva NKVD prevedea ca toți politicienii din opoziție să fie închiși. Pentru aceasta, se recomanda evitarea proceselor politice și inventarea unor acuzații care să vizeze diverse fapte, inclusiv infracțiuni de drept comun. Iuliu Maniu a fost condamnat, în România, pentru trădare.

40. Trebuie ca reprezentanții opoziției politice să fie închiși. Se va încerca prin toate mijloacele racolarea acelor opozanți care se bucură de stima populației băştinaşe. Dacă nu cedează, trebuie compromiși prin campanie de denigrare. Înainte ca ei să se întipărească în conștiința maselor, trebuie lichidați prin așa-numite „întâmplări neprevăzute” sau închiși sub acuzația de crimă de drept comun. Numai în cazuri cu totul speciale se admit procese politice, care vor fi ținute sub acuzația de „înaltă trădare”.

41. Trebuie împiedicată cu orice preț reabilitarea celor condamnați în procese politice. Dacă această reabilitare devine inevitabilă, se admite doar cu condiția ca acel caz să fie considerat o greșeală judecătorească, condamnatul nu va fi judecat, ci doar grațiat; nu va avea loc reluarea procesului, respectiv autorii judecății greșite nu vor fi convocați.

42. Se interzice judecarea sau chiar criticarea publică a acelor conducători numiți de către partid, care prin activitatea lor au produs pierderi sau au trezit nemulțumirea angajaților. În cazuri drastice se recheamă din funcție, fiind numiți în poziții similare sau superioare. La sfârșit, trebuie puși în funcții de conducere și ținuți în evidență drept cadre de rezervă pentru perioada schimbărilor ulterioare.

43. Se aduc la cunoștința publicului procesele acelor persoane cu poziție de conducere (în primul rând din cadrul armatei, ministerelor, serviciilor importante, cadrelor didactice) care sunt învinuite de atitudine împotriva poporului, socialismului, industrializării. E o acțiune ce atrage atenția maselor populare.

44. Se va căuta ca aceia care lucrează în diferite funcții, indiferent cât de mici, să fie schimbați și înlocuiți cu muncitori cu cea mai mică pregătire profesională, necalificați.

45. Trebuie ca la facultăți să ajungă cu prioritate sau în mod exclusiv cei ce provin din cele mai joase categorii sociale, cei care nu sunt interesați să se perfecționeze la nivel înalt, ci doar să obțină o diplomă“.

Alianța pentru Unirea Românilor cere ca steagul municipiului Sfântu Gheorghe să-i reprezinte și pe cei 25 % locuitori români care trăiesc în localitate, nu doar pe maghiari

Alianța pentru Unirea Românilor cere guvernului Câțu să abroge Hotărârea nr. 711 din 29 iunie 2021 privind aprobarea modelului steagului municipiului Sfântu Gheorghe, județul Covasna.

În forma actuală, proiectul de steag al municipiului are un exclusiv caracter etnic maghiar, impus prin puterea majorităţii locale controlată de UDMR, cu excluderea simbolurilor românești, transmite Romanian Global News.

După un deceniu în care UDMR a acționat neobosit pentru adoptarea acestui steag, guvernul Cîțu l-a oficializat pur și simplu, deși nu conține nici măcar unul dintre însemnele heraldice românești. Sfântu Gheorghe este un municipiu din România locuit în proporție de 25% de români. Aceștia nu se regăsesc în modelul de steag impus prin voința reprezentanților maghiari.

Populația românească din Sfântu Gheorghe trebuie reprezentată heraldic pe simbolurile orașului în care trăiesc, și nu abandonată cinic doar de dragul liniștii în Coaliția PNL-USRPLUS-UDMR.
Amintim că Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș a inițiat un demers încă din anul 2015 prin care solicita ca modelul de steag al municipiului Sfântu Gheorghe să conțină și însemne heraldice românești.

Inițiativa atrăgea atenția asupra următoarelor aspecte: după ce secole de-a rândul românii au fost lipsiţi de reprezentare în heraldica transilvană, datorită statutului de naţiune tolerată, iată că şi în contemporaneitate, în România de astăzi, românii ajung să se confrunte la fel ca in Evul Mediu, cu aceeaşi intoleranţă, cu neincluderea în simbolistica locală.

Considerăm că heraldica trebuie să reflecte în mod european şi modern contemporaneitatea, apartenenţa acestor teritorii la Statul Român şi dreptul românilor de a fi reprezentaţi în heraldica locală.
De asemenea, Forumul Civic constata încă din 2015 că: Profitând de majoritatea pe care o deţin în consilii locale şi judeţene, cu precădere în judeţele Covasna şi Harghita, dar şi în alte localităţi ale căror autorităţi locale sunt controlate de UDMR, întreaga simbolistică locală aprobată este nu una multiculturală, sau care să reflecte normele ştiinţei şi artei heraldice şi ale tradiţiilor româneşti în domeniu, ci una exclusiv maghiară/secuiască, invocându-se vechimea acestora.
În condițiile în care apelul comunității românești este în continuare ignorat complet de autoritățile locale din Sfântu Gheorghe, controlate de UDMR, AUR se alătură demersurilor Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș. Guvernul Cîțu trebuie să abroge Hotărârea de Guvern nr. 711/2021, dacă îi respectă, într-adevăr, pe români, indiferent în ce parte a României ar locui.