CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

ZIUA DE 19 IULIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR


Ziua de 19 iulie în istoria noastră

1527: Localitatea Olănești a fost prima dată atestată documentar. Actualul oraș Băile Olănești, situat în Depresiunea Olănești, la poalele Munților Căpățânii, cuprinde între hotarele sale 8 foste comune, sate și cătune, devenite azi localități componente.

Primaria Orasului Baile Olanesti - Home | Facebook

Cea mai veche localitate atestată documentar în Băile Olănești este Cheia, într-un hrisov din 3 mai 1502, prin care Voievodul Radu cel Mare al Munteniei dona Mănăstirii Govora sate, munți, mori și vii: „Și iar să le fie la Cheae a patra parte, oricât este partea lui Iuga, pentru că a dăruit-o Iuga Sfintei Mănăstiri”, a doua fiind atestată Olănești, la 19 iulie 1527, când voievodul Radu de la Afumați întărește jupanului Goran spătar și fratelui său Albul părți de moșie în Iaroslăvești „ […] și în Olănești și pretutindeni”.

1612 : S-a desfășurat bătălia de la Cornul lui Sas.

1612 Ștefan Al Ii-lea Tomșa

Lupta s-a purtat pe malurile Prutului (în prezent, în zona comunei Popricani, Iași) între Domnul Moldovei, Ștefan al II-lea Tomșa cu oastea de țară și ajutor tătăresc și armata pretendentului la tron, Constantin Movilă, sprijinit de oștile polone conduse de Ștefan Potocky, ginerele lui Ieremia Movilă, la Cornul lui Sas.

În urma luptei, comandantul polon, Potocki a căzut prizonier și a fost întemnițat, iar Constantin Movilă a murit la trecerea Nistrului. Ridicând în ranguri boieri noi, pe Mîrza (vel-vornic), Costache Roșca (vel-vistiernic), Vodă Ștefan Tomșa s-a răzbunat, având loc o cruntă represiune împotriva marii boierimi filo-polone – toți au fost decapitați, iar moșiile multora au fost confiscate.

1827: S-a declanșat cel mai mare incendiu din istoria Iașiului.

În data de 19/31 iulie 1827 a avut loc cel mai cumplit incendiu din istoria Iașilor. Început la Casa Burchi-Zmeu, „în podul careia se fierbeau vodcile cu siropuri de zmeură și fruntea rachiurilor de perje”, o treime a orașului, cu locuințele de pe Ulița mare și Curtea domnească, a căzut pradă flăcărilor.

Devastatorul incendiu a distrus aproape jumătate din oraș – locuințele de pe Ulița Mare și Curtea Domnească au căzut pradă flăcărilor.Prințul Nicolae Șuțu povestește în memoriile sale: „Stând dinaintea unei ferești, zării o lungă și groasă coloană de fum ce se ridica după un deal […] Ardea în Iași […] Toată Ulița Mare, începând de la clădirile unde se află acum Academia și până la Curtea Domnească, era cuprinsă într-o flacără întreagă”.

La rândul său, consulul Franței nota: „Nu se văd decât oameni disperați ce plâng pe locul unde și-au pierdut averea sau părinții și prietenii”. „La 1827, iulie în 19, au fost focul cel mare în care s-au topit ispisoace și acte vechi ale pământului, aflătoare în arhiva Vistieriei și a Divanului, ce se ținea de condicarul Curții sau izbașa“, a scris mai târziu cronicarul Manolache Drăghici…

1827 Cel Mai Mare Incendiu Din Istoria Iașiului

1848: Revoluția de la 1848 în Țările Române – Invazia trupelor ruse și otomane.

Conform înțelegerii ruso-turce, rușii au invadat Moldova iar turcii au pătruns în Țara Românească. Rusia a trimis trupe doar în Moldova, unde prezența lor a fost socotită de unii consuli europeni drept o invazie. Ministerul de Externe al Rusiei, printr-o notă diplomatică blama tendințele românilor de a se uni într-un stat daco-român independent. Dezavuarea a constat în intervenția armată în Moldova – prin ocuparea orașului Iași – și apoi în Țara Românească – prin trecerea Milcovului. Puterile occidentale priveau cu îngrijorare ocuparea Moldovei de către ruși, dar cancelarul Nesselrode încearcă să-i liniștească, trimițând la 19 iulie către misiunile sale diplomatice o circulară în care afirma că Rusia nu ar fi intervenit, dacă mișcările ar fi fost expresia întregului popor moldo-valah și nu expresia unui „mic grup de nebuni care își datorau ideile programatice unui plagiat din propaganda democratică și socialistă europeană”.

Guvernul revoluționar a trimis o delegație la cartierul general al comandantului trupelor turce, Soliman Pașa, din Giurgiu, asigurându-l de relațiile cordiale ale guvernului revoluționar față de turci. La 19/31 iulie, Suleiman-pașa a trecut Dunărea la Giurgiu împreună cu o parte a armatei, cu scopul de a restabili „ordinea legală” și de a proteja „vechile drepturi și instituțiuni ale țării”. În caz de împotrivire, Suleiman-pașa atrăgea atenția că „dacă […] mai stăruiți încă să țineți țara într-această poziție falsă și să urmați sistemul arbitrar, eu nu mă voi împiedica de a înainta în interiorul țării cu forța armată pe care o am la dispoziție ca cel din urmă mijloc de a executa ordinele majestății-sale împărătești […]”.

1848 (19/31 iulie):  Ministerul de Externe al Rusiei emite o Notă circulară a prin care erau blamate tendinţele românilor de a se uni într-un stat daco-român independent.

Dezavuarea s-a materializat prin intervenţia armată în Moldova (la 28 iunie/8 iulie, trupele ruse ocupaseră oraşul Iaşi) şi apoi în Ţara Românească (la 15/27 septembrie trupele ruse trec Milcovul).

1849 : Bătălia de la Albești (Bătălia de la Sighișoara).

A fost o luptă importantă din cadrul Revoluției Maghiare de la 1848–1849, între Armata Revoluționară Maghiară, susținută de un grup de voluntari polonezi sub comanda generalului Józef Bem și Corpul V al Armatei Ruse comandat de generalul Alexander von Lüders, sprijinit de câteva unități austriece conduse de generalul Eduard Clam-Gallas (19/31 iulie).Bătălia a fost câștigată de către armata ruso-austriacă și se presupune că poetul și eroul național maghiar Sándor Petőfi ar fi murit pe câmpul de luptă, deși trupul său nu a fost niciodată găsit.

 1852: S-a născut generalul român Grigore Crăiniceanu.

Foto: Grigore Crainiceanu (n. 19 iulie 1852, Bucuresti; d. 1 octombrie 1935, Bucuresti), politician si general roman.

A participat la Razboiul de independenţă (1877-1878) şi la Primul razboi mondial (1916-1918). 

Intre 1 noiembrie 1909 si 28 decembrie 1910, generalul Grigore Crainiceanu a fost Ministru de Razboi in guvernul Ion I. C. Bratianu, succedându-i ministrului interimar de razboi, Toma Stelian, care a fost în funcţie între 4 martie si 1 noiembrie 1909. In 1916  fost comandant al Armatei a II-a.

 A fondat „Revista armatei ” (1883) si „Cercul publicatiunilor militare” (1889). 

 1856: A fost emisă nota-circulară a Porţii Otomane adresată Puterilor garante, prin care aceasta se pronunţa împotriva dreptului viitoarelor Adunări ad-hoc ale Principatelor Române de a discuta problema Unirii (19/31).

1874: S-a născut la Galați, Constantin Levaditi, inframicrobiolog român, autorul unor  cercetări originale în domeniul poliomelitei și encefalitei.

A fost unul din fondatorii stiintei virusologiei pe plan mondial; (d.5 septembrie 1953).

1877: Marele duce Nicolae, comandantul suprem al armatelor ruseşti de pe frontul antiotoman din Bulgaria, a adresat principelui roman Carol I o telegramă cifrată în care, relatându-i despre înfrângerea suferită de trupele ruseşti în cea de-a doua bătălie de la Plevna, i-a cerut cu insistenţă ajutorul.

Primele unităţi ale Armatei Române au trecut Dunărea şi au luat în primire paza podului de vase Zimnicea-Svistov (19/31).

 

De 10 Mai. Tinerețea și pregătirea militară a Regelui Carol I, un  Hohenzollern devenit supus otoman pentru România – Evenimentul Istoric

Principele Carol de HohenzollernSigmaringen (n.1839-d.1914), rege al României 1866-1914

La 19 iulie 1877, stil vechi (31 iulie 1877, stil nou), Principele Carol a primit telegrama care relata că rușii au suferit o înfrîngere completă la Plevna, în Bulgaria, în timpul  Războiului ruso-turc de la 1877-1878.

O parte din trupele rusești  au intrat în panică, Marele Duce Nicolae al Rusiei și-a mutat cartierul general şi  însuși țarul Alexandru II-lea era gată să se retragă peste Dunăre.

În telegrama către Carol, Marele Duce Nicolae al Rusie scria:

1877 Telegrama Marelui Duce Nicolae

Turcii au conccentrat la Plevna cele mai puternice forțe armate, copleșindu-ne. Te rog să demonstrăm că suntem uniți și, dacă e posibil, treci Dunărea pe unde dorești.

Între Jiu și Corabia, această demonstrație este indispensabilă ca să-mi ușurezi mișcările. Nicolae”.

Principele Carol a tărăgănat intervenţia în razboi a  Armatei Române, până în momentul în care Marele Duce Nicolae al Rusiei  a solicitat  oficial ajutorul  militar românesc. 

A urmat  Bătălia de la Plevna, în care victoria armatei române a pus bazele independenței de stat a României.

 1891: S-a născut poetul Teodor Murăşanu, unul dintre animatorii vieţii literare din Transilvania interbelică.

A fondat şi a condus revista „Pagini literare” (Turda, 1934-1943), încurajând tinerii scriitori români ardeleni ai epocii; (m. 1966).

1900: S-a născut la  Tâmboeşti, Vrancea , inginerul şi geologul Iulian P. Gavăţ, pionier al geofizicii românesti de prospecţiune.

Impreună cu T. P. Ghiţulescu, a fost autorul primei lucrări româneşti de prospecţiune gravimetrică, executată pe masivul de sare de la Floreşti-Prahova).

A făcut parte din colectivul de redacţie al revistei Studii şi cercetări de geologie, geofizică şi geografie  (care a apărut cu acest titlu în perioada 1964-1989.

A fost membru corespondent al Academiei Române din 1955; (m. 1978).

1905 : S-a născut la Borșani, Bacău, Nicolae Carandino, ultimul dintre supravieţuitorii procesului Iuliu Maniu intentat de comunisti; A decedat la  data de 16 februarie 1996, București. A fost licențiat în matematică în 1929.

A lucrat ca observator, calculator la Observatorului Astronomic al Academiei Române. În 1934 a fost trimis la Paris pentru un stagiu de doi ani, unde a audiat cursurile profesorului Jean Chazy de la Sorbona. 

Nicolae Carandino - Brăila Portal

Reîntors în țară, a devenit astronom , apoi conferențiar la Catedra de Astronomie și Geofizică la Facultatea de Construcții din București, de unde a trecut la Institutul de Geologie, predând și la Universitatea din București geometria descriptivă, analiza matematică și mecanica cerească (1949–1952).

A fost profesor, șef de catedră la Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești. În 1961 a fost definitivat ca profesor de astronomie la Facultatea de Matematică-Mecanică a Universității din București, iar din 1963 director al Observatorului Astronomic al Academiei Române din București.

A contribuit la studiul problemei celor trei corpuri din astrodinamică. A colaborat la Gazeta Matematică cu unele articole din geometria triunghiului. Din lucrările sale: Ecuații diferențialeElemente de mecanică cereascăGalileo Galilei,deschizătorul de drumuri în astronomie.

A fost gazetar, director al ziarului „Dreptatea” în perioada 1944-1947 şi director de onoare la reapariţia acestuia, în 1990 şi director al Teatrului Naţional din Bucureşti.

El a făcut parte din grupul celor 4 oameni politici din conducerea Partidului Naţional Ţăranesc, desemnaţi de Iuliu Maniu să părăsească ţara, pentru a crea un nucleu credibil şi competent al rezistenţei româneşti în Occident.

În Romania, la Tămădău, are loc Înscenarea de la Tămădău, când lideri ai  PNȚ sunt arestați de securitate sub acuzația de trădare de țară, în  momentul în care încercau să se îmbarce

Grupul a fost  arestat la Tămădău, în zorii zilei de 14.07.1947.  

1907: S-a născut Constantin Drâmbă, astronom și matematician român, membru al Academiei Române; (d. 10.02.1997).

1907-1997 Constantin Drâmbă

1922: România a jucat primul meci în “Cupa Davis” pentru trofeul “Salatiera de Argint”, la Eastbourne,în Regatul Unit, cu India, pierzând cu 0-5 la Eastbourne.

1922 Nicolae Mișu, Cupa Davis

Echipa României a obținut prima sa victorie în anul 1928, la București, România–Belgia, 5-0 și prima victorie în deplasare în 1959 la Cairo, România–Egipt, 3-2, performanță reușită de Nicolae Mișu (foto), jucător și diplomat care a atins faza sferturilor de finală la Roland Garros, în 1926, și turul 3 la edițiile 1922 și 1924 ale turneului de la Wimbledon.

1923: S-a născut prozatorul român Constantin Ţoiu.

1931: A decedat Nicolae Constantin Paulescu, om de ştiinţă român, medic şi fiziolog, profesor la Facultatea de Medicină din Bucureşti; (n.08.11.1869).

Este descoperitorul   hormonului antidiabetic eliberat de pancreas, numit mai târziu insulină.

Nicolae Paulescu insulina

A efectuat cercetări asupra fiziologiei splinei şi pancreasului endocrin si a publicat  în august 1921, rezultatatele cercetărilor sale.

Abia peste 50 de ani va fi recunoscută prioritatea lui Paulescu în descoperirea insulinei, faţă de medicii canadieni Frederick Grant Banting şi John James Rickard Macleod, care au anunţat descoperirea insulinei în decembrie 1921 (şi pentru care au luat Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1923).

A fost membru post-mortem al Academiei Române din 1990.

1932:S-a născut la Braniște, Bălți istoricul si omul politic basarabean  Alexandru Moșanu; d.7 decembrie 2017, Chișinău.

A fost profesor universitar, doctor în științe istorice, precum și membru de onoare (din 1993) al Academiei Române.

1932-2017 Alexandru Moșanu

A studiat la Facultatea de Istorie a Universității de stat din Moldova (1952–1957). A lucrat în cadrul Institutului de Istorie al Academiei de Științe al Moldovei, deținând pe rând funcțiile de laborant superior, cercetător științific inferior, cercetător științific superior și apoi secretar științific. În 1966 a susținut teza de doctorat în științe istorice la Institutul de istorie al Academiei de științe din URSS cu tema Mișcarea muncitorească și lupta celor două tendințe în Partidul Social democrat din România (1910-1914). Din 1976, și-a desfășurat activitatea didactică la Facultatea de Istorie a Universității de Stat din Moldova, ocupând funcțiile de lector superior, șef al Catedrei de Istorie Universală Modernă și Contemporană, decan al Facultății de Istorie, (1989-1990). În perioada 1993-1997, a fost profesor universitar. A fost membru PCUS, unul dintre fondatorii Frontului Popular. A fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova între 1990–1998 și a îndeplinit funcția de președinte al Parlamentului Republicii Moldova între 1990–1993, fiind primul care a ocupat această funcție.

1946: S-a născut  in Bucuresti, Ilie Nastase, jucător profesionist de tenis de câmp şi unul dintre cei mai importanţi jucători de tenis ai anilor 1970,  numărul unu mondial  in tenis de două ori, în 1972 şi 1973.

Ilie Năstase  a fost unul dintre cei mai importanți jucători de tenis ai anilor 1970, fiind  de două ori numarul unu  in clasamentul mondial, în  anii 1972 ai 1973.

Printre cele 57 de titluri la simplu  pe care Ilie Năstase le-a câștigat de-a lungul carierei sale, se numără și US Open in 1972,respectiv  Roland Garros  în 1973.

La dublu a câștigat turneele de la Wimbledon, în 1973, Roland Garros în 1970 și  US Open în 1975.

A câștigat de asemenea de patru ori  Turneul campionilor în anii 1971, 1972, 1973 și 1975. Pentru echipa de  Cupa Davis a României a jucat timp de 18 ani un număr de 146 de meciuri de simplu și dublu, câștigând 109.

Alături de Ion Ţiriac  a fost finalist al Cupei Davis de trei ori, în 1969, 1971 și 1972.

 1947: Sub acuzaţia că sunt „implicaţi într-o acţiune de răsturnare a regimului existent în România”, Parlamentul hotărăşte ridicarea imunităţii parlamentare unui număr de 6 deputaţi ţărănişti (Iuliu Maniu, Aurel Leucuţia, Emil Ghilezan, Vasile Serdici, Ilie Lazăr şi Gr. Niculescu-Buzeşti, care sunt arestaţi), iar presa PNŢ, în frunte cu oficiosul „Dreptatea”, este interzisă.

1954: S-a născut Liviu Dănceanu, compozitor de muzică contemporană, dirijor, publicist şi profesor; fondatorul şi conducătorul artistic al Atelierului de muzică contemporană „Archaeus”.

1954: S-a născut Elena Ştefoi, poetă, publicistă şi diplomată (fost ambasador al României în Canada).

1960: A murit istoricul Grigore Florescu, specialist în arheologia şi epigrafia epocii romane în Dacia; (n. 1892).

1965: Între 19 şi 24 iulie, la Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român, Nicolae Ceauşescu (1918-1989) a fost ales în funcţia de secretar general al Comitetului Central al P.C.R. (23 iulie 1965-12 august 1969). Din 12 august 1969 a fost ales secretar general al partidului, funcţie pe care a deţinut-o până la sfârşitul vieţii

Imagine similară

Dupa congres, Ceauşescu a strâns în mâinile sale toate instrumentele puterii din stat. 

1976: A murit  pictorul Henri Catargi (Togo), fost preşedinte al Fondului Plastic din Romania (1957-1959); (n. 6 decembrie 1894).

Prima expoziţie personală a pictorului a avut loc la Paris, în 1922, după care artistul a început să expuna lucrari  Bucureşti,  Belgrad, Praga, Berlin, New Delhi, Cairo, Londra şi Tokyo etc.

Pictorului Henri Catargi i s-a acordat titlul de  Artist al Poporului din Republica Populară Română „pentru merite deosebite în activitatea desfăşurată în domeniul teatrului, muzicii, artelor plastice şi cinematografiei”.

1979 : Terminarea lucrarilor de constructie a pasajului rutier denivelat Bucur-Obor din Capitala.

1981: În perioada 19-30 iulie, a avut loc, la Bucureşti, ediţia a XI-a a Jocurilor Mondiale Universitare de Vară (cu participarea a 5000 de sportivi din 85 de ţări), la care sportivii români au obţinut 67 de medalii.

1984: S-a născut la Brăila, înotătoarea română Diana Mocanu, dublă campioană olimpică la nataţie, la Jocurile de la Sydney.

Diana Mocanu a câştiga finala probei de 100 de metri spate, stabilind în acelaşi timp un nou record olimpic.

A fost pentru prima oară în istorie când un reprezentant al României a luat medalia de aur  într-un  concurs  de înot la Olimpiadă.

1993: A murit Dionisie M. Pippidi, istoric, arheolog şi epigrafist; cunoscător al antichităţii greco-romane, a adus contribuţii remarcabile atât în domeniul literaturii şi religiei antice, cât mai ales în cel al istoriografiei şi epigrafiei.

Dionisie Pippidi s-a căsătorit, în 1943, cu Liliana Iorga, una dintre fiicele lui Nicolae Iorga. Fiul lor este istoricul Andrei Pippidi.

Dionisie Pippidi

A fost șef de săpături pe șantierul de la  Histria si lui i se datorează prima sinteză a istoriei importantelor oraşe greceşti din Dobrogea (Histria, Callatis şi Tomis) şi a raporturilor acestora cu geţii.

A fost membru titular al Academiei Române din 1990; (n. 1905).

1995: Miniştrii de Externe ai României, Germaniei şi Franţei, Teodor Meleşcanu, Klaus Kinkel şi Herve de Charette, au semnat, la Paris, un document politic conţinând proiecte concrete de colaborare trilaterală în domeniul politic, economic şi militar.

 1996: La Atlanta (SUA) se desfășoară a XXVI-a ediție a Jocurilor Olimpice; delegația României cuprinde 168 de sportivi participanți la 18 dintre cele 31 discipline olimpice.

Prin numărul de medalii obținute, România s-a  clasat pe locul 14, intre tarile participante,cu patru medalii de aur, patru de argint și șase de bronz.

1999: Câteva sute de cercetători din cadrul unor institute din Bucureşti şi din ţară au pichetat  timp de trei ore sediul Guvernului, cerând primului ministru Radu Vasile să îşi respecte promisiunile privind finanţarea cercetării, cuprinse într-un acord semnat în primăvară, cu sindicatele din domeniu.

2000:  Preşedintele Republicii Portugheze, Jorge Sanpaio, a conferit premierului român, Mugur Isărescu, Ordinul Naţional “Infante Do Henrigue – Gra Cruz”,  cea mai înaltă distincţie portugheză.

2001: Legea  semnăturii electronice, a fost promulgată de preşedintele Ion Iliescu prin Decretul 608 din 17 iulie 2001.

2001: A fost deschis la Târgu Mureş, cel de-al treilea Centru de Transplant de celule stem din ţară.

2007: Fondul Proprietatea (FP) a primit un pachet suplimentar de 10,22% din capitalul Petrom de la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), astfel că participaţia  acesteia la compania petrolieră a crescut la 20,11%.

 2011: A fost inaugurat primul cartier chinezesc din România şi cel mai mare complex Chinatown din Europa de sud-est, în localitatea ilfoveană Afumaţi, la 16 km de Bucureşti.

Aceasta  reprezintă prima etapă a unui proiect de investiţii ce valorează, la final, peste 100 milioane euro, se va desfăşura pe o suprafaţă de 40 hectare şi va include 3.275 de spaţii comerciale, 1.380 depozite logistice şi un complex rezidenţial.

2011: A decedat duhovnicul  român  Arsenie Papacioc ; (n.1914)

Din anul 1976 , era duhovnicul Manastirii Sfanta Maria din Techirghiol. Părintele Papacioc a trecut prin pușcăriile comuniste, unde a pătimit alături de parintele Iustin Parvu,Ioan Ianolide,Valeriu Gafencu, Nichifor Crainic, Mircea Vulcanescu si altii.

 2013: Alpiniştii români Zsolt Torok, Marius Gane, Aurel Salasan şi Teo Vlad au reusit, în premieră românească, să cucereasca vârful pakistanez Nanga Parbat, înalt de 8125 m, numit şi „Muntele Destinului”, situat la capătul vestic al munților Himalaya.

 Vârful Nanga Parbat, al nouălea vârf ca înălţime din lume, este considerat de alpinişti unul dintre piscurile cele mai grele de escaladat.

Alpinişti români care au cucerit vârful Nanga Parbat din Himalaya. În imagine, Teo Vlad, Aurel Sălăşan,  Rab Nawaz Khan, ambasadorul Republicii Islamice Pakistan la Bucureşti,  Szolt Torok, Bruno Adamcsek, Marius Gane şi Muhammad Saleem

Alpinişti români care au cucerit vârful Nanga Parbat din Himalaya. În imagine, Teo Vlad, Aurel Sălăşan,  Rab Nawaz Khan, ambasadorul Republicii Islamice Pakistan la Bucureşti,  Szolt Torok, Bruno Adamcsek, Marius Gane şi Muhammad Saleem (foto: Epoch Times România).

2014: A decedat sculptorul şi profesorul Constantin Lucaci, laureat al Premiului Herder în 1984, devenit celebru  în special pentru fântânile sale cinetice şi sculpturile monumentale în piatră şi oţel; (n. 7 iulie 1923, în localitatea Bocşa (Banat).

Începând cu 1993 a fost profesor al departamentului de sculptură al Academiei de Arte Frumoase din Cluj. Operele sale monumentale se găsesc în diferite oraşe ale României, cele mai notabile fiind în Bucureşti, Constanţa, Brăila, Drobeta-Turnu Severin şi Reşiţa si  în numeroase muzee din ţară.

În anul 2007 s-a inaugurat Muzeul Constantin Lucaci, aflat sub egida Vaticanului, cîn Sanctuarul San Francesco di Paola, Calabria, Italia.

Sculptura  sa cinetică intitulata Stea este o parte a expoziţiei permanente „Fucina degli Angeli” din Veneţia. Alte lucrări ale artistului se găsesc în colecţii particulare sau publice din oraşele Anvers, Copenhaga, Ferrara, Milano, Roma, Veneţia.

A fost distins cu numeroase ordine si premii printre care se remarca :


1968 – Ordinul Meritul Cultural – Romania
1974 – Premiul Uniunii Artiştilor Plastici din România pentru artă monumentală
1982 – Ordinul de merit „Cavaler al Republicii Italiene”
1984 – Laureat al premiului Herder, decernat de Universitatea din Viena, pentru întrega sa operă
1990 – Premiul Academiei Române
1999 – Medalia de aur a Bienalei Internaţionale de artă dedicată lui Dante Alighieri, Ravenna, Italia.
2001 – Premiul Fundaţiei Culturale Române
2009 – Ordinul Serviciul Credincios în grad de cavaler.

CALENDAR CREȘTIN ORTODOX

Sfânta Macrina

Sfanta Macrina

Sfanta Macrina  s-a nascut in anul 327 si a fost sora Sfantului Vasile cel Mare si a Sfantului Grigorie de Nyssa. Sfanta Macrina a fost cea mai mare din cei zece copii ai acestei familii.

Sfanta Macrina a fost logodita cu un tanar nobil, care dupa un timp a murit.

Cand logodnicul ei a murit, Macrina nu a mai dorit sa se logodeasca cu alt barbat, spunand ca: “Nu este drept ca fecioara logodita o data cu un barbat sa caute dupa aceea iar logodna; chiar si dupa legea firii, trebuie sa fie o singura logodna, asa cum este o singura nastere, si o singura moarte.”

Dupa moartea logodnicului ei, Macrina intra in monahism impreuna cu mama sa, Emilia, nevoindu-se in asceza aspra.

Dupa un timp, mama sa Emilia si fratele sau, Sfantul Vasile cel Mare, au trecut la cele vesnice. La noua luni dupa moartea Sfantului Vasile, Sfanta Macrina a fost vizitata de Sfantul Grigorie de Nyssa, care a aflat-o pe patul mortii. Cei doi isi impartasesc amintiri despre Sfantul Vasile, vorbesc despre natura omeneasca, dumnezeiasca iconomie si despre viata de apoi.

Cu putin inainte de ceasul iesirii sufletului ei, Macrina s-a rugat Domnului astfel: “Stapane Atotputernice Doamne, Carele dai odihna trupurilor noastre prin somnul mortii pentru o vreme, Tu iara le vei scula pre ele la buciumul cel de apoi. Iarta-mi mie pacatele mele, Stapane Doamne lisuse Hristoase, si da-mi mie cu suflet curat sa ies inaintea Ta din acest trup stricacios, daruieste-mi mie ca sufletul meu fara de pacat sa se inalte, ca tamaia inaintea Ta.”

Dupa aceea s-a insemnat cu semnul Sfintei Cruci pe frunte, ochi, fata si inima, si si-a dat sufletul.

CITIŢI ŞI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2020/07/19/o-istorie-a-zilei-de-19-iulie-video/

Bibliografie (surse) :

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;
  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;
  3. e.maramures.ro ;
  4. Wikipedia.ro.;
  5. mediafax.ro ;
  6. worldwideromania.com ;
  7. Enciclopedia Romaniei.ro ;
  8.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;
  9.  Istoria md.
  10. istoriculzilei.blogspot.ro.
  11. CreștinOrtodox.ro.

19/07/2021 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Un comentariu »

  1. A republicat asta pe Cronopedia.

    Apreciază

    Comentariu de Ioan M. | 19/07/2021 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: