CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

ZIUA DE 20 IULIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR


Ziua de 20 iulie în istoria noastră

 1514: Moare la Timișoara, Gheorghe Doja  (Makfalvai Dózsa György;(n. cca. 1470, Dalnic, Covasna), conducătorul războiului ţărănesc de la 1514 din Transilvania, contra marilor proprietari unguri.

Gheorghe Doja, se ridicase din rândul micii nobilimi și s-a distins în luptă în războaiele antiotomane.

În fruntea răsculatilor a infrant armata nobililor condusa de Stefan Bathory, comitele Timisoarei, si de episcopul Csaky.

Oastea nobilior a fost apoi biruita din nou, la Cenad. Aflata in impas, nobilimea si-a dat seama ca numai prin masuri extreme isi poate salva privilegiile si bunurile amenințate.

Armata feudală, refacuta si intarita cu noi trupe mercenari, s-a adunat intre zidurile Timisoarei.

In batalia decisiva care a avut loc la 15 iulie 1514, rasculatii au fost infrânți.

Cazut prizonier, Gheorghe Doja a fost condamnat la moarte prin supliciu pe un tron înroșit in foc, iar în ziua de 20 iulie 1514, a fost adusa la îndeplinire graznica sentință, din ordinul viitorului voievod Zápolya János, după ce a fost torturat în mod barbar și executat prin așezare pe un „tron” înroșit în foc și a fost încoronat cu o coroană încinsă.

1514 Execuția Lui Gheorghe Doja

Soldații săi înfometați au fost obligați să rupă carnea de pe Doja cu dinții și să se înfrupte din el. Comandantul secui și-a păstrat până în ultima clipă luciditatea. În timp ce era mâncat, el spunea: „Se pare că în loc de luptători, am crescut lângă mine niște câini”.


Capul său retezat a fost trimis la Seghedin, iar ceea ce a mai rămas din trup a fost tăiat in patru si tintuit – pentru infricosarea multimilor – pe portile orașelor Buda, Pesta, Oradea si Alba Iulia.

1600: La Dieta de la 20–27 iulie 1600 de la Alba Iulia, nobilii au cerut Domnului Mihai Viteazul pedepsirea iobagilor care au fugit de pe moșii, care s-au alăturat oștii acestuia și care au prădat în Transilvania, încurajați că Domnul era „de-al lor”.

Există însă și două decizii luatede Dietă la „dorința” (porunca) lui Mihai Viteazul, una privind dreptul la pășunat și a doua privind scutirea preoților români de „robotă”.

1707: S-a încheiat în Moldova a doua domnie a lui Antioh Cantemir, fiul domnitorului Constantin Cantemir şi fratele principelui cărturar  Dimitrie Cantemir.

Foto: Constantin şi Antioh Cantemir, frescă din biserica mănăstirii Mera, județul Vrancea.

Antioh Cantemir, fiul cel mare al lui Constantin Cantemir (n. cca. 1670 – d.1726  la Constantinopol), a fost numit domn al Moldovei în decembrie 1695.  

Mazilit în septembrie 1700, în urma intervenției la Poartă a domnului Munteniei, Constantin Brâncoveanu, a reprimit domnia în februarie 1705.

A fost din nou mazilit în iulie 1707, din cauza pârilor la Poartă ale lui Mihai Racoviță. Începe a doua domnie a lui Mihai Racoviţă. 

1707 Mihai Racoviță

Mihai Racoviță (cca. 1660 – iulie 1744), boier din țară, din sânge Cantacuzinesc, a fost domn în Moldova de trei ori: septembrie 1703–februarie 1705; 20/30 iulie 1707–17/27 octombrie 1709 și 25 decembrie 1715/5 ianuarie 1716–25 septembrie/7 octombrie 1726.

A fost căsătorit de două ori, întâi cu Safta, fiica lui Constantin Cantemir, apoi cu Ana, fiica cămărașului Dediu Codreanu; a avut șapte copii. În țară a avut de luptat cu partidele boierești, iar în afară cu pretendenții de la Poartă.

Banii mulți pe care îi reclamau aceste lupte l-au silit să mărească birurile existente și să introducă altele noi.

În a doua domnie a fost mazilit și dus la Constantinopol din cauza uneltirilor cu Petru I al Rusiei, iar pe tron a urcat Nicolae Mavrocordat

1709: Iau sfârşit „lucrările de întregire” a Şcolii de la Sf. Sava din Bucureşti, cu sprijinul domnitorului Constantin Brâncoveanu.

Şcoala de la Sf. Sava a fost înfiinţata in anul 1688, de Constantin Cantacuzino împreună cu fratele său, Şerban Cantacuzino .

1709 Academia Domnească De La Sf Sava

În anul 1694, domnitorul Constantin Brâncoveanu (1654-1714) a transformat această şcoală în Academie Domnească, stabilind o programă de învăţământ şi dându-i fonduri materiale.

Această şcoală domnească, cea mai înaltă din Ţara Românească, şi-a început activitatea lângă Mănăstirea Sf. Sava, chiliile acesteia găzduind vreme de un secol şi jumătate prima formă de învăţământ superior din Ţara Românească.

Constantin Brâncoveanu rezideşte biserica mănăstirii (1709), lărgindu-i zidurile, cât şi clădirea Academiei.

Între anii 1848-1870 sunt dărâmate toate clădirile, inclusiv biserica brâncovenească, mult prea slăbite de cutremure; în anul 1877, pe locul fostei biserici a fost aşezată statuia lui Mihai Viteazul (azi în Piaţa Universităţii), iar pe locul clădirilor vechii Academii Domneşti s-a construit, după planurile arhitectului Alexandru Orăscu, o clădire mult mai încăpătoare – Universitatea de astăzi.

1838: S-a născut publicistul Ambrosiu Dimitrovici (Dimitrovitza).

A desfăşurat o bogată activitate ca membru şi secretar al Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română din Bucovina; membru fondator al Societăţii Academice Române din 1866; (m. 1866).

1848: Are loc o mare manifestaţie de protest pe Câmpia de la Filaret („Câmpia Libertăţii”) din Bucuresti, împotriva încălcării teritoriului Ţării Româneşti de către armata otomană (20 iulie/1 august), în timpul Revoluției de la 1848.

Chiar a doua zi după trecerea Dunării de către trupele otomane și pătrunderea lor pe teritoriul Țării Românești, la 20 iulie/1 august, la București, „adunarea poporului român pe Câmpul Libertății” de la Filaret, într-un număr impresionant de 30.000 de oameni, a protestat împotriva faptului că „armatele turcești trecură Dunărea și intrară pe pământul românesc, fără nici un manifest, fără nici un motiv, împotriva tuturor tractatelor și împotriva dreptului neamurilor”.

 1860: S-a născut medicul Alexandru Obregia, autorul unor studii privind morfologia sistemului nervos.

A avut importante contribuţii în domeniul psihiatriei si a fost  unul dintre organizatorii asistenţei bolilor mintale în România; (m. 1937).

Imagine similară

Este întemeietorul Spitalului de boli nervoase şi psihice din Bucureşti (1923), spital care-i poartă, în prezent, numele (Spitalul Clinic de Psihiatrie Prof. Dr. Alexandru Obregia).

NOTĂ: Volumul „Personalităţi româneşti ale ştiinţelor naturii şi tehnicii” dă ca data a naşterii sale, ziua de  26 iulie 1860.

1862: S-a născut la Bereşti (jud. Covurlui), Paul Bujor, zoolog, membru de onoare şi membru titular onorific al Academiei Române din 1948, fondatorul învăţământului universitar de morfologie animală şi al cercetărilor zoomorfologice din România, unul dintre creatorii şcolii româneşti de hidrobiologie ; (m. 17 mai 1952, Bucureşti).

P Bujor.TIF

A absolvit cursurile Facultatii de Ştiinţe din Bucureşti, iar in 1887 pleacă la Paris si apoi la Geneva, unde obţine doctoratul în ştiinţele naturale (1891).

la 30 septembrie 1895, este numit  profesor de zoologie şi morfologie animală la Universitatea din Iaşi (până în 1936). 

A editat impreuna cu Constantin Stere si Garabet Ibrăileanu, începând cu martie 1906, revista periodică literar-artistică şi ştiinţifică Viaţa Românească.

A fost preşedintele Senatului in perioada 28 noiembrie 1919 – 26 martie 1920.

1862: S-a născut la Berești, Galați, zoologul Paul Bujor; d.17 mai 1952, București.

1862-1952 Paul Bujor

A fost membru de onoare (din 1935) al Academiei de Științe din România, membru de onoare (din 1948) al Academiei Române. A urmat Facultatea de Științe din București, a plecat la Paris, pentru a studia biologia, iar ulterior, la Geneva, unde s-a specializat în morfologia animală. A revenit în țară ca asistent la Facultatea de Științe din București, iar în 1896 a preluat catedra de morfologie animală a Universității din Iași, unde a predat până la pensionare, în 1936.

A devenit Doctor în Științe naturale, în 1931, în Elveția. Împreună cu Constantin Stere și Garabet Ibrăileanu a editat revista periodică literar-artistică și științifică Viața Românească și a condus Analele științifice ale Universității din Iași. Cea mai mare parte a activității sale a fost consacrată cursurilor și lucrărilor practice cu studenții, precum și studiilor științifice, acestea fiind grupate pe trei direcții principale: morfologie descriptivă, hidrobiologie și zoologie experimentală. Multe dintre cercetările sale, formele de viață din lacurile sărate, formarea nămolului din lacul Techirghiol, etc., sunt considerate premiere mondiale, fiind citate și astăzi în literatura de specialitate.

1868: S-a născut la Toplița, Harghita, primul Patriarh al României, Miron Cristea;( d. 6 martie 1939, la Cannes, în Franța) .

1868-1939 Miron Cristea

Publicist, filolog și teolog, primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, politician și membru de onoare (din 1919) al Academiei Române. senator, regent (20 iulie 1927–8 iunie 1930), prim-ministru al României (1938–1939). A studiat la Institutul Teologic din Sibiu (1887–1890). Ca învățător-director la Școala confesională românească din Orăștie, a colaborat la Telegraful Român. A obținut titlul de Doctor în Filologie (1895) cu teza Viața și opera lui Eminescu. În timpul studenției, a fost jurnalist la ziarele TribunaDreptatea, Gazeta Transilvaniei și a fost ales secretar al Societății studențești „Petru Maior”. La Sibiu a fost secretar eparhial, apoi consilier mitropolitan al Arhiepiscopiei Sibiului, a fost hirotonit (ianuarie 1900) ca diacon necăsătorit, apoi ridicat la rangul de arhidiacon, tuns în monahism la Mănăstirea Hodoș-Bodrog, cu numele de monah Miron, apoi hirotonit ieromonah. În 1908 a fost ridicat la rangul de protosinghel. A militat asiduu pentru emanciparea culturală a românilor din Transilvania, prin înființarea Băncii Culturale Lumina, susținerea înființării Muzeului etnografic și de artă din Sibiu, înființarea Societății pentru crearea unui fond de teatru român, etc. A devenit episcop al Caransebeșului, a participat, alături de episcopul unit Iuliu Hossu, la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918 și a făcut parte din delegația românilor transilvăneni care a prezentat actul unirii la București, fiind ales mitropolit primat al Bisericii din România întregită, definitivând unificarea eclezială prin întocmirea rânduielilor și așezămintelor fundamentale ale Bisericii românești unificate. La 4 februarie 1925, a fost ales patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, devenind astfel primul patriarh al creștinismului ortodox românesc

1872: S-a născut Gheorghe Munteanu-Murgoci, geolog, mineralog şi pedolog; şi-a înscris numele, împreună cu Nicolae Iorga şi Vasile Pârvan, printre fondatorii Institutului de Studii Sud-Est Europene din Bucureşti.

A fost membru corespondent al Academiei Române din 1923; (m. 1925).

1883: S-a născut Luiza Zavloschi, de profesie  învăţătoare, prima femeie primar din România.

În primăvara anului 1930, mai mulți țărani fruntași i-au cerut să candideze la primăria comunei Buda (jud. Vaslui), împotriva reprezentantului partidului de guvernământ, de care erau nemulțumiți; (m. 1967).

1896: S-a născut Bitay Árpád, istoric literar maghiar din România, autorul unor traduceri din poezia română în limba maghiară, al unei al unei istorii a limbii române în limba maghiară şi al unei istorii a literaturii maghiare în limba română ; (m. 1937).

1896: Poetul, prozatorul şi dramaturgul Alexandru Macedonski a scos primul număr al cotidianului „Liga ortodoxă”, cu apariţie până la 1 ianuarie 1897.

Foto: Alexandru Macedonski (1854-1920)

Militând pentru modernizarea poeziei româneşti şi fiind în polemici dure cu junimiştii (Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu şi Ioan Luca Caragiale), Macedonski a iniţiat cenaclul şi revista „Literatorul“, precum şi acest cotidian ortodox.

Revista avea şi un supliment literar care apărea săptămânal, supliment în care au debutat Tudor Arghezi, sub primul său pseudonim, Ion Theo (la vârsta de 16 ani), şi Grigore Pişculescu, viitorul scriitor Gala Galaction.

1902: S-a născut geologul Sabba S. Ştefănescu.

A desfăşurat o intensă activitate de cercetare, în principal în cele două discipline pe care le-a profesat la catedră: teoria câmpului electromagnetic şi prospecţiuni electrice; membru titular al Academiei Române din 1963; (m. 1994).

 1919: Între 20  iulie – 4 august se desfăşoara o ofensivă a trupelor Republicii Ungare a Sfaturilor pe Tisa (20-23 iulie), urmată de o contraofensivă viguroasă a Armatei române (24-26 iulie), care după trecerea Tisei  înaintează impetuos şi intra în Budapesta (4 august).

Imagine similară

Foto: 1919 – Armata Română în faţa Parlamentului din Budapesta

 1919: A murit Vasile G. Morţun, autor dramatic, prozator şi publicist; om politic: a fost primul deputat socialist în Parlamentul României în 1888; a trecut, în 1899, la liberali (deputat, senator şi ministru în mai multe rânduri) (n. 1860).

NOTĂ: Unele surse dau ca data a moartii sale 30.VII.1919.

1927: A decedat regele Romaniei,  Ferdinand I; ( n. 24 august 1865).

Funeraliile regelui Ferdinand I - Ferdinand I Întregitorul

 Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen  a fost rege al României (1914-1927), nepot de frate al regelui Carol I, caruia i-a succedat   în 1914, la tron.

A  fost al doilea fiu al prințului Leopold de Hohenzollern – Sigmaringen și al Infantei Antónia a Portugaliei, fiica regelui Ferdinand al II-lea al Portugaliei și al reginei Maria a II-a.

Familia sa făcea parte din ramura catolică a familiei regale prusace de Hohenzollern.

Ferdinand a devenit rege al Regatului României la 10 octombrie 1914.

Regele Ferdinand | Muzeul virtual

A condus România pe timpul Primului Război Mondial, alegând să lupte de partea Antantei împotriva Puterilor Centrale, fapt care a avut ca efect excludere sa din Casa Regală de Hohenzolern, de către șeful acestei case, împăratul Wilhelm al II-lea al Germaniei.

Faptul că a ales să lupte de partea aspirațiilor poporului său împotriva propriei familii regale a făcut ca în Romania să mai fie numit și „Ferdinand cel Loial” sau „Ferdinand Întregitorul”.

La sfârșitul războiului România a încheiat procesul de realizarea a statului național-unitar, prin unirea Basarabiei, Bucovinei și Transilvaniei cu Vechiul Regat.

La 15 octombrie 1922, la Alba Iulia, Ferdinand s-a încoronat ca primul Rege al României Mari.

În anii care au urmat Primului Război Mondial România a cunoscut o serie de transformări profunde, în special prin aplicarea reformei agrare și a votului universal.

 După înfăptuirea României Mari, a sprijinit toate iniţiativele menite să ducă la importante transformări în viaţa economică, social-politică şi culturală a ţării.

A fost membru de onoare al Academiei Române (1890)si preşedinte de onoare şi protector al Academiei Române (1914-1927);.

A fost înmormântat în pronaosul Mănăstirii Curtea de Argeş.

 1927: La  varsta  de numai cinci ani, prinţul Mihai I devine Regele Românilor, în urma morţii regelui Ferdinand I.

Prințul Mihai A Devenit Regele Românilor

Mihai I al Romaniei. Regele nostru. Martori, experiente, amintiri regale -  Alexandru Muraru - Libris

 Prinţul Mihai de Hohenzollern-Sigmaringen, nepotul regelui Ferdinand I, începe prima sa domnie sub numele de  Mihai I, 1927-1930.

Fiind minor, atributiile sale erau exercitate de o Regenţă aleasă la 4 ianuarie 1926 pentru perioada  minoratului acestuia

 1927: S-a născut la Hrupişta, în Grecia, Matilda Caragiu Marioţeanu, lingvist de origine aromâna, specialistă în dialectologie, profesor universitar, membru corespondent al Academiei Române din anul 1993 şi membru titular al acestui înalt for de cultură din 2004. 

matilda caragiu marioteanu | Blogul Cristinei Bazavan

A fost sora marelui actor  Toma Caragiu.

A publicat (în colaborare) trei manuale destinate învăţării limbii române de către străini, utilizate în lumea întreagă.

 A decedat la data de 11 martie 2009, în Bucureşti.

 1933: S-a născut matematicianul Ciprian Foiaş, stabilit în SUA, din 1979.

În 1958 devine cercetător la Institutul de Matematică al Academiei, iar în 1961 obţine doctoratul în matematică.

În 1963 preia funcţia de conferenţiar la Institutul Pedagogic de Trei Ani. În anul următor este numit şef de sector la Institutul de Matematică al Academiei.

A fost profesor la Catedra de Analiză Matematică la Universitatea din Bucureşti.

A aplicat, pentru prima dată, distribuţiile vectoriale în teoria spectrală, rezultatele sale fiind folosite de numeroşi matematicieni români şi străini.

Este membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1994.

  Potrivit acad. Solomon Marcus, Ciprian Foiaş este cel mai mare creator de şcoală din matematica românească, fiind considerat, alături de Dan Virgil Voiculescu şi George Lusztig, cel mai bun matematician român al ultimei jumătăţi de secol.

1934: A murit Ştefan Zeletin (pseudonim al lui Ştefan Motăş), sociolog, economist şi filosof de orientare neoliberală; (n. 1882).

1936: Au luat sfarsit lucrarile Conferintei de la Montreux din Elveţia, convocată de către Turcia în scopul revederii acordului strâmtorilor, adoptat la Conferinţa de la Lausanne din 1922-23.

In urma acestei conferinte, la care  au participat Turcia, URSS, Marea Britanie, Franţa, Bulgaria, România, Grecia, Iugoslavia, Australia şi Japonia, la data de 21 iulie a fost semnata  Convenţia de la Montreux, prin care  Turcia era  autorizata sa fortifice stramtorile Dardanele si Bosfor, cu obligatia de a  garanta  in timp de pace, trecerea liberă a  tuturor navelor.

1942: S-a născut publicistul şi analistul economic Ilie Şerbănescu.

A fost pentru scurt timp ministru al reformei în Cabinetul Ciorbea (din decembrie 1997 până în aprilie 1998).

1943: In Basarabia, la Copăceni, județul Bălți (azi în R.Moldova), s-a născut poetul, publicistul şi omul politic român Adrian Păunescu.

Adrian Păunescu (n.1943-d.2010), poet basarabean

Adrian  Păunescu,  cunoscut mai ales ca poet şi ca organizator al Cenaclului Flacăra, a fost  unul din cei mai prolifici poeţi români contemporani.

Adrian  Păunescu s-a refugiat în județul Dolj impreuna cu familia, după revenirea sovieticilor în 1944 in Basarabia.

A debutat ca poet în 1960.

Din 1973 conduce Cenaclul “Flacăra” și revistele, pe care l-a înfiinţat, care au exercitat o atracţie indiscutabilă asupra tineretului şi a vieţii publice din România datorită combinaţiei de idei de stînga de inspiraţie occidentală şi de naţionalism.

Mulţi artişti pe care autorităţile comuniste îi puteau considera “subversivi”, au fost lansaţi sau promovaţi de Păunescu prin Cenaclul Flacăra.

Devenit incomod, este destituit în iulie 1985. Pretextul imediat a fost scandalul busculadei iscate la concertul Cenaclului Flacăra din Ploieşti, in iunie 1985.

În perioada comunistă, a fost considerat de mulţi români un sicofant, pentru felul în care îl lăuda pe dictatorul Nicolae Ceauşescu.

După căderea comunismului nu i s-a permis reîntoarcerea la conducerea revistei Flacăra, astfel că, în toamna anului 1990 fondează revista “Totuşi iubirea”.

În calitate de publicist a mai condus ziarul “Sportul românesc“, o scurtă perioadă în 1999, şi a realizat emisiuni de fotbal la “Antena 1“.

Aurel Martin se pronunță asupra creației poetice păunesciene zicînd că e “un poet de netăgăduit talent, înzestrat cu harul de a transfigura realitatea cotidiană şi, într-un fel, de a demistifica, stabilind relaţii noi între fenomene sau între om şi lumea înconjurătoare, răsturînd, dacă e cazul, înţelesuri vechi, propunînd în locu-le altele inedite, şi umplînd cu eul său omniprezent spaţiile Universului.”

 A fost  membru de onoare al Academiei de Ştiinţe a R.Moldova.

1971: A fost dată în exploatare definitivă ecluza românească de la  hidrocentrala Porţile de Fier I.

1991: Constituit în mai 1990, Partidul România Mare este înregistrat la Tribunalul Municipiului Bucureşti.

2004: A murit Paul Tomiță, unul dintre iniţiatorii golfului în România ; (n.12 iunie 1914, Pianu de Sus).

Foto: La implinirea vârstei de 90 de ani

 I-a avut printre alţii, ca elevi pe Regele Mihai I al României, pe Regina Maria, sau pe membrii familiilor princiare Cantacuzino, Bibescu, Brâncoveanu sau Ştirbei.

Paul Tomiță a construit un teren de golf la Pianu, in judetul Alba şi a înfiinţat un club de golf care îi poartă numele.

Tomiță a participat, între 1968-1973, la opt Campionate Mondiale de Golf.

2014: A decedat  sculptorul român Constantin Lucaci ; (n. 1923).

 2016: A decedat maestrul teatrului românesc, actorul Radu Beligan.

S-a născut pe 14 decembrie 1918, în satul Gălbeni din judeţul Bacău. 

Pe linie maternă era grec de origine, iar pe linie paternă, urmaşul unuia dintre fraţii lui Ion Creangă.

In anii 1937-1938 studiază Dreptul şi Filosofia la Bucureşti si se inscrie la Academia Regală de Muzică şi Artă Dramatică, profesoară Lucia Sturdza Bulandra – studii neterminate

A fost unul dintre discipolii actriţei Lucia Sturdza Bulandra şi al scriitorului Eugen Ionescu. Beligan este privit în general ca unul dintre numele majore ale teatrului românesc, cu un repertoriu complex, clasic şi modern.

A ocupat funcţiile de director al Teatrului de Comedie, între anii 1961 şi 1969, şi al Teatrului Naţional din Bucureşti (TNB), între anii 1969 şi 1990.

Radu Beligan a fost în perioada 1969 – 1989 membru al Comitetului Central (CC) al Partidului Comunist Român (PCR), precum şi deputat al Marii Adunări Naţionale (MAN) între anii 1961 – 1975.

A fost unul dintre cei mai mari actori de film, teatru şi televiziune din România, cu o carieră care se întinde pe parcursul a aproape 80 de ani, cu peste o sută de roluri în teatru, cinematografie și televiziune..

Longevitatea sa  artistică a fost recunoscută şi de reprezentanţii Guinness World Records, pe 15 decembrie 2013 fiinde inclus in Cartea Recordurilor ca cel mai longeviv actor încă în activitate pe scena unui teatru.

 A fost ales membru de onoare al Academiei Române în 2004.
În data de 27 martie 2011 a primit o stea pe Walk of Fame Bucureşti.

I s-a acordat numeroase premii si distinctii printre care  titlul de Artist Emerit al Republicii Populare Romîne „pentru merite deosebite, pentru realizări valoroase în artă şi pentru activitate merituoasă” si Ordinul Meritul Cultural clasa I (1967) „pentru activitate îndelungată în teatru şi merite deosebite în domeniul artei dramatice”. 

A fost de asemenea Membru de Onoare al Academiei Române,2004,  Decorat cu Ordinul Drapelul Iugoslav cu steaua de aur şi colan, Decorat cu Ordinul Serviciul Credincios „Mare Ofiţer”,  Doctor Honoris Causa al Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale”, 2003, Marele Premiu acordat de Guvernul României, în cadrul Premiilor Naţionale de Teatru, 2002 .

Preşedintele Franţei, Jacques Chirac a semnat Decretul prin care Radu Beligan era numit în grad de Ofiţer al Ordinului Naţional al Legiunii de Onoare, 2002. A primit si Trofeul Eugene Ionesco, 1999, PRIX 14 JUILLET 1998 al Ministerului de Externe din Franţa Premiul Academiei Române, 1997.

A mai primit titlul de Doctor Honoris Causa al Academiei „George Enescu” din Iaşi, 1994, Premiul Academiei „Le Muse” din Florenţa, 1980.

20 iulie este:

În România –  Ziua aviaţiei şi a apărării antiaeriene.

Pionierii aviaţiei româneşti au ales, în 1913, ca „patron” al aviaţiei pe Sf. Măritul Prooroc Ilie Tesviteanul .

NOTĂ: La 17 iunie se sărbătoreşte „Ziua aripilor româneşti”, pentru a marca primul zbor efectuat, în anul 1910, de către Aurel Vlaicu cu un aparat construit de el.

CITIŢI ŞI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2020/07/20/o-istorie-a-zilei-de-20-iulie-video/

CALENDAR CREŞTIN ORTODOX

Sfântul Ilie

Imagini pentru sfantul ilie photos

Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul este sărbătorit in fiecare an, pe 20 iulie. A trăit in Regatul de Nord al lui Israel, cu mai bine de 800 de ani înainte de Hristos, în vremea domniei regelui Ahab şi a fost fiul preotului Sovac (din neamul lui Aaron), care locuia în cetatea Tesve, din Galaad (Israel), situata dincolo de Iordan. De aici avem si numele prorocului – Ilie Tesviteanul.

Vechiul Testament istoriseşte despre faptele lui minunate in cartile numite Regi.

Este ales de Dumnezeu sa certe aspru pe regele Ahab si pe cei care-l urmau pe calea pagâneasca a adorarii zeului Baal.

Sfântul Ilie a fost hranit in chip minunat de corbi pe cand era retras la paraul Cherit si de un inger pe drumul spre Muntele Horeb; datorita rugaciunii sale, Dumnezeu opreste ploaia timp de trei ani si jumatate; inmulţeste faina si uleiul vaduvei din Sarepta Sidonului si il invie pe fiul ei; a chemat foc din cer prin care a ars jertfa adusa de el lui Dumnezeu; a inlaturat cultul zeului Baal; l-a vazut pe Dumnezeu in isihie, (vantul linistit); a fost ridicat in carul de foc si s-a aratat la Schimbarea la Faţă a Mantuitorului de pe muntele Tabor.

Sfântul este reprezentat iconografic, cel mai adesea, fie la intrarea  peşterii sale (hranit de corb), fie in carul de foc (in care a fost rapit la cer).

Sfântul Ilie este socotit şi protoparintele monahismului crestin.

Bibliografie (surse) :

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;
  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;
  3. e.maramures.ro ;
  4. Wikipedia.ro.;
  5. mediafax.ro ;
  6. worldwideromania.com ;
  7. Enciclopedia Romaniei.ro ;
  8.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;
  9.  Istoria md.
  10. istoriculzilei.blogspot.ro;
  11. CreștinOrtodox;
  12. Cinemagia.ro.

20/07/2021 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Un comentariu »

  1. A republicat asta pe Cronopedia.

    Apreciază

    Comentariu de Ioan M. | 20/07/2021 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: