CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

ZIUA DE 9 IULIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR



1493: Incepe zidirea bisericii din Borzești, ctitorie a lui Stefan cel Mare.

Borzești este un sat din judetul Bacău, astazi devenit unul dintre cartierele orasului Onesti. Aici s-a nascut si a copilarit Sfântul domnitor Ștefan cel Mare, care moștenise moșia de la Borzesti din mosi-stramosi.

Biserica din Borzești poarta hramul Adormirea  Maicii Domnului si a fost construita din initiativa lui Stefan Cel Mare între 9 iulie 1493 si 12 octombrie 1494.

Biserica din Borzesti

Stefan cel Mare a ridicat biserica împreună cu fiul sau, Alexandru-Voda. Biserica din Borzesti a fost construita de Sfantul Stefan cel Mare (+1493), in amintirea prietenului sau din copilarie, Gheorghiță, care fusese omorât aici de tătari .

Acest eveniment este pastrat in legendele locului care spun ca Gheorghita a murit in acest loc răpus de săgețile tătarilor.

 Se spune ca este singura biserică care nu a fost înălțată de Sfântul voievod Stefan pentru a comemora o victorie, ci in amintirea prietenului sau, Gheorghiță, omorât in acest loc.

1520: Au fost fixate hotarele dintre Ţara Românească şi Transilvania, “de la apa Oltului pînă la Râşava (Orşova)”, prima delimitare cunoscută între cele două teritorii româneşti.

 Aceasta este data primei mențiuni păstrate privind o „hotărnicie” – se referea la fixarea hotarului  în zona din nordul Olteniei.

1575: A avut loc Bătălia de la Sânpaul, o confruntare armată între Principele Transilvaniei, Ștefan Báthory (1571–1575) și pretendentul Gaspar Békés, care pierduse în 1571, alegerile din dietă pentru tronul Ardealului. În 15 octombrie 1573, în urma uneltirilor sale împotriva Principelui Ștefan Báthory, Dieta îl declarase pe Gaspar Békés, trădător și toate averile sale au fost confiscate. Sprijinit de catre curtea de la Viena, Gaspar Békés, autoexilat la Cașovia (Kosice), s-a întors în Transilvania încercând, cu ajutorul secuilor, să îl îndepărteze de la tron pe Ștefan Báthory. Principele Transilvaniei, sprijinit de beylerbey-ului de Timișoara și de domnul muntean Alexandru al II-lea Mircea (1568-1577), a înfrânt la 9 iulie 1575, la Sânpaul pe Mureș, oastealui Gaspar Békés.


1600: Mihai Viteazul a întemeiat Mitropolia română ortodoxă  din Transilvania, după ce în luna mai 1600, a realizat prima unire a celor trei principate române.

Pentru a consolida Unirea, Mihai a luat o serie de măsuri: a adoptat aceeași stemă pentru toate teritoriile, a construit o biserică ortodoxă la Alba Iulia,a acordat anumite înlesniri preoților și iobagilor români și a numit un  mitropolit al Transilvaniei, cu titlul de Mitropolit a tot Ținutul Ardealului și Orăzii.

Mitropolitul Ioan de la Prislop, numit încă din 1585, a stat în scaunul Mitropolitan până în 1605. A fost cel care l-a primit pe Mihai Viteazu, ctitorul unei noi catedrale şi noi reşedinţe mitropolitane și a început la Alba Iulia, cu sprijinul material al voievodului Mihai, construcția unei biserici cu hramul Sfânta Treime ca simbol al unității în credință, dar și în neam al celor 3 țări române.

Catedrala Mitropoliei Ortodoxe din Transilvania a fost ridicată în vecinătatea zidului cetății și a reprezentat, mai mult de 100 de ani, centrul cultural și religios al zonei. A fost distrusă în anul 1714 de către regimul habsburgic.

1807: S-au încheiat tratativele de pace de la Tilsit dintre Franța, Prusia și Rusia. Împăratul francez Napoleon I și țarul Alexandru I al Rusiei au semnat la Tilsit, la 27 iunie/9 iulie , în timpul războiului ruso-turc, Tratatul ruso-francez de pace și prietenie.

Acordul de la Tilsit reprezintă apogeul stăpânirii napoleoniene asupra Europei Occidentale. În urma Bătăliei de la Friedland, Napoleon a dictat practic graniţele statelor şi impunea sau destituia monarhi.

Tratatul supunea Prusia la pierderi umilitoare din punct de vedere teritorial, financiar și militar, iar Franța devenea aproape exclusiv stăpâna Europei, fiind secondată de Rusia, care devenea noua ei aliată în lungul conflict cu Marea Britanie.

Prusacii au fost nevoiți să cedeze mai mult de jumătate din teritoriul lor.

Tratatul avea și o prevedere care viza Principatele Române în Art. XXIII: „Trupele rossiene se vor retrage din principatele Valahia și Moldova, dar provinciile menționate nu vor fi ocupate de trupele turcești până la schimbul instrumentelor de ratificare a viitorului tratat definitiv de pace între Rusia și Poarta Otomană”.

În mod tacit s-au delimitat sferele de influență între Rusia și Franța. Curtea imperială rusă nu doar a refuzat să evacueze Principatele, conform prevederilor tratatului, ci a cerut imense achiziții teritoriale în partea europeană a Imperiului Otoman, pe care conta să le obțină cu medierea lui Napoleon.

1816: Se stinge din viață la Kiev – Constantin Ipsilanti, fost domn al Moldovei și Valahiei.

La 9 iulie 1816, stil nou (27 iunie 1816, stil vechi,) moare la Kiev – Constantin Ipsilanti, fost domn al Moldovei și Valahiei.
În urma războiului ruso-turc din 1806-1812, al cărui inspirator activ a fost şi protagonistul fanariot, jumătate din Țara Moldovei a fost anexată de către Rusia ţaristă, ceea ce a generîat în cadrul disputei asa numitei „chestiunii orientale” – Problema basarabeană.

Constantin Ipsilanti a rămas în urma acestui rapt teritorial, ultimul domn al Moldovei de la Nistru şi pînă la Milcov (deşi fără Bucovina răpită de habsburgi, în 1775). Constantin Ipsilanti a fost și domn al Valahiei pe timpul ocupației militare ruse în Principatele Române .

La 28 august 1807, a fost nevoit să părăsească pentru totdeauna Bucureştiul şi la 15 septembrie a sosit la Iaşi, dar peste două zile a parasit şicapitala Moldovei, luînd calea pribegiei în Rusia.

A trăit în refugiu la Kiev şi doar un scurt timp a fost obligat să locuiască la Moscova (1808-1809), unde a plecat fără ceilalţi membri ai familiei.
A murit la o vîrstă trecută cu puțin peste 50 ani la Kiev, după o călătorie la St.Petersburg.

Această moarte subită a aristocratului fanariot a produs în Rusia zvonuri  datorita misterului care a  inconjurat-o.


1848: Guvernul provizoriu revolutionar  din Muntenia a emis un Decret prin care se instituia o “Comisie a proprietatii”, destinata  rezolvarii problemei agrare.

Decretul prevedea alcătuirea Comisiei proprietății, dintr-un numar egal de deputați dintre proprietari și clăcași, având drept obligație întocmirea unui proiect de lege pentru înfăptuirea punctului 13 al Proclamației de la Izlaz. Acesta a fost completat cu Ordinul din 14/26 iulie, prin care fiecare județ trebuia să trimită câte 2 membri în această comisie. În cele nouă ședințe, desfășurate în perioada 10/22–19/31 august, au avut loc dispute înverșunate care însă nu au dus la un rezultat.

Presiunile externe si iminenta unei interventii militare straine duc in august 1848 la suspendarea dezbaterilor acestei  comisii.

1885: S-a născut la București, actrița și regizoarea română  Marioara Voiculescu, considerată a fi fost una dintre cele mai bune actrițe din primele decenii ale secolulului XX, ; (d. 3 martie 1976, la București).

Marioara Voiculescu-actor, regizor

A fost considerată o adevărată „vedetă”, comparată în epocă cu cele mai celebre interprete ale scenei europene, Eleonora Duse, Sarah Bernhardt și Rejane. A studiat la Conservatorul de Muzică și Artă Dramatică din București (1900–1903), cu Aristizza Romanescu. A debutat oficial pe scena Naționalului bucureștean la 13 ianuarie 1904, rolul principal din Casta-Diva de Haralamb Lecca.

L-a avut ca maestru pe Paul Gusty, s-a format ca actriță sub direcția lui Alexandru Davila, la Teatrul Național și în Compania acestuia. Alexandru Davila a ridicat-o la rangul de „Mareșală a Teatrului Românesc”. A avut compania ei de teatru, a fost directoare de trupă și a fost protagonistă și coregizoare, pentru primele producții de filme românești, a lui Leon M. Popescu.

A regizat filmele: Amorurile unei prințeseDetectivulDragoste de marinarRăzbunareaSpionulViorica; a jucat în filmele: Dragoste la mănăstireAmorurile unei prințeseDetectivulDragoste de marinarFedoraRăzbunareaSpionulViorica. În 1953 i s-a acordat titlul de Artist Emerit al Republicii Populare Romîne „pentru merite deosebite, pentru realizări valoroase în artă și pentru activitate merituoasă

1887: S-a născut cântăreţul Rudolf Steiner.

A contribuit, în 1919, la înfiinţarea Societăţii lirice „Opera” şi la transformarea ei în „Opera Română” din Bucureşti, printre ai cărei membri fondatori se numără; (m. 1963).

1894:  S-a născut Piotr Kapița, laureat al Premiului Nobel (d. 8 aprilie 1984, Moscova),fizician rus de origine basarabeană, cercetător al atomului, distins cu Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1978, împreună cu Arno Allan Penzias și Robert Woodrow Wilson.

Motivația Juriului Nobel:

pentru invențiile și descoperirile sale de bază în domeniul fizicii temperaturilor joase„.

1903: S-a născut la Orlat, Sibiu, muzicologul Octavian Beu, autorul unor importante  ediţii critice şi culegeri de folclor; (m. 2 ianuarie 1964, Sibiu).

Mai multe surse menţionează ca an al naşterii sale 1893.

A susținut concerte de muzică de cameră în țară și în străinătate, conferințe și emisiuni radiofonice. După debutul timpuriu în critică muzicală la Budapesta (1912), a semnat cronici de artă plastică, articole și studii de istorie, precum și cronici muzicale în MuzicaStudii muzicologiceRampaUniversulCuvântulCele trei Crișuri (Oradea), România (Roma), Radio-Welt (Viena), Stambolul (Istanbul), etc. A fost diplomat la Roma, Constantinopol, Rio de Janeiro, Viena și Praga, adunând un prețios material documentar despre istoria, cultura și muzica românească. A descoperit la Weimar și a publicat partitura pentru pian a Rapsodiei române de Liszt (1936).

A întocmit catalogul expoziției de artă plastică Răscoala lui Horea (1935), a publicat eseurile Răscoala lui Horea în arta epocii și Răscoala lui Horea în corespondența împăratului Iosif II cu arhiducele Leopold de Toscana. A sprijinit publicarea colecției lui Matthias Friedwagner Rumanische Volkslieder aus der Bukowina.

A scris lucrări de muzicologie: Siluete de la Opera Română. Egisto TangoGheorghe Dima. Viața și opera saGeorge Enescu la VienaFranz Liszt în România„Rapsodia română” de Franz LisztMuzica românească în ArdealCompozitorul Tiberiu Brediceanu în „Societatea de mâine”, ediții critice: Liszt FranzRapsodia RomânăMiculi Carol. Horă în Moldova

1911 – Primul pilot militar român, Ștefan Protopopescu

1911: A primit brevetul primul pilot militar român, sublocotenenul din arma geniului Ștefan Protopopescu.

Stârnind văzduhul… | Agenția de presă Rador

.La 17 iulie a fost brevetat al doilea pilot militar, sublocotenenul din arma geniului Gheorghe Negrescu. Aceștia au învățat tehnica pilotajului la Complexul Aeronautic de la Chitila, pe avioane tip Farman III model 1909 construite în licență în atelierele de la Chitila. 


1922: Johnny Weissmüller, înotător american originar din Timișoara, coboară sub 1 minut recordul mondial la 100 m liber (58.6 secunde).

Johnny Weissmüller, născut Peter Johann Weissmüller, (n. 2 iunie 1904, în cartierul Freidorf din Timișoara, pe atunci în Ungaria – d. 20 ianuarie 1984, Acapulco, Mexic) a fost un sportiv și actor american de origine germană.

Părinții săi, șvabii bănățeni Petrus Weissmüller și Elisabeth Weissmüller născută Kersch, au emigrat în SUA împreună cu fiul lor în vârstă de șapte luni.

Copil bolnăvicios, a fost sfătuit de un medic să se apuce de înot. Așa a ajuns de cinci ori campion olimpic la înot (1924-1928), deținătorul a 67 de titluri mondiale și 52 de titluri naționale.

A deținut recordurile la stilul liber la toate probele de la 100 de yarzi la jumătatea de milă și a fost primul care a înotat 100 m sub un minut.

A devenit celebru prin seria de filme Tarzan, ecranizări inspirate de romanele lui Edgar Rice Burroughs. Seria de filme a început la studiourile MGM, cu Tarzan the Ape Man (Tarzan omul-maimuță), în 1932. 

 Johnny Weissmüller a fost căsătorit de șase ori.Respectându-i-se dorința, la înmormântarea sa, coșciugul a fost coborât în groapă având ca fond sonor celebrul strigăt al lui Tarzan.

La ediția din 2012 a Jocurilor Olimpice, una dintre stațiile metroului londonez a purtat numele lui Johnny Weissmuller.


1926: S-a născut la Câmpina, renumitul acordeonist Marcel Budală, faimos pentru interpretarea muzicii lăutăreşti, instrumentist solist şi acompaniator în Orchestra de muzică populară Radio; (m. 6 ianuarie 1989, Bucuresti).

Imagini pentru Marcel Budală,photos

A debutat in 1945  pe scena Teatrului „Alhambra” din Bucureşti într-o formaţie de muzică populară.

În 1946, terminându-şi liceul, este încadrat în orchestra de muzică populară a Direcţiei Generale a Serviciului Muncii (DGSM), dirijată în acea perioadă de cunoscutul Iancsi Korossy, iar in 1949 este angajat în cadrul Orchestrei de muzică populară a Radiodifuziunii ca solist instrumentist.

În perioada 1960-1968, colaborează cu mari dirijori şi şefi de orchestre, notabili fiind Victor Predescu, Constantin Mirea, Radu Voinescu şi Nicu Stănescu.

A întreprins numeroase turnee artistice atât în ţară, cât şi în străinătate, în Bulgaria, Germania, Iugoslavia, Israel şi Franţa.

 1933: A murit istoricul şi numismatul român  Mihail C. Suţu.

A fost guvernatorul Băncii Naţionale a României in perioada 12 martie 1907 – 1 noiembrie 1909.

A pus bazele unei cercetări numismatice sistematice şi istorice, înscriindu-şi numele între primii numismaţi din sud-estul Europei.

A donat Academiei Române întreaga sa colecţie de monede şi antichităţi.

A fost membru titular al Academiei Române din 1909; (n. 1841).

1934: S-a promulgat Legea nr. 2.088/9 iulie 1934 a Fondului Național al Cinematografiei. Fondul, destinat creării bazei materiale și finanțării producției cinematografice naționale, era alimentat din două taxe: una, de 1 leu la fiecare bilet de cinematograf; alta, de 10 lei pentru fiecare metru de film importat în țară. A fost publicată în Monitorul Oficial nr. 4.515/11 iulie 1934.

1940: Guvernul român a fost silit să inițieze tratative cu Sofia și Budapesta, pentru cedarea de teritorii în Transilvania și Dobrogea.

După ce a renunțat la garanțiile anglo-franceze (din aprilie 1939), România a fost silită să inițieze tratative cu Bulgaria și Ungaria. Acțiunile URSS din iunie-iulie 1940 au avut, în ansamblu, un efect catastrofal asupra României.

Notele ultimative din 26–27 iunie 1940 nu numai că au inaugurat, ci pur și simplu, au declanșat – aidoma unei reacții în lanț – procesul dezintegrării teritoriale a României Mari.

1941: În Transilvania de nord-est, ocupata de Ungaria horthysta în urma Dictatului de la Viena, a inceput organizarea de catre autoritățile maghiare de ocupație a detașamentelor de muncă forțată, formate din români.

La 9 iulie 1941, Comandamentul maghiar Corpului IX Armată din Cluj, prin ordinul 3.712/III-1941, anunța prefecturile județelor din nordul și estul Transilvaniei că Ministerul Apărării Naționale a hotărît înființarea detașamentelor de muncă românești, puse la dispoziția autorităților militare și civile pentru diferite lucrări.

1941b Detașamentele De Muncă Din Români în Transilvania De Nord

Un detașament era alcătuit din patru plutoane a 50 de oameni și era supravegheat de o gardă formată din 1–2 ofițeri și 15 soldați.

1941: Armata Româna a încheiat operațiunile militare în nordul Bucovinei, atingând granița existentă intre Romania si URSS din vara anului 1940.

1943: S-a nascut la București  cunoscuta interpretă română de muzică ușoară si  populară, actriță de teatru si  film, compozitoare, textieră, realizatoare de emisiuni TV si radio, Margareta Pâslaru.

Cum arată apartamentul Margaretei Pâslaru din New York! Valorează 1,2 milioane de dolari

Din repertoriul vast – peste 1000 de titluri – au fost înregistrate 783 de melodii la Radio, pe discuri, Televiziune, piese cântate în turneele din țară și străinătate, a căror evidență a rămas doar în memoria fanilor. Apreciata cântăreață-interpretă a evoluat ca actriță în teatru și film, și a început să compună cu originalitate muzică și text, acompaniindu-se la pian.

În 1968, juriul internațional al Festivalului Cerbul de Aur îi oferă Margaretei Pâslaru o mențiune , ceea ce înscrie numele României în palmaresul primei ediții.   Invitată să cânte și în străinătate, Margareta nu primește viză timp de 10 ani. 

În 1981, Margareta Pâslaru prezintă primul recital de autor pe versurile unor poeți consacrați cum ar fi Ion Minulescu, Ana Blandiana, Virgil Carianopol.

A scris cartea „Eu și Timpul”.

1946: S-a născut  interpreta română de muzică ușoară, Angela Similea.

Angela Similea - Wikipedia

Ioana Angela Similea (n. 9 iulie 1946, comuna 1 Decembrie, județul Ilfov) este o cântăreață română de muzică ușoară, de mare succes în anii ’70 – ’80 ai secolului al XX-lea.  Printre marile ei hituri se numără: „Bun venit rază de soare”, „Nesuferită tristețe”, „Când băieții ne privesc”, „Un albastru infinit”, „Dacă n-ai fi existat”, „Grăbește-te și vino”, „Balada iubirilor deschise”, „Recheamă-mă și-am să revin”, „Voi cânta pentru mileniul trei”, „Nu-mi lua iubirea”, „Viața merge iubind înainte”, „Ultimul tramvai” sau „Să mori de dragoste rănită”.

1947:  Consiliul de Miniştri al guvernului  român a decis să remită secretarului general al Organizaţiei Naţiunilor Unite, Declaraţia de intrare a României în această organizaţie şi de aderare la Carta Naţiunilor Unite.România a demarat procedurile de aderare la Organizația Națiunilor Unite imediat după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, din 1946, dar fără succes.

Cererea adresată la 9 iulie 1947 de Gheorghe Tătărescu, ministrul afacerilor străine, a fost respinsă de Consiliul de Securitate al ONU la data de 1 octombrie a aceluiași an, ca pentru toate țările „satelit URSS”. Aderarea țării noastre a fost blocată până la 14 decembrie 1955, când a fost admisă, la recomandarea Consiliului de Securitate al ONU.

 1947: S-a născut interpreta română de muzică ușoară, Mirabela Dauer (Bela Scorțaru).

1947 Mirabela Dauer

1968: S-a născut in localitatea  Ștefănești, județul Argeș, solistul vocal, compozitorul şi textierul, Daniel Iordăchioaie.

Imagini pentru Daniel Iordăchioaie.photos

1978: A murit compozitorul Zoltán Aladár; (n. 1929) una dintre figurile importante ale mișcării corale din Transilvania.A publicat și sub pseudonimul de Homoródi Zoltán.

După absolvirea secției de pedagogie muzicală a obținut un post de preparator la Institutul de Muzică Gheorghe Dima, apoi va fi numit asistent . Din 1954 este membru al Uniunii Compozitorilor.Va publica frecvent în revistele și ziarele clujene și bucureștene: UtunkMűvelődés, Útmutató.

Ocazional a colaborat și cu Radio Cluj. După mutarea sa la Târgu Mureș, pe lângă activitatea didactică va ocupa pe perioada stagiunii 1958/59 funcția de dirijor al Ansamblului Popular Secuiesc de Stat. Între 1959–1960 este redactor muzical la Radio Târgu Mureș; e consilier și dirijor a mai multor formații corale locale. Din 1960 devine secretarul filialei mureșene a Uniunii Compozitorilor, din 1968 este unul din vicepreședinții Uniunii. În același ani, la adunarea generală a Uniunii va milita pentru înființarea unei reviste muzicale în limba maghiară.

Din 1965 se află în fruntea Filarmonicii de Stat de la Târgu Mureș.

S-a numărat printre inițiatorii Zilelor Muzicale Târgu-Mureșene, organizate prima oară în anul 1971. În 1966 este distins cu Meritul Cultural clasa a IV-a, în 1967 primește premiul Enescu pentru compoziție acordat de Academia Română; în 1970 va câștiga premiul concursului coral Ion Vidu, iar în 1972 a primit premiul Uniunii Compozitorilor pentru lucrarea Simfonia a II-a. Din performanța sa componistică se remarcă prelucrările din folclor, respectiv lucrările corale, care reprezintă o parte însemnată a operei lui Zoltán Aladár.

Cele mai iportante lucrări simfonice: Divertimento (pentru orchestră de coarde și două clarinete, 1952); Nyitány [Uvertură] – 1955; Korondi táncok [Dansuri din Corund] – suită pentru orchestră populară pe baza unor culegeri din zona Sovatei, 1957; prelucrare pentru orchestră simfonică, 1960); Ünnepi nyitány [Uvertură festivă], 1961; I. szimfónia [Simfonia I.], 1961; Marosmenti táncok [Dansuri din valea Mureșului] – suită simfonică, 1968; Kis szvit [Minisuită] – 1970; II. szimfónia. Laudus terrae natalis [Simfonia II. Laudus terrae natalis], 1972; Bevezetés és allegro [Introducere și allegro], 1977; Bihari rapszódia [Rapsodie bihoreană] – neterminată.

A publicat și volumul Karvezetők könyve [Ghidul dirijorilor corali] – împreună cu Szalmán Lóránt și Forró László. București, 1968.

Publicații redactate de Zoltán Aladár: Dalgyűjtemény. Kórusművek vegyes, gyermek-, női és férfikarra [Colecție de cîntece. Lucrări corale pentri coruri de copii, coruri feminine și bărbătești] –1958; Înalţă-te cîntec – Szálljon dalunk. Kóruskötet két nyelven – Volum bilingv pentru coruri (1966).

A fost înmormântat în cimitirul reformat din Târgu Mureș.


1988: A încetat din viaţă la București, lingvistul  român de etnie evreiasca, Alexandru Graur, membru titular al Academiei Române (din 1955) ; (n. 9 iulie 1900, la Botoșani).

Imagini pentru al graur photos

Alexandru Graur s-a născut într-o familie de origine evreiască. Mama sa aparținea familiei de cărturari Sanielevici, din care au provenit și criticul literar Henric Sanielevici, precum și matematicianul Simion Sanielevici.

Din cauza profesiei de contabil a tatălui său, Graur și-a schimbat deseori domiciliul împreună cu părinții. Studii A absolvit Facultatea de Litere a Universității din București, fiind licențiat în filologie clasică și limba română (1922). Între 1924-1929 a studiat la Paris, unde a obținut diploma la École Pratique des Hautes Études.

Și-a susținut doctoratul la Sorbona cu o teză de lingvistică indo-europeană. Revenit la București, a îmbrățișat activitatea didactică și în paralel a publicat studii în diverse periodice.

Premii, onoruri și distincții primite

  • 1932 și 1936- Premiul Bibesco al Societății de lingvistică din Paris
  • 1948 – Membru corespondent al Academiei Române (atunci Academia R.P.R.)
  • 1954 – Premiul de Stat al statului român (atunci R.P.R)
  • 1955 – Membru titular al Academiei Române
  • 1964 – Om de știință emerit

 1989: A murit Călin Gruia (pseudonimul lui Chiril Gurduz), autor de literatură pentru copii; redactor la emisiunile pentru copii ale Radioteleviziunii Române între anii 1951 şi 1969; (n. 1915).

1993: Conferința Națională a Frontului Democrat al Salvării Naționale (FDSN), a hotărât schimbarea denumirii partidului în Partidul Democrației Sociale din România (PDSR).


2018: A decedat Ion (Jean) Cazaban, critic de teatru, istoric, profesor universitar la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică din București și cercetător ştiinţific principal la Institutul de Istoria Artei „G.Oprescu” al Academiei Române.

A scris numeroase studii dedicate istoriei regiei, scenografiei şi avangardei teatrale româneşti; (n. 1935).

CALENDAR CREȘTIN ORTODOX

Sfantul Pangratie; Cinstirea Icoanei Maicii Domnului de la Manastirea Neamt

Sfântul Pangratie

Sfantul Pangratie; Cinstirea Icoanei Maicii Domnului de la Manastirea Neamt

Sfantul Pangratie s-a nascut in Antiohia și va ajunge împreuna cu parintii sai in Ierusalim, pentru a asculta cuvintele si a vedea minunile lui Hristos.

In Ierusalim, Sfantul Pangratie s-a facut cunoscut Apostolului Petru și a primit  Sfantul Botez dupa Inaltarea Domnului.

Mai tarziu, dupa ce a trăit un timp intr-o pestera, Sfantul Apostol Petru l-a hirotonit episcop al Tavromeniei (Taomirna), in Sicilia. Aici, Sfantul Pangratie a dărâmat idolii si a convertit pe multi păgâni la crestinism.

Acvilin, un comandant pagan, auzind ca intreaga cetate a Tavromeniei a devenit crestina, a pornit spre ea cu armata, cu gandul de a o distruge. Sfantul Pangratie a iesit din cetate impreuna cu clerul, purtand in maini Sfanta Cruce.

Cand armata pagana s-a apropiat de cetate, a cazut asupra lor intuneric, incat soldatii, cuprinsi de spaima, s-au omorat intre ei. Asa a fost salvata cetatea prin rugaciunea lui Pangratie.

Dupa moartea lui Bonifatie, conducatorul Siciliei convertit la crestinism, Sfantul Pangratie a fost ucis de Montan, noul conducator al Siciliei.

Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Neamț- Lidianca

Icoana Maicii Domnului de la Manastirea Neamt - Lidianca

Icoana Maicii Domnului de la Manastirea Neamt este cinstita incepand cu anul 2018, pe 9 iulie. Aceasta zi de cinstire a fost trecuta in calendarul ortodox cu cu aprobarea Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane.

Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Neamț este una dintre cele mai vechi si frumoase icoane din tara, renumita ca facatoare-de-minuni. Istoria acestei icoane ne-a fost insemnata in scris de catre „staretul Neonil”, in anul 1839.

Cea mai veche si mai valoroasa, nu doar dintre icoanele facatoare de minuni din Moldova, ci din Romania, este considerata Maica Domnului „Lidianca”, de la Manastirea Neamt.

Aceasta icoană este cunoscută cu numele de Lidianca. pentru ca ar fi o copie dupa o icoana a Maicii Domnului din Lida si pentru ca are chipul Sfantului Gheorghe, originar din Lida.

Bibliografie (surse) :

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;
  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;
  3. e.maramures.ro ;
  4. Wikipedia.ro.;
  5. mediafax.ro ;
  6. worldwideromania.com ;
  7. Enciclopedia Romaniei.ro ;
  8.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;
  9.  Istoria md.
  10. istoriculzilei.blogspot.ro;
  11. CreștinOrtodox.ro;
  12. Cinemagia.ro.

09/07/2021 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Un comentariu »

  1. A republicat asta pe Cronopedia.

    Apreciază

    Comentariu de Ioan M. | 09/07/2021 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: