ZIUA DE 16 IULIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

Ziua de 16 iulie în istoria noastră

1054: A AVUT LOC Marea schismă dintre cele două biserici creştine: Biserica de Răsărit (de la Constantinopol) şi Biserica de Apus (de la Roma).

Principalele cauze au fost disputele asupra autorității papale și  clauzei Filioque  în Crezul de la Niceea , dar  au existat și cauze minore, cum ar fi dispute legate de jurisdicția asupra anumitor regiuni, sau de alte practici liturgice.
Filioque ( lat.), este un  termen teologic care se referă la problema “purcederii” Sfântului Duh de la Dumnezeu  Tatăl și de la  Dumnezeu  Fiul .
Problema  a constituit  pretextul unei dispute istorice între Biserica Răsăriteană (Ortodoxă) și cea Apuseană (Catolică), teologii ortodocși susținând că Duhul Sfânt purcede numai de la Tatăl, în vreme ce colegii lor catolici consideră că Sfântul Duh purcede de la Tatăl și de la Fiul.
Separarea s-a oficializat prin excomunicarea reciprocă (anulată în 1965) dintre delegaţii pontificali, conduşi de cardinalul Umberto da Silva Candida şi patriarhul din Constantinopol, Mihail I Kerularios, ca urmare a îndelungatei dispute asupra noţiunii de „Filioque” şi a primatului episcopului Romei, refuzat de creştinii din Răsărit.

Românii au rămas în grupul de popoare care ţin de confesiunea ortodoxă, aflată sub autoritatea canonică a patriarhului de Constantinopol

1264: Prima menţiune documentară a oraşului transilvănean Bistriţa.

 In regiune au fost instalați, în a doua jumătate a sec. al XII-lea, colonişti din Flandra, Valonia, Saxonia, Bavaria, care vor fi cunoscuți ulterior sub numele de saşi, care au primit  o serie de drepturi și libertăți din partea coroanei maghiare şi un statut social și economic privilegiat.

Prima mențiune ale localității datează din anul 1241, când codicele mănăstirii Echternach menționează între așezările distruse de către mongoli și „oppidum Nosa”, numele dat de către coloniști așezării întemeiate pe malul râului Bistrița, oraş de meşteşugari şi negustori, care exista la data invaziei. 

Ulterior s-a generalizat numele preluat de la localnici, Bistrița (Bistritz, Bezterce, Bystriche), care are la origine cuvântul slav „bistro” (“repede”), şi îi este recunoscut statutul de civitas prin acordarea, de către regina Elisabeta, la 30 decembrie 1330, a privilegiului de a fi judecați de judele „ales de ei dimpreună și din mijlocul lor” și a dreptului de liberă trecere pentru negustorii și mărfurile pe care aceștia le comercializau.

1342: A murit Regele Ungariei, Carol Robert D’Anjou; (n.1288).

Foto:  Carol I Robert de Anjou, rege al Ungariei.  

Foto: Bătălia de la Posada în Cronica pictată de  la Viena.

In timpul domniei sale, Ţara Românească, aflată sub conducerea voievodului Basarab I, si-a obtinut independenţa faţă de  Ungaria, dupa ce armatele conduse de el,  au fost surprinse şi înfrânte  într-o ambuscadă la Posada, în ziua de 9 noiembrie 1330.

1544:  Filip Moldoveanul primeşte din partea Sfatului sibian o recompensă pentru tiparirea la Sibiu a  „Catehismului românesc”, cu alfabet chirilic fiind astfel atestată,  prima tipăritură in limba română, din care însă nu s-a păstrat nici un exemplar).

Ni s-a păstrat însă Evangheliarul slavo-român, al aceluiaşi Filip Moldoveanul, realizat în jurul anului 1554, deci înainte să îşi înceapă Coresi activitatea tipografică. Analizând limba română folosită, cercetătorii au stabilit că traducerea fusese făcută în Moldova

Opera acestor primi meşteri tipografi avea să fie continuată de urmaşi, iar cărţile în limba română, chiar dacă cu caractere chirilice, vor fi tot mai cerute, înlocuindu-le pe cele în slavonă, căci, aşa cum spunea Coresi în Tetraevanghelul din 1560 – 1561: „În sfânta biserică, mai bine e a grăi cinci cuvinte cu înţeles, decât zece mie de cuvinte neînţelese în limba străină“.

De altfel, Coresi nu a fost doar tipograf, ci şi un iscusit traducător şi stilizator al limbii române.

Astfel, tiparul a contribuit la consolidarea unei limbi literare româneşti, unitară pe tot spaţiul pe care aceste tipărituri au circulat.

1859: S-a născut Titus Cerne, profesor, muzicolog, lexicograf, compozitor şi dirijor de cor ; (m. 1910).

 1863: S-a născut pictorul Ştefan Şoldănescu; (m. 1899).

1872: S-a născut  Dimitrie Anghel, poet si prozator, publicist şi traducător, reprezentant al simbolismului român (“Oglinda fermecata”, “Legenda funigeilor”); (d.13.11.1914).

 1872, 16/28: S-a născut Vasile Gheorghiu, profesor teolog; autor a numeroase lucrări cu caracter teologic; considerat cel mai de seamă teolog neotestamentar român; a desfăşurat o intensă activitate în fruntea Societăţii pentru Cultura şi Literatura Poporului Român din Bucovina (1921-1929); membru de onoare al Academiei Române din 1938; (m. 1959).

1894: S-a născut matematicianul Alexandru Froda; contribuţii în domeniul topologiei generale şi al algebrei; cercetări de mecanică generală şi aplicată; (m. 1973).

1898: Se desfăşoară vizita oficială la Petersburg, a lui Carol I, regele României (1866-1914) – prima vizită, după cucerirea independenţei, a unui şef de stat român în Rusia.

  Această vizită a avut loc în perioada 16/28 – 19/31 iulie 1898.

FOTO: După 16 ani, la 1 iunie (14 iunie, pe stil vechi) 1914, în oraşul-port de la Marea Neagră, Constanţa, se întâlneau, pentru prima dată pe pământ românesc, Regele Carol I al României şi Ţarul Nicolae al II-lea al Rusiei. Avea să fie ultima vizită în străinătate a familiei imperiale ruse.

– Ţarul Nicolae al II-lea al Rusiei sau Nikolai Alexandrovici Romanov (născut 6 mai 1868 în centru) a fost ultimul împărat al Rusiei, fiind asasinat împreună cu întreaga sa familie la ordinul lui Lenin la 17 iulie 1918, în timpul revoluţiei bplşevice.

– Carol I, Rege al României, Principe de Hohenzollern-Sigmaringen,  (născut 10 aprilie 1839 la Sigmaringen şi decedat 10 octombrie 1914 la Sinaia, primul din dreapta), a fost domnitorul apoi regele României, care a condus Principatele Române şi apoi România, după abdicarea lui Alexandru Iona Cuza.

 – Prințul Ferdinand, moștenitorul tronului României.

În cei 48 de ani ai domniei sale (cea mai lungă domnie din istoria statelor româneşti), Carol I a obţinut independenţa ţării, căreia i-a şi crescut imens prestigiul, a redresat economia şi a pus bazele unei dinastii.  După războiul ruso-turc, România a câştigat Dobrogea .

1902: S-a născut matematicianul Gheorghe Călugăreanu; cercetări referitoare la teoria funcţiilor analitice, geometrice şi topologice; a avut o contribuţie importantă în organizarea învăţământului matematic superior din Cluj, unde a funcţionat ca profesor începând din 1942; membru titular al Academiei Române din 1963; (m. 1976).

 1913 (16/29 iulie – 28 iulie/10 august):  A avut loc Conferinţa de Pace de la Bucureşti, prin care s-a încheiat al II-lea război balcanic.

Au participat reprezentanti din  România, Grecia, Muntenegru, Serbia, Bulgaria şi Turcia.

Prin Tratatul încheiat la sfârşitul Conferinţei, României i-a revenit partea din sudul Dobrogei (judeţele Durustor şi Caliacra – Cadrilaterul).

Situaţia internaţională a ţării s-a consolidat. Tratatul a semnificat totodată, faptul că pentru prima oară problemele balcanice au fost rezolvate exclusiv de către statele din zonă.

1918: A murit Mihail Străjan, estetician, traducător şi profesor; remarcabilă contribuţie la dinamizarea vieţii culturale a Craiovei; unul din ctitorii Ateneului Român; (n. 1841).

 1920: Se semnează  „Acordul de la Spa”, în Belgia, privind reparaţiile datorate de Germania puterilor învingătoare din Primul Război Mondial.

României i-a fost repartizată o cotă de 1% din totalul reparaţiilor germane şi 10,55 % din cele orientale (de la Ungaria, Austria şi Bulgaria).

  Cel care a condus delegaţia României la Conferinţa de la Spa, a fost diplomatul Nicolae Titulescu.

În ciuda sacrificiilor făcute de România, atât umane, cât şi materiale, Acordul de la Spa, semnat doar de guvernele Angliei, Franţei, Belgiei, Italiei, Japoniei şi Portugaliei, a hotărât ca din suma datorate de Germania ca reparaţii de razboi, repartitia să fie următoarea:

Anglia – 22%
Franţa – 52%
Italia – 10%
Belgia – 89%
Japonia – 0,75%
Portugalia – 0,75%

Un procent de 6,5% au primit celelalte puteri nesemnatare ale acordului, României oferindu-i-se numai 1%, procent care a fost ridicat ulterior la 1,1%, adică 1.875.000.000 lei aur, plus 3 miliarde lei pentru bancnotele puse de ocupanţii germani în circulaţie pe teritoriul României între 1916 şi 1918, ca şi pentru bunurile sechestrate de Banca Reichului.

Confiscarea tezaurului dus la Moscova şi garantat de Aliaţi, reprezenta mai mult de un miliard lei aur.

Pe de altă parte, celebrele Tratate de la St. Germain şi Trianon au impus, pentru teritoriile anexate de România, plata unei sume 230 milioane franci aur în folosul Austriei şi Ungariei, plus alte sume legate şi de recunoaşterea alipirii Basarabiei, de bunurile austro-ungare rămase pe teritoriul României Mari etc.
Una peste alta, România a primit doar ceva între 10 şi 15% din ceea ce pierduse în război, în vreme ce Austria şi Ungaria au fost păsuite până în 1943, iar Turcia prin tratatul de la Lausanne din 1926, a fost cu totul exonerată de plata oricărei despăgubiri!

Cu toate aceste nedreptăţi, România a trăit până la începerea celui de-al doilea război mondial în 1939, cea mai frumoasă perioadă de dezvoltare.

 1921: A avut loc primul Congres al medicilor din România, prezidat de prof. dr. Ioan Cantacuzino. (16-23).

1933: S-a născut la Arbore, jud.Suceava,  cunoscutul  actor român de teatru şi film, Gheorghe Cozorici (“Padurea spânzuraţilor”, “Vânătoare de vulpi”, “Ciuleandra”, “Gioconda fără surâs”, “Moartea unui artist”) ; (d.18.12.1993, Bucureşti).

 

1936: A fost asasinat de un comando legionar, fiind acuzat de trădare, omul politic şi fruntaşul  legionar Mihai Stelescu ; (n. 1907, Galaţi).

Ziarul Adevărul din 18 iulie 1936, anunța pe pagina 3: Mihail Stelescu, directorul revistei “Cruciada Românismului”, a fost asasinat aseară, (16 iul. 1936) la ora 7, de o echipă a “Gărzii de Fier”, în rezerva No. 7 a Spitalului Brâncovenesc, unde fusese internat având nevoie de o operație.

Urma un scurt istoric al acțiunii lui Mihail Stelescu contra lui Corneliu Zelea Codreanu, de la excluderea sa din organizație (în forografie Codreanu este în costum popular, iar Stelescu să la dreapta lui).

Mihai Stelescu a fost unul dintre cei mai tineri și apreciați colaboratori ai comandantului Corneliu Zelea Codreanu, în timpul primilor ani de activitate ai Gărzii de Fier, alături de Ion Moța, Vasile Marin, Radu Mironovici, ș.a.

A fost decorat cu Crucea Albă, cea mai înaltă distincţie legionară. În iulie 1932, la 25 de ani, a devenit cel mai tânăr deputat legionar.

Stelescu a înfiinţat organizaţia Vulturii Albi, care apoi şi-a luat numele de Cruciada Românismului. În paginile revistei „Cruciada Românismului”, a dezlănţuit o amplă campanie împotriva lui Corneliu Zelea Codreanu, reluată de presa de mare tiraj, prin care Codreanu a fost făcut laş, desfrânat şi slab orator.

„Dacă eşti aşa un mare Căpitan, de ce nu ai zdrobit prin discursurile tale Camera? Cine te-a auzit?” îi reproşa el lui Codreanu  într-un articol.

După asasinarea lui I.G. Duca, este judecat împreună cu Corneliu Zelea Codreanu, general Gheorghe Cantacuzino-Grănicerul, Nichifor Crainic şi alţii pentru conspiraţie criminală, fiind achitat.

 El a părăsit Garda, devenind astfel „trădător” în ochii foștilor camarazi, și și-a fondat propria lui mișcare, ducând concomitent o campanie a denigrării conducătorului legionar Corneliu Zelea-Codreanu.

„Consiliul de onoare” al Legiunii, întrunit la 24 septembrie 1934, l-a declarat pe Stelescu vinovat de „înaltă trădare faţă de Legiune şi Căpitan”. 

Memorialistica legionară acreditează teza conform căreia s-ar fi lăsat convins de Siguranţă să organizeze un atentat împotriva căpitanului, dar cel ales pentru „a-l otrăvi pe Codreanu” ar fi cedat nervos şi s-ar fi „autodenunţat”… Nu există, în acest sens, nici o dovadă arhivistică pentru această aserţiune.

În ziua de 16 iulie 1936, legionarul Ion Caratănase a adunat un grup de zece legionari (aşa-numiţii Decemviri)), hotărâţi „să dea un exemplu istoric”, au intrat în incinta Spitalul Brâncovenesc din Bucureşti, unde Mihai Stelescu era internat, şi l-au executat cu câteva zeci de focuri de armă.

După uciderea lui Stelescu, i-au profanat cadavrul, aplicându-i mai multe lovituri de topor, ciopârţind trupul celui mort. Cei 10 asasini, membri ai comandoului legionar   şi-au asumat întreaga răspundere a actului comis.

Opt dintre ei s-au predat imediat.

Este vorba despre Ion Caratănase, student, vicepreședintele centrului studențesc, Ștefan Curcă, student, Iosif Bozântan, avocat în Oradea, Gavrilă Bogdan, student, Ion Atanasiu, student la teologie, Radu Vlad, student la teologie, Ion State Grigore, șofer.

Potrivit siteului Mizeria Istoriei, că ar mai fi participat două persoane, cărora aceștia n-au vrut să le divulge numele, omițând să precizeze numele lui Ion Pele, care se predase și el.

Ultimii doi, Ștefan Georgescu, student la teologie și Ion Trandafir, student la chimie, s-au predat a doua zi.

1939: S-a născut Caius Traian Dragomir, poet, eseist, medic, diplomat şi om politic .

1940: S-a născut medicul și profesorul Costin-Eugen Cernescu, specialist în virusologie, autorul unor  importante contribuţii în realizarea vaccinurilor virale şi membru titular al Academiei Române din 2018.

 1940: S-a născut la Timişoara renumitul interpret de muzică populară Tiberiu Ceia, un reprezentant autentic al muzicii bănăţene.

1941: Unităţi ale armatei române ale Diviziei 1 Blindate aflate sub comanda generalului Sion, au pătruns prin lupta în partea de nord a orașului Chişinău.

Pe 16 iulie 1941, orele 3, la două săptămîni de la începutul operațiunilor militare ale Armatelor 3 și 4 Române și a Armatei 11 germane în Basarabia, unităţile Diviziei 1 Blindate sub comanda generalului Sion au pătruns prin lupte în partea de nord a orașului Chişinău.

Îndată după aceea, Divizia 72, care după lupte grele dar victorioase deschisese drumul prin Călărași, către Chișinău, a alungat armata sovietica din  partea de vest a orașului.

Un rol important în obținerea succesului general l-a avut și Divizia 50.

În seara zilei de 16 iulie 1941, orașul Chișinău, capitala Basarabiei, a fost eliberat complet de Armata Română. 

Foto: Defilarea trupelor române dupa eliberarea Chișinăului

Foto: Prizonieri sovietici escortaţi de soldaţi români. 

Foto: Ţărani români din Basarabia eliberată de cotropitorii sovietici, întampinând cu bucurie trupele române.

În dimineața zilei de 17 iulie, majoritatea așezărilor au îmbrăcat straie de sărbătoare, iar  toate edificiile publice au fost pavoazate cu drapele române.

In biserici s-a ținut un TE-Deum la care au asistat prefecții și primarii, militarii și locuitorii orasului.

Populația a ascultat la radio cuvîntarea Regelui Mihai I al României :

”Împreună cu mama mea, țara întreagă, ne închinăm cu smerenie înaintea ofițerilor, subofițerilor și trupei române și germane, care și-au jertfit viața pentru dezrobirea pămîntului strămoșesc. Iar vouă ostași care v-ați vărsat sîngele pentru țară, pentru onoarea neamului și pentru tron vă închin recunoștința noastră caldă și mărturia de griji ce v-o purtăm. Prin faptele voastre ne-a spălat umilirea și ne-a deschis mîndru drumul viitorului. Trăiască România și toți cei ce-au luptat și sîngerat pentru ea!”.

În zilele următoare, Divizia 1 Blindată a continuat, purtînd lupte înverşunate, să urmărească diviziile 90 şi 95 puşcaşi sovietice care se retrăgeau spre Tighina. După forţarea Nistrului, Grupul de armate general Antonescu a fost desfiinţat, iar trupele componente redistribuite altor unități.

 1943: A murit Eugen Lovinescu, critic şi istoric literar, teoretician al literaturii şi sociolog al culturii, memorialist, dramaturg, romancier şi nuvelist român, cel mai de seamă critic după Titu Maiorescu.

A fost fondatorul revistei literare şi al cenaclului “Sburătorul” ;(n. 31 octombrie 1881).

1945: S-a născut la Galaţi, scriitorul şi regizorul de teatru român, Virgil Tănase.

  A studiat filologia la Universitatea din Bucureşti (1963-1968) şi regia de teatru la Institutul de Teatru „I.L. Caragiale” (1970-1974).

După ce fusese exmatriculat de la Facultatea de Litere pentru faptul că îl menţionase pe Emil Cioran la o conferinţă a tinerilor scriitori, şi după ce a lucrat ca betonist la Combinatul siderurgic din Galaţi, i s-a impus, pentru a fi reprimit la facultate, să ia parte la „supraveghierea informativă a legionarului graţiat Petrişor Marcel”.

Dintr-un document din arhiva CNAS reiese că după ce a acceptat această condiţie,  Virgil Tănase nu a respectat angajamentul luat şi la numai câteva luni după reprimirea lui în facultate a fost „exlus din sistemul informativ”.

Continuându-şi activitatea de disident, Virgil Tanase a publicat în 1977 în Franţa un roman interzis în România şi a dat, de la Bucureşti, interviuri în presa străină criticând aspru regimul politic românesc.

Ca urmare i s-a dat un paşaport pe care nu-l ceruse şi i s-a impus să plece cu familia în străinătate.

La începutul anului 1978, Virgil Tanase s-a stabilit în Franţa unde nu a cerut azil politic, rămânînd cetăţean român şi după ce a obţinut naţionalitatea franceză.

La Paris Virgil Tănase a obţinut un doctorat în sociologia şi semiologia artei (1979) sub conducerea lui Roland Barthes şi a desfăşurat o amplă activitate de scriitor, de jurnalist şi de regizor de teatru. Din 1999 el predă Istoria civilizaţiilor la Institutul International de Imagine şi Sunet de la Paris.

A fost, lângă Paul Goma, obiectul unei încercări de asasinare pusă la cale de către Securitate, care l-a însărcinat pe Matei Pavel Haiducu să o execute.

Între 1993-1997 şi 2001-2005 a fost directorul Centrului Cultural Român din Paris, Franţa.

 A fost distins cu numeroase premii şi distincţii intre care se remarca :

Premiul de dramaturgie al Academiei Române (1997)
Premiul de literatură al Uniunii Latine (2004)
Doctor honoris causa al Universităţii Dunărea de Jos, Galaţi
Premiul Şerban Cioculescu al Muzeului literaturii române pentru memorialistică (2012)
Premiul Salonului de biogrfie de la Hossegor (2013)
Ordinul Artelor şi Literelor din Franţa (1987)
Cavaler al Ordinului „Serviciu credincios” (2002).

  1949: Execuţia liderilor rezistenţei armate anticomuniste din Munţii Banatului.

Cinci condamnaţi la moarte  (Spiru Blănaru, Petre Domoşneanu, Ion Tănase, Petre Puşchiţă zis Mutaşcu şi Romulus Mariţescu), luptători din rezistenţa armată anticomunistă din Banat, au fost ridicaţi din închisoarea de pe strada „Popa Şapcă” şi duşi în zona „Pădurea Verde” de la marginea Timişoarei, unde au fost împuşcaţi.

Alţi şapte partizani anticomunişti primiseră condamnări la închisoare sau la muncă silnică.

Cu toate acestea, curând după primele execuţii, la 2 august 1949, au fost asasinaţi şi ei în zona orașului Lugoj.

În certificatele de deces, care le-au fost întocmite abia în 1957, aceştia au fost trecuţi ca fiind victime unor boli (afecţiuni cardiace, insuficienţe circulatorii sau TBC pulmonar), toţi în aceeaşi zi şi aproximativ la aceeaşi oră!

1961: Atleta română Iolanda Balaş a stabilit, într-un concurs desfăşurat la Sofia (Bulgaria), al 14-lea  şi ultimul său record mondial la săritura în înălţime: 1,91 m.

Iolanda Balaș Sőtér (n. 12 decembrie 1936, la Timișoara – d. 11 martie 2016, la București) a fost campioană olimpică română de etnie maghiară, care a dominat proba de săritura în înălțime timp de un deceniu. Din 1988 până în 2005 a fost președinta Federației Române de Atletism.

1976: S-a născut  în Bucureşti prezentatorul  român la radio şi de televiziune, Şerban Huidu.

1989: A decedat marele dirijor austriac de origine aromâna, Herbert von Karajan ; (n. 1908).

 1992: A avut loc prima şedinţă a Consiliului Naţional al Audiovizualului, în cadrul căreia Titus Raveica a fost ales preşedinte.

1999: A murit Dan Sava, comedian român, membru al grupului umoristic  Vacanța Mare; (n. 1966).

2005: A murit astronomul Harald Alexandrescu, coordonatorul Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” din Bucureşti timp de peste două decenii,s-a nascut la  7 ianuarie 1945, in localitatea Anadia, Portugalia, unde părinţii săi se aflau refugiaţi din anul 1943.

Tatăl său  se afla în misiune diplomatică (vice-consulul României la Barcelona, Spania).

Familia sa a revenit în ţară în 1947, iar tatăl său a fost arestat de regimul comunist de la Bucureşti şi încarcerat, fără proces, între anii 1949-1956.

Harald Alexandrescu a urmat cursurile Facultăţii de Matematică-Mecanică a Universităţii Bucureşti , secţia Astronomie între anii 1962-1967 

Între 1968-1977 a fost cercetător ştiinţific la Institutul Astronomic al Academiei române, Sectorul Sateliţi artificiali (încadrat prin repartiţie guvernamentală).

În anul 1982 obţinute titlul de „doctor în matematici” , disciplina „Mecanică cerească” din cadrul Universităţii Bucureşti, cu teza: „Mişcarea unui satelit artificial al Pământului. Aplicaţii în geodezie”

Din 1984 a condus Observatorul Astronomic din Bucureşti, cu excepţia perioadei 2000 – 2001, când a fost consilier la Consiliul Naţional pentru Studiul Arhivelor Securităţii.

Asteroidul 346261 Alexandrescu poartă numele său.

2017: A decedat artista plastică Maria Mariş Daraban; (n. 1956, în localitatea Apa din Maramureş).

Membră a Uniunii Artiştilor Plastici din România, Maria Mariş Dărăban a avut un palmares de excepţie, cu un impresionant număr de expoziţii naţionale şi internaţionale, în oraşele: Baia Mare, Bucureşti, Cluj-Napoca, Satu Mare, Sibiu, Paris, Berlin, New York, Atena şi în Mexic şi Israel.

Ultimele sale expoziţii au fost în 2016, la împlinirea vârstei de 60 de ani, organizate de muzeele Brukenthal din Sibiu şi Cotroceni din Bucureşti.

16 iulie este „Ziua Rezistenţei Anticomuniste din Banat”.

În această zi, în anul 1949, au fost împuşcaţi , în zona Pădurea Verde de la marginea Timişoarei, primii 5 din cei 12 lideri ai mişcării de rezistenţă anticomunistă din Banat.

 

CALENDAR CREȘTIN ORODOX

Sfântul Atinoghen

Sfantul Atinoghen a trait in vremea imparatului Diocletian (284-305). Sfantul Atinoghen a vietuit impreuna cu zece ucenici intr-o manastire de langa cetatea Sevastiei si a fost episcop al Pidahtoei.

Dregatorul Filomarh i-a cerut sa lepede credinta in Hristos si sa aduca jerfe idolilor.

Atinoghen a refuzat si a marturisit: “O, prigonitorule, cei de care zici ca au pierit nu au pierit deloc, ci se afla acum in ceruri, bucurandu-se cu ingerii.”

Pentru ca refuza sa implineasca porunca lui Filomarh, va fi supus la multe chinuri. Inainte de a fi decapitati, un inger al Domnului s-a pogorat si i-a intarit. Dupa ce ucenicii sai au fost ucisi, s-a auzit un glas din cer, zicandu-i: “Astazi, cu Mine si cu ucenicii tai, vei fi in rai si toata dorinta ta se va implini”.

Sfantul Atinoghen dupa ce a auzit aceste cuvinte, si-a plecat cu veselie capul sub sabie si asa a trecut la cele vesnice.

Sfantul Vasile cel Mare îi atribuie Sfantului Atinoghen imnul „Lumina lina”, din randuiala Vecerniei.

Particele din moaștele Sfantului Atinoghen se afla în biserica Mănăstirii Stavropoleos din Bucuresti.

CITIŢI ŞI :

O ISTORIE A ZILEI DE 16 IULIE. VIDEO

Bibliografie (surse) :

1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;
2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;
3. e.maramures.ro ;
4. Wikipedia.ro.;
5. mediafax.ro ;
6. worldwideromania.com ;
7. Enciclopedia Romaniei.ro ;
8.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;
9.  Istoria md.;
10. istoriculzilei.blogspot.ro;
11. CreștinOrtodox.ro;
12. Cinemagia.ro.

Publicitate

UNGARIA ÎȘI MENȚINE POLITICA DE APĂRARE A FAMILIEI TRADIȚIONALE

Ungaria înfruntă o lume întreagă: ”Tata e bărbat, mama e femeie. Ca tată, ca părinte, îmi cunosc copilul mai bine decât orice ONG”

Ministrul maghiar de externe a apărat la CNN căsătoria între bărbat și femeie, pe fondul ideologiei LGBTQ care ia avânt în Europa.

• La 15 iunie 2021, Parlamentul Ungariei a votat aproape în unanimitate interzicerea prezenţei conţinutului LGBTIQ în materialele educaţionale sau în emisiunile TV pentru persoanele cu vârsta sub 18 de ani. Noua lege a intrat deja în vigoare
• Comisia Europeană a reacționat deosebit de dur, spunând că legea este „o rușine”. De asemenea, Parlamentul European (PE) a adoptat o rezoluţie care spune că legislaţia anti-LGBTIQ din Ungaria este un atac la adresa democraţiei, a statului de drept şi a drepturilor fundamentale.
• ”Legea nu priveşte homosexualii, ea priveşte modul în care părinţii doresc să facă educaţia sexuală a copiilor lor”, a explicat premierul ungar Viktor Orban.

Ministrul de Externe din Ungaria, Peter Szijjarto,evocat de https://www.stiripesurse.ro, a respins acuzațiile conform cărora legea ar discrimina în defavoarea persoanelor LGBTQ.

„Potrivit Constituției din Ungaria, orice fel de discriminare, inclusiv pe baza orientării sexuale, este interzisă. În Ungaria, nu trebuie să îi fie nimănui frică din cauza orientării sale sexuale. Nimeni nu poate fi discriminat pe această bază.

Și, da, Constituția noastră spune că că o căsătorie poate fi încheiată între un bărbat și o femeie, așa cum prevăd constituțiile a multe state din Uniunea Europeană și din lume. Și, este adevărat, Constituția noastră spună că tatăl este bărbat iar mama, femeie. Așa definește familia Constituția noastră. Dar asta ține de competența națională. Pe această bază, o națiune nu poate fi contrapusă altei națiuni. Și vreau să vă mai spun ceva: este fals că pedofilia și homosexualitatea sunt tratate confuz în lege.

Nu veți găsi nicio propoziție care să confunde aceste două aspecte. Pe de o parte, legea vorbește despre consecințele foarte grave ale pedofiliei iar pe de altă parte, despre protecția copiilor, în ceea ce privește educația orientării sexuale. Sunt două părți complet diferite și separate ale legii. Nimic nu este confuz”, a spus oficialul maghiar.

Peter Szijjarto spune că nu pot fi lăsați în școli și grădinițe activiști de la ONG-uri a căror finanțare și obiective sunt necunoscute.

„Sunt destul de sigur, ca tată, ca părinte, că îmi cunosc copilul mai bine decât orice ONG sau instituție. De aceea, este mult mai bine să mă ocup eu de educația copiilor mei în ceea ce privește orientarea sexuală, și nu un ONG despre care nu știu cine îl finanțează și ce obiective are.

Legea nu interzice educația referitoare la cultura sau orientarea sau dezvoltarea sexuală, adresată minorilor. Însă acest tip de educație trebuie realizată de personal autorizat și profesionist. Ce vrem să evităm este ca activiștii LGBTIQ să meargă în grădinițe și în școli și să încerce să promoveze acest tip de comportament sau de orientare în rândul copiilor noștri. Doar părinții pot juca acest rol, este opinia noastră foarte fermă și strictă în această chestiune. Și nu cred că, pe această bază, trebuie fi considerați (mai ostili) decât alte țări sau decât alți legiuitori”, a spus ministrul ungar de externe.

RUSIA INSTITUIE PRIN LEGE MONOPOLUL ASUPRA ADEVĂRULUI ISTORIC

Lege controversată adoptată de Putin privind rolul Rusiei în cel de-al Doilea Război Mondial

Falsificarea evenimentelor istorice a devenit un delict ce se pedepsește în Rusia, conform unei controversate legi promulgate joi de președintele rus Vladimir Putin, act normativ care interzice negarea „rolului decisiv al poporului sovietic în zdrobirea Germaniei naziste și a misiunii umanitare a Uniunii Sovietice în eliberarea țărilor Europei”, transmite agerpres.ro.

Noile reglementări, publicate pe site-ul oficial al guvernului rus, interzic de asemenea asimilarea publică a obiectivelor, deciziilor și acțiunilor guvernului sovietic, ale comandamentului militar de atunci și ale soldaților sovietici cu cele ale reprezentanților Germaniei naziste și ale puterilor Axei din Europa.

În plus, Putin a promulgat un amendament la legea împotriva extremismului care interzice afișarea în public a imaginilor și discursurilor liderilor organizațiilor și mișcărilor declarate criminale de către Tribunalul militar internațional de la Nürnberg.

Potrivit Codului de infracțiuni administrative, producerea sau difuzarea de materiale extremiste este pedepsită cu amenzi de până la 3.000 de ruble (aproximativ 40 dolari) sau până la 15 zile de arest.

Același delict comis de persoane juridice este pasibil cu o amendă între 100.000 și 1.000.000 de ruble (aproximativ 1.370 şi, respectiv, 13.700 dolari) sau o întrerupere a activității pentru o durată de 90 de zile.

Istoricii au criticat această lege, avertizând împotriva unor interpretări excesive ale acesteia. Unii dintre ei au acuzat Kremlinul că încearcă să-și asigure „monopolul asupra adevărului”, în baza unei legislații stricte care interzice anumite puncte de vedere istorice.

Cu toate acestea, Putin a justificat această lege prin necesitatea de a contracara denaturarea faptelor istorice.

În 2019, președintele rus a criticat vehement o rezoluție a Parlamentului European care – potrivit liderului de la Kremlin – blama URSS pentru declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial. De fapt, rezoluția condamna Pactul Ribbentrop-Molotov încheiat între Uniunea Sovietică și Germania nazistă la 23 august 1939.

Pactul conținea un protocol adițional secret, care prevedea împărțirea sferelor de influență între cele două puteri, de la Marea Baltică la Marea Neagră.