CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

ZIUA DE 15 IULIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR


Ziua de 15 iulie în istoria noastră

1410: În Bătălia de la Grunwald (sau Tannenberg), cavalerii teutoni sunt înfrânţi de forţele reunite ale polonezilor şi lituanienilor, sprijiniţi de ruşi, cehi şi tătari. 

La această bătalie a participat şi un mic contingent din Moldova  de 400 de arcaşi trimişi de Alexandru cel Bun.

Batalia de la Grunwald – History & Guns

A fost bătălia decisivă a războiului polono-lituaniano-teutonic şi una dintre cele mai mari bătălii ale evului mediu european.

În ciuda superiorităţii tehnologice a Cavalerilor teutoni – a fost primă bătălie din Europa răsăriteană în care a fost folosită artileria – superioritatea tactică a polono-lituanienilor s-au dovedit zdrobitoare.

Cavalerii teutoni au fost învinşi decisiv în această bătălie şi nu şi-au mai revenit niciodată.

1497: A început construcţia bisericii Curţii domneşti de la Piatra Neamţ, ctitorie a lui Ştefan cel Mare, domnul Moldovei (1457-1504).

Lucrările au fost finalizate la 11 noiembrie 1498, când a avut loc ceremonia de sfinţire a bisericii. Aceasta şi Turnul Clopotniţei sunt tot ce a rămas din complexul Curţii Domneşti de la Piatra Neamţ.

După cum rezultă din pisanie „Binecinstitorul și de Hristos iubitorul Io Ștefan voievod, a început și a zidit și a săvârșit acest hram în numele Nașterii cinstitului și slăvitului prooroc Ioan Botezătorul și Înaintemergătorul, întru rugă sieși și doamnei sale Maria și prea iubitului lor fiu Bogdan voievod, care a început a se zidi în anul 7005 [1497] iulie 15 și s-a săvârșit în anul 7006 [1498] iar al domniei sale al 40 și doilea curgător, luna noiembrie, 11 zile”.

1514: Oastea de răsculați condusă de Gheorghe Doja a fost înfrântă la Timișoara, unde se refugiase marea nobilime.

Cronologie arădeană – 27 mai – Biblioteca Județeană „Alexandru D. Xenopol”  Arad

Foto: Gheorghe Doja n. cca. 1470, Dalnic, Scaunul Chizd, Regatul Ungariei, astăzi în județul Covasna, România – d. 20 iulie 1514, Timișoara.

În urma acestei înfrângeri s-a încheiat războiul țărănesc din Transilvania.Gheorghe Doja a fost prins, torturat și executat la 20 iulie, la porunca lui Ioan Zápolya.

1653: S-a desfăşurat lupta de la Sirca, în urma căreia  Gheorghe Stefan îl înfrânge pe domnitorul moldovean Vasile Lupu, silindu-l să se retragă peste Nistru şi  să ceară sprijinul  cazacilor lui Timus Hmelniţki,  care vor intra în Moldova şi vor ocupa cetatea de scaun a Sucevei.

1818 (15/27 iulie): S-a născut Iosif Naniescu (Ioan Mihalache), mitropolit al Moldovei şi Sucevei din 1875, fiul preotului Anania Mihalache şi al prezbiterei Teodosia, din satul Răzălăi-Bălţi; (m. 1902).

NOTĂ: Unele surse menţionează ca an al naşterii sale 1820.

Imagini pentru Iosif (Ioan) Naniescu,photos

Lui i se datorează terminarea constructiei Catedralei mitropolitane din Iaşi (1880-1887), a cărei pictură a încredinţat-o lui Gheorghe Tattarescu.

Tot din iniţiativa sa s-au restaurat bisericile „Trei Ierarhi” şi „Sf. Nicolae Domnesc” din Iaşi; pe cheltuiala sa a apărut „Revista teologică”, sub redacţia lui Constantin Erbiceanu şi Dragomir Demetrescu (1883-1887).

În 1901 a donat Academiei Române  peste 10.000 de volume, cărţi, manuscrise şi documente.

A fost membru de onoare al Academiei Române din 1888.

Mitropolitul Iosif Naniescu al Moldovei a fost cel mai strălucit ierarh al Bisericii Ortodoxe Române din a doua jumătate a secolului XIX, după Sfântul Calinic de la Cernica.

A decedat la 26 ianuarie 1902.

 În şedinţa de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din 5.X.2017, a fost luată Hotărârea de canonizare a lui, cu numele de Sfântul Ierarh Iosif cel Milostiv, mitropolitul Moldovei, cu dată de prăznuire la 26 ianuarie.  

1824: A murit (la Braşov) Radu Tempea, preot, pedagog, lingvist, vicar al Episcopiei ortodoxe din Sibiu, director (1796-1808) al şcolilor ortodoxe româneşti din Transilvania.

In 1797 a tipărit, la Sibiu, o „Gramatică românească”, una dintre primele lucrări de acest gen, în care încerca să pună bazele unei terminologii gramaticale moderne şi unitare (n. 1768).

NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii sale ziua de 5 iulie 1824.

1835: S-a născut medicul Alexandru Simion Marcovici, întemeietorul învăţământului de clinică medicală în România; (m. 1886).

1858: Au fost tipărite în Moldova, primele mărci poştale.

Acestea erau vestitele “Cap de bour”, a căror primă emisiune cuprindea patru timbre.

Prima emisiune de mărci poștale românești, intitulată Cap de bour tipărită la 15 iulie 1858, a intrat în circulație la 22 iulie la biroul poștal din Iași și la 8 august 1858 la celelalte birouri poștale moldovene, iar la 31 octombrie 1858 a fost retrasă.

Emisiunea a fost realizată la tipografia Atelia Timbrului din Iași, în timpul caimacamului Nicolae Vogoride care a numit un comitet poștal și a chemat oameni instruiți din Austria. S-a folosit un model austriac, iar tipărirea s-a produs prin intermediul unei matrițe de oțel, cu o presă manuală, bucată cu bucată, într-un tiraj foarte mic, deoarece corespondența în Moldova era redusă. Mărcile poștale Cap de bour au fost emise cu valoarea nominală, de 27, 54, 81 și 108 parale.

1863 : Și-a deschis lucrările Prima sesiune a Dietei Transilvaniei de la Sibiu.

A fost prima adunare a acestui for conducător al Transilvaniei după Revoluția de la 1848 (3/15 iulie 1863 – 17/29 octombrie 1864) și prima în care românii au avut majoritatea reprezentanților. A avut două sesiuni, a doua fiind între 11/23 mai–17/29 octombrie 1864.

1863 Dieta Transilvaniei Sibiu

Nemulțumiți că pierduseră majoritatea, deputații maghiari și secui, atât cei aleși cât și regaliștii, au boicotat lucrările, susținând că forul se întrunește ilegal. Doar sașii au fost deschiși la colaborarea cu românii.

Prin absența maghiarilor, românii aveau majoritatea absolută, iar deputații aleși erau mai numeroși decât cei numiți. Era pentru prima dată când românii erau majoritari în forul legislativ al provinciei.

În aceste condiții, deputații români și sași au votat Legea privind „egală îndreptățire a națiunii române” cu celelalte națiuni transilvane și Legea privind întrebuințarea limbii române, alături de maghiară și germană în viața publică. După lungi dezbateri, la 20 octombrie, deputații transilvăneni au intrat în Parlamentul vienez.

1888: A apărut ziarul Adevărul, un cotidian central înființat de Alexandru Beldiman, care a fost editat inițial la Iași, în perioada 15 decembrie 1871 – 15 aprilie 1872, apoi la București, de la 15 august 1888 până la 21 noiembrie 1916 și, după Primul Război Mondial, de la 3 ianuarie 1919 până la 30 decembrie 1937.

ziarul Adevarul 1888 | ISTORII REGĂSITE

În primele zile de după Revolutia din 1989, ziarul Scînteia, oficios al PCR , și-a schimbat denumirea mai întâi în „Scînteia Poporului” (sub care au apărut 2 numere), iar apoi în „Adevărul”, comitetul redacțional rămânând inițial același.

1902: S-a nascut chimistul si academicianul  Costin D. Neniţescu ; (d. 29.07.1970).

 În 1928, la 26 de ani, a publicat prima ediție din cele două tratate, Chimie organică și Chimie generală. Peste 40 de generații au învățat, și înca învață, după aceste cărți, acum singurele cărți de specialitate în limba română care se ridică la nivel occidental, fiind și traduse în limbi străine. A fost pentru scurt timp decan al Facultății de Chimie Industrială din cadrul Politehnicii București.

Este fondatorul și promotorul unor ramuri noi ale chimiei din România și al altor academii din străinătate (Germania, Cehoslovacia, Ungaria și Polonia).

Rezultatele muncii lui Costin Nenițescu se văd în cele 262 de articole originale și 21 de brevete.

A fost de asemenea autorul unor remarcabile  lucrări în domeniile chimiei organice şi a celei industriale.

A fost membru titular al Academiei Române din 1955; (m. 1970).

1912: S-a născut in comuna Covurlui (actualmente Jorăşti), judeţul Galaţi , globtrotterul român Neculai Ghimpu; (d. 2006).

În 1932 a intrat în armată, pentru trei ani, la Flotila 3 a aviației, la Galați.

În 1933, la indemnul lui Dem Ionescu-Crânguri, redactorul-șef al revistei România pitorească, a plecat pe jos în Turul României Mari, pe traseul de frontieră. Era membru al Uniunii Federațiilor Sportive și al clubului Sparta, unde a practicat fotbalul. S-a întors acasă după 6 luni și a primit de la revistă un premiu de 15.000 de lei. În 1974 a ieșit la pensie și a plecat să se antreneze la pas prin Europa.

A trecut prin 125 de orașe, din 10 țări. A urmat ocolul Pământului (din 11 noiembrie 1976), în 3 ani și 13 zile, vizitând în această perioadă 62 de țări. A reușit această performanță fără să cunoască limbi străine și fără sprijin financiar din partea statului. S-a întors la 24 noiembrie 1979, dar pe aeroportul Otopeni nu l-a așteptat nimeni…

1936: A apărut, la Bucureşti, săptămânalul “Cuget clar” (Noul „Sămănător”), revistă literară, artistică şi culturală, cu apariţie săptămânală sub conducerea lui Nicolae Iorga, tipărită între 15 iulie 1936 şi 17 noiembrie 1940 de Editura „Datina Românească” din Vălenii de Munte, jud.Prahova.

File:Cuget Clar - Coperta - 15 iulie 1936.jpg

Prin ea Nicolae Iorga dorea să-şi reînnoiască campania împotriva moderniştilor, criticându-i in principal pe Eugen Lovinescu şi Tudor Arghezi. A fost ultima tentativă a sa de a reînvia sămănătorismul.

În revistă au fost publicate scrisori, studii literare şi cronici, poezii, proză şi traduceri.

La aceasta revista au fost colaboratori: Elena Farago, George Tutoveanu, Aron Cotruş, Grigore Sălceanu, Ion Agârbiceanu şi alţii.

1940: Dictatorul Germaniei naziste Adolf  Hitler, îi adresează regelui Carol al II-lea o scrisoare prin care îi cerea pe un ton ultimativ, să facă unele concesii teritoriale Ungariei horthyste, ameninţând că, în caz contrar, „sfârşitul va fi, mai devreme sau mai târziu, posibil chiar în foarte scurt timp, distrugerea României”

1943:  S-a născut tenorul Dorin Teodorescu, fost prim solist al Teatrului de Operetă bucureştean,  profesor de canto al Universităţii de Muzică din Bucureşti şi director al Teatrului de Operetă din Bucureşti; (d. 26 martie 1999).

 1944: S-a născut la Sibiu, Iancu Dumitrescu, compozitor, dirijor şi critic muzical, unul din cei mai de seamă reprezentanţi ai curentului spectral în muzică, fondator, director şi dirijor al Ansamblului Hyperion si mai recent, al HYPERION INTERNATIONAL cu care a realizat turnee în Franţa (Radio France), Anglia ( Royal Festival Hall, LSO St Luke’s, Conway Hall ), Olanda, Austria (Wien Modern, Musikvereign), Germania ( Berlin ), Portugalia (Gulbenkian Foundation), Italia, Statele Unite ( “Spark Festival” 2oo8, Minneapolis), Tel Aviv ( Hateiva Seder Series ), Grecia ( Fundatia Onassis, Atena).

  A absolvit Universitatea de Muzică din Bucureşti în 1968. A urmat studii de fenomenologie şi dirijat cu Sergiu Celibidache, Universitatea din Trier, Germania, 1978.

1946: În România se emite un  Decret-lege privind alegerile pentru Adunarea Deputatilor,  prin care se prevede ca dreptul de vot este universal, egal, direct si secret pentru toti cetatenii tarii de la varsta de 21 de ani in sus (se acorda pentru prima data in istoria Romaniei dreptul de a alege si a fi ales pentru femei si militari).

S-a  desfiintat  Senatul si  a fost  infiintata  Adunarea Deputatilor, parlament unicameral, in care puteau fi alesi deputati, cetatenii cu varste de peste 25 de ani.

Se interzicea  dreptul de a alege si a fi alesi “dusmanilor poporului”, “elementelor fasciste, hitleriste, legionare”, celor care au ocupat “functii de raspundere in aparatul de stat al maresalului Ion Antonescu sau care au cerut sa lupte voluntar impotriva Natiunilor Unite” etc.

Prin introducerea sistemului unicameral şi anularea prerogativei Regelui de a dizolva Parlamentul este încălcată Constituţia din 1923, repusă în vigoare in 1944.

1954: S-a născut Irina Hasnaş, compozitoare, muzicolog și profesoară, realizatoare de emisiuni la Redacţia Muzicală a Radiodifuziunii Române (1987-2014).

1958: A apărut, la Bucureşti, sub conducerea lui Mihai Beniuc,revista ”Luceafărul”, organ de presă al Uniunii Scriitorilor din România, ca o continuatoare a publicaţiei „Tânărul scriitor”.

În etapa de concept, acesteia i s-a spus „Mioriţa“, mai apoi fiind definitiv numită „Luceafărul“.

Revista „Tânărul scriitor” fusese înfiinţată în 1948 cu scopul declarat de formare instituţionalizată a unei generaţii de tineri scriitori, necontaminaţi de „ideologia burgheză”, prin Şcoala de Literatură şi Critică Literară „Mihai Eminescu”.

De la început, revista Luceafărul, care avea 12 pagini, şi-a declarat scopul de a promova tinerii scriitori.

În anii 1970-1980 revista devenise „un organ de propagandă naţionalist-comunistă”,fiind văzută din exteriorul României ca fiind de extremă dreaptă.

A mai existat o revista cu subtitlul „Revistă literară”, al cărei prim număr a apărut la 1 iulie 1902, la Budapesta , publicat de către studenţii români organizaţi în Societatea academică „Petru Maior”. 

  În 1945 intelectualii romani Mircea Eliade şi Virgil Ierunca au editat in exil revista Luceafărul în Franţa.

A fost  prima publicaţie strict literară a exilului românesc şi a avut doar două numere, în mai 1948 şi în noiembrie 1949.

 1959: S-a născut la Hunedoara, actriţa  Teatrului National ” I.L. Caragiale ” din Bucureşti și profesoara Ana Ciontea.

 A absolvit Institutul de Arta Teatrala si Cinematografie din Bucureşti, sectia Actorie, clasa profesorilor Ion Cojar, Marin Moraru si Adriana Popovici, promotia 1982. Dupa 1982 activeaza la Teatrul Cassandra, Teatrul Mic si Giulesti din capitala, Teatrul National ” Marin Sorescu ” din Craiova, Teatrul Tineretului din Piatra Neamţ şi devine deţinatoarea mai multor premii de interpretare.

Debuteaza in film in 1983 cu rolul Catarina din drama „Intoarcerea din iad”. Stabilita in Franta a devenit profesoara la „Académie théâtrale de l’Union Limoges” .Reîntoarsă  în ţară, interpreteaza magistral, la Teatrul National din Bucuresti, rolul Mariei,  din piesa „Un duel”, dupa A.P. Cehov în regia lui Alexandru Dabija. Face parte din echipa serialului de epoca „Aniela”, unde interpreteaza rolul lui Maruca Elefterios.

1962: Reprezentativa feminină de handbal în şapte a României, a cucerit titlul suprem la cea de-a doua ediţie a Campionatului mondial, desfăşurat în ţara noastră, între 7 şi 15 iulie.

1962 Echipa Feminină De Handbal A României

Prima reprezentativă feminină de handbal în 7 a României a cucerit titlul suprem după ce a învins în finală Danemarca, cu scorul de 8-5, devenind pentru prima dată campioană mondială.

  

1964: S-a înfiinţat, la Bucureşti, studioul cinematografic “Animafilm”.

1969: A murit  astronomul şi seismologul Gheorghe Demetrescu; (n. 22 ianuarie 1885).

In 1935 a creat, la Observatorul Astronomic din Bucureşti, o secţie de seismologie.

Tot din iniţiativa sa a fost înfiinţată în România o reţea de staţii seismologice (la Focşani, Bacău, Câmpulung Moldovenesc, Iaşi, Vrâncioaia).

A fost membru titular al Academiei Române din 1955.

De asemenea, a fost membru al Uniunii Astronomice Internationale si al Uniunii Internationale de Geodezie si Geofizica.

1973: S-a nascut  in Bucuresti, Theodor Paleologu, eseist, diplomat şi om politic român.

Theodor Paleologu

1992: A murit cântăreţul român de muzică populară Ion Luican ; (n. 1907).

1992: Are loc prima întâlnire a nou creatului Consiliu Naţional al Audiovizualului – CNA (a doua zi,la 16 iulie 1992, CNA şi-a desemnat prin vot secret preşedintele, iar  la 27 iulie 1992, CNA a emis primul său comunicat, referitor la stabilirea orarului de repartizare a timpilor de antenă în campania electorală din toamna anului 1992).

 1993: A murit muzicologul, profesor universitar  şi compozitorul român, Ovidiu Varga; (n. 1913).

Imagine similară

1999: Generalii Victor Athanasie Stănculescu şi Mihai Chiţac au fost condamnaţi la câte 15 ani de închisoare, pentru omor deosebit de grav, în procesul revoluţiei de la Timişoara.

Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) hotărând ca ei să plătească, împreună cu MApN, 33,264 miliarde de lei persoanelor rănite şi rudelor celor ucişi în decembrie 1989.

Pe 16 septembrie 2010, gen.Chițac a fost eliberat din Spitalul Penitenciar Jilava, după ce a obținut acordul instanței pe motive medicale.

Pe 1 noiembrie 2010, fostul general-colonel în rezervă Mihai Chițac, care peste trei zile ar fi împlinit 82 de ani a murit la Spitalul Militar din Capitală în urma unui stop cardio-respirator.

La 20 mai 2014, după cinci ani din cei 15 ani de închisoare la care a fost condamnat, Victor Stănculescu a fost eliberat condiționat.

2001: A decedat la Bouloc, în Franța, aviatoarea română Marina Știrbei ( n.19 martie 1912, Viena, Austria), supranumită „Prințesa aviației românești”.

Facebook

Numele ei este legat de înființarea faimoasei Escadrile Albe.

2018 – A încetat din viață Dumitru Drăgan (2 decembrie 1939, București – 15 iulie 2018, Pitești)

Actor de teatru și film; a jucat pe scenele teatrelor din București, Brașov, Baia Mare, Piatra Neamț, Constanța și în cele din urmă la Teatrul „Alexandru Davila” din Pitești

2003 : A luat naștere proiectul ro.wp, versiunea românească a enciclopediei libere on-line Wikipedia.

2003 Proiectul Ro.wp

Versiunile inițiale ale paginii principale și ale primelor articole au fost scrise pe 12 iulie 2003. În zia de 15 iulie Bogdan Stăncescu (cu numele de utilizator Gutza) a primit statutul de administrator și a început să traducă interfața din limba engleză.

Tot el a făcut primele eforturi de atragere a contribuitorilor, adresându-se prin e-mail mai multor universități și Academiei Române.

Aceste demersuri au fost curând remarcate de presă și au avut ca urmare publicarea unor articole de prezentare a Wikipediei.

2018: A decedat la Pitești, actorul de teatru și film Dumitru Drăgan; (n.2 decembrie 1939, București).

A jucat pe scenele teatrelor din București, Brașov, Baia Mare, Piatra Neamț, Constanța și în cele din urmă la Teatrul „Alexandru Davila” din Pitești.

CITIŢI ŞI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2020/07/15/o-istorie-a-zilei-de-15-iulie-video-3/

15 iulie este :

 Ziua Mărcii Poştale Româneşti.

In anul 1858 apărea, la această dată, prima marcă poştală emisă în sud-estul Europei, de către Principatul Moldovei vestitul şi preţiosul „Cap de bour” (a cărei primă emisiune cuprindea patru timbre), cu cinci ani înaintea primului timbru emis de Imperiul Otoman.

Ziua se celebrează din anul 1958, când Poşta Română a aniversat un secol de când au fost emise renumitele mărci, şi este marcată anual prin lansarea unor emisiuni cu diverse tematici de mare interes pentru filatelişti.

                        Povestea celui mai scump ziar din lume

Ziarul „Zimbrulu şi Vulturulu“ a apărut în Moldova la mijlocul secolului al XIX-lea, militând cu pasiune pentru unirea Principatelor Române. Întâmplarea a făcut ca unul dintre exemplare să ajungă cel mai scump ziar din lume, acest fapt datorându-se francării cu opt timbre „Cap de bour“ de 5 parale, din a doua emisiune din 1858…. 

Pentru că un pachet de ziare expediat la Galați cântărea foarte mult, pe primul ziar s-au aplicat opt timbre din a doua emisiune ”Cap de bour”, cu legenda ”Porto Gazetei”, pe hârtie azurată, obliterate cu ștampila rotundă Iassy Moldova.Ajuns la destinație, ”Zimbrulu și Vulturulu” a fost vândut unui librar.

Numele deținătorilor acestui ziar în secolul al XIX-lea nu este cunoscut, pentru că nu există documente care să arate primii proprietari.
Până în 1969 nu s-a mai știut nimic se acest ziar, când un colecţionar l-a prezentat, alături de colecția sa de timbre, la o expoziție mondială organizată la Sofia și a câștigat marele premiu.

În iunie 2008 a intrat in Cartea recordurilor a World Records Academy (Academia Recordurilor Mondiale ) care i-a acordat titlul de cel mai scump ziar din lume publicatiei romanesti Zimbrulu si Vulturulu.

CALENDAR CREȘTIN ORTODOX

Sfinții Chiric si Iulita

Sfintii Chiric si Iulita

 Sfânta Iulita a trait in vremea imparatului Diocletian (284-305). A ramas vaduva la putin timp dupa nasterea fiului ei, Chiric.Cand Diocletian a declansat persecutiile impotriva crestinilor, Sfanta Iulita si-a luat fiul si a plecat din Iconia in Seleucia.

Aici este arestata si dusa inaintea judecatorului sub acuzatia ca este crestina. Judecatorul, ca sa o faca sa-si lepede credinta in Hristos, l-a luat pe Chiric pe genunchi si i-a adresat cateva cuvinte. Chiric, desi avea doar trei ani, a strigat:

„Eu sunt crestin si vreau cu mama mea!”. In urma acestor cuvinte, judecatorul l-a lovit pe Chiric cu piciorul, iar copilul s-a rostogolit pe treptele de piatra si si-a dat duhul. Dupa chinuri cumplite, Iulitei i s-a taiat capul.

Moastele sfintilor mucenici Chiric si Iulita sunt facatoare de minuni. O parte din sfintele lor moaste se afla la Ohrida, in Biserica Sfintei Nascatoare de Dumnezeu Vindecatoarea.

Bibliografie (surse) :

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;
  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;
  3. e.maramures.ro ;
  4. Wikipedia.ro.;
  5. mediafax.ro ;
  6. worldwideromania.com ;
  7. Enciclopedia Romaniei.ro ;
  8.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;
  9.  Istoria md.;
  10. istoriculzilei.blogspot.ro.;
  11. CreștinOrtodox.ro;
  12. Cinemagia.ro.

Publicitate

15/07/2021 - Posted by | ISTORIE ROMÂNEASCĂ | , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

2 comentarii »

  1. A republicat asta pe Cronopedia.

    Apreciază

    Comentariu de Ioan M. | 15/07/2021 | Răspunde

  2. […] ZIUA DE 15 IULIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR […]

    Apreciază

    Pingback de ZIUA DE 15 IULIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR | Ciprian I. Bârsan | 15/07/2021 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: