CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

ZIUA DE 1 IULIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR


 

Ziua de  1 iulie în istoria noastră

1594: A murit la Bolzano, în Italia, domnul Moldovei  Petru al VI-lea Şchiopul; (n. 1537).

A urcat pe tronul Moldovei  de patru ori, un „record” neegalat ulterior în istoria Principatelor Române.

Tot el a fost primul din familia Basarabilor,  domnitoare în Muntenia,care a urcat pe tronul moldovenesc al Muşatinilor. 

Cele patru domnii, documentate la zi, lună şi an au durat conform datelor de mai jos.

Prima domnie – 11 iunie 1574 – 18 noiembrie 1577;
A doua domnie – 31 decembrie 1577 – 9 februarie 1578;
A treia domnie – 13 martie 1578 – 2 decembrie 1579 şi
A patra domnie – 17 octombrie 1582 – 9 august/19 august 1591.

A fost un record de durată a domniei rămas neegalat ulterior în istoria Principatelor Române.

A luat măsuri de stimulare a agriculturii și comerțului, prin atragerea în țară a cât mai multor negustori străini, a dispus întocmirea unui catastih privind categoriile de contribuabili.

 Patriarhul Ecumenic Ieremia al II-lea al Constantinopolului scria în 1588 despre Petru Şchiopul: 

„Era un om dulce la cuvânt, sever la purtări, îndemânatic la fapte, ştia limba turcească, cea grecească şi cea românească … şi nu numai aceste daruri le avea, dar era foarte încercat la orice meşteşug şi la litere şi-i plăcea de oamenii învăţaţi, şi-i întreba în tot chipul despre astronomie, despre zodii şi alte lucruri subţiri. Îi plăcea mult de cântăreţi şi avea un preot cu meşteşug, îndemânatec”.

CE A ASCUNS PRIMUL TRATAT INCHEIAT INTRE MOLDOVENI SI ENGLEZI | Moldova  Suverană

Foto: Petru Şchiopul şi regina Elisabeta I a Angliei

A fost voievodul care a folosit pentru prima dată limba română în cancelaria domnească, iar în anul 1583 şi a ridicat prima fabrică de hârtie din Moldova.

Acesta a încercat să atragă cât mai mulţi negustori străini pentru a stimula comerţul, însă totodată a încurajat dezvoltarea agriculturii. 

Pe 27 august 1588, Petru Şchiopul le-a acordat un privilegiu negustorilor englezi, care trebuiau să plătească doar 3% taxă, în timp ce ceilalţi negustori trebuiau să achite o taxă de 12%, totul în baza unei înţelegeri semnate cu William Harborne, fostul ambasador englez la Constantinopol.

A fost primul tratat comercial încheiat cu Anglia.

Până la începutul anului 1591, Petru Şchiopul a dispus întocmirea unui catastih privind categoriile de contribuabili, pentru a oprit haosul financiar care se instalase în Moldova. Acest catastih este cel mai vechi izvor demografic şi fiscal descoperit până în zilele noastre în Moldova.

Cum tributul cerut de otomani creştea de la an la an, Petru Şchiopul a renunţat la tronul ţării deoarece „nici într-un chip nu vru să să apuce de acea dare şi să ia blestemul ţărâi asupra lui” consemnau cronicarii vremii. 

Pe 19 august 1591, acesta a părăsit Moldova şi a plecat în Polonia, A decedat în iulie 1594 şi a fost înmormântat în interiorul mănăstirii franciscanilor din Bolzano, Italia.

1822: Este abolit regimul fanariot si  sunt restabilite domniile pământene in Moldova si Muntenia.

Grigore IV-lea Ghica (Grigore Dimitrie Ghica), Domn al Munteniei
Ioan Sandu Sturdza, Domn al Moldovei

Foto: Domnitorii Ioan Sandu Sturdza   și  Grigore al IV-lea Ghica

Rolul activ jucat de domnitorii fanarioţi în revoltele grecilor de după 1820 şi haosul provocat de mişcarea Filikí Eteria în Moldova şi Muntenia, ca şi răscoala condusă de Tudor Vladimirescu în 1821, au dus la încetarea numirii de domnitori din rândul membrilor familiilor fanariote în ambele principate româneşti.

În primăvara lui 1822, de la Bucureşti şi Iaşi au fost trimise delegaţii pentru a cere Înaltei Porţi, domni pământeni.

Din aceste delegaţii au făcut parte printre alţii: Ioan Sandu Sturdza, un coborâtor al lui Vlad Ţepeş, Grigorie Dimitrie Ghica, nepot de frate al  lui Grigore Alexandru Ghica al Moldovei care fusese decapitat şi vornicul Iordache Rîşcanu, viitor membru în divanul domnesc al Moldovei.

Această acţiune a adus în Moldova, după lunga perioadă fanariotă, din nou un domn pământean în persoana lui Ioan Sandu Sturdza şi în Muntenia pe Grigore al IV-lea Ghica (Grigore Dimitrie Ghica).

Deşi înfrântă prin intervenţia armatelor otomane, Revoluţia din 1821 a lui Tudor Vladimirescu a reuşit să determine sfârşitul epocii fanariote, lucru care a dus la înlăturarea gravelor prejudicii aduse de Poartă statutului de autonomie a celor două Ţări Române.

Totodată, revoluţia a consolidat ceea ce Nicolae Bălcescu va denumi mai tîrziu ca fiind „Partida Naţională”.

 

Mahmud II-lea, sultan turc (1808-1839)Nikolae I, împărat rus (1825-1855)
Mahmud II-lea, sultan turc (1808-1839)Nikolae I, împărat rus (1825-1855)

Perioada domniilor naţionale a reprezentat tranziţia spre organizarea modernă a societăţii, dar atît Grigore D. Ghica în Muntenia, cît şi Ioan Sandu Sturdza în Moldova, nu au avut nici răgazul, nici mijloacele necesare, pentru a profita de un climat de stabilitate politică si  de ordine, pentru a realiza reformele menite să reînnoiască structurile societăţii, să reformeze instituţiile statului, ei reuşind doar prin măsuri administrative, să diminueze abuzurile.

Este adevărat, că împrejurările au fost deosebit de vitrege pentru cei doi domni români, dar şi propria lor capacitate şi voinţă nu le-au permis să realizeze schimbări calitative în viaţa celor două principate.

Perioada domniilor pămîntene a fost în scurt timp întreruptă de ocupaţia militară rusă din timpul războiului ruso-turc din 1828-1829.

1831 : În Muntenia a fost adoptat Regulamentul Organic.

1831 Regulamentul Organic

Prin Tratatul de pace de la Adrianopol (care a încheiat războiul ruso-otoman din 1828–1829), Rusia a devenit putere protectoare a Principatelor Române. Suzeranitatea otomană a continuat să se manifeste prin încasarea tributului și confirmarea domnitorilor. Între anii 1828–1834, Principatele Române s-au aflat sub ocupație militară rusă.

Țarul Nicolae a însărcinat să transpună în practică în Țările Române prevederile tratatului de la Adrianopol pe Contele Pavel Kiseleff, care a preluat această funcție în noiembrie 1829. Cea mai importantă realizare a sa a fost, prin coordonarea celor două comisii boierești, elaborarea, pentru Muntenia și Moldova, a primelor legi fundamentale cu rol de Constituție, Regulamentele Organice.Acestea au fost rezultatul srânsei colaborări dintre autoritățile rusești și boierii români.

Cu toate criticile care se aduc acestui document, nu poate fi ignorat faptul că el a consacrat pentru prima oară principiul separației puterilor și a favorizat dezvoltarea noilor relații economice. Regulamentul organic a fost adoptat în două versiuni similare (diferențele erau legate doar de buget și restricțiile privind forțele militare) la 1/13 iulie 1831 în Muntenia și 1/13 ianuarie 1832 în Moldova.

1831: S-a hotărât înființarea Bibliotecii Colegiului Sf. Sava din București. S-a constituit prin legea Regulamentul școlilor din 1833, care stipula: „Pentru a se întocmi pe nesimțite o bibliotecă în Colegiul din Sfântul Sava, și alta în școala din Craiova, se va întrebuința o sumă de lei 5.000 pe an, pentru cumpărarea cărților, iar acum se vor aduna în Biblioteca din București în Colegiul Național Sf. Sava cărțile manuscriselor ce se vor afla împărțite la felurite locuri publice, precum Mitropolia, Episcopiile, Mînăstirile și altele […] Se va face încă o rînduială ca autorul sau editorul ce va publica vreo carte în Principatul Țării Românești să fie dator să dea cinci exemplare pentru Biblioteca școlii din București și trei exemplare pentru Biblioteca școlii din Craiova”.

1831 Prima bibliotecă publică din București la Colegiul Sf. Sava

Aceasta urma să aibă dublu rol: bibliotecă școlară și bibliotecă publică, indirect succesoare a Bibliotecii Mitropoliei Țării Românești. Anual trebuia să se aloce suma de 350.000 lei pentru ținerea școlilor publice în Capitală și în celelalte orașe ale Principatului, a Tipografiei, a Bibliotecii.

Fondul acesteia de carte se află, în prezent, în colecția Bibliotecii Metropolitane „Mihail Sadoveanu”.

1866: A fost  promulgată prima Constituţie a României (în vigoare – cu unele modificări din 1879, 1884 şi 1917 – până în 1923, când a fost înlocuită de Constituţia României Mari), redactată după modelul Constituţiei Belgiei din 1835, considerată atunci a fi cea mai avansată pe plan european.

Era un act de factură liberală care proclama suveranitatea națională, stabilea libertăți și drepturi cetățenești şi prin care se instituia principiul separării puterilor în stat (1/13).

Constituția din 1866 a fost actul juridic și politic fundamental al României, adoptat după Unirea Principatelor Române, prima constituție propriu-zisă a României. Adoptată după modelul Constituției Belgiei din 1831, a fost cea mai longevivă constituție (1866–1923, cu unele modificări, în 1879, 1884 și 1917) și cea mai importantă realizare a regimului lui Carol I, fiind totodată una dintre cele mai democratice constituții din Europa în mometul respectiv.

A transformat România în monarhie constituțională ereditară și prevedea principii democratice precum: separarea puterilor în stat, responsabilitate ministerială, drepturi și libertăți cetățenești, dar menținea totodată votul cenzitar.

NOTĂ: Actuala Constituţie a României a fost adoptată în şedinţa Adunării Constituante din 21 noiembrie 1991 şi a intrat în vigoare în urma aprobării ei prin referendumul naţional din 8 decembrie 1991.

Constituţia a fost revizuită în anul 2003 prin adoptarea Legii de revizuire a Constituţiei României, aprobată prin referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003, lege intrată în vigoare la data de 29 octombrie 2003, data publicării în Monitorul Oficial al României.

1877: A murit la Bucuresti, Simeon Marcovici,(Marcu Simion; n.25 ianuarie 1802), profesor, publicist şi traducător, fost primar al Bucureștiului.

A studiat la Academia greceasca din Bucuresti si la scoala lui Gh. Lazar, apoi, din 1820, timp de sapte ani, a fost bursier al Eforiei scoalelor la Pisa si Paris, unde a urmat filosofia, filologia si matematica.

Intors la Bucuresti, este numit profesor  de matematica, franceza si retorica la Colegiul „Sf. Sava”.

Colaboreaza la Curierul romanesc. Gazeta Teatrului National, Muzeul National etc, iar din 1859 conduce, un timp, impreuna cu C.N. Brailoiu, ziarul Conservatorul progresit.

Detine functii importante (secretar particular al lui Gh. Bibescu, cenzor al Tarii Romanesti, primar al capitalei, iar dupa 1850, efor al scoalelor).

Având „darul de a placea tuturor guvemurilor” (Gr. Alexandrescu), este rasplatit cu onoruri si gratificatii. Favorit al lui Bibescu, nu participa la revolutia de la 1848, dar este printre „chezasii” membrilor falansterului de la Scaieni.

Simeon Marcovici

A fost un promotor al învăţământului în limba română.

Publica in presa vremii articole, cuvantari, recenzii: „Idee pe scurt asupra tuturor formelor de obladuiri” (Curierul romanesc, 1829),  Cuvint ce s-au zis la deschiderea Scoalei nationale din Bucuresti in 1827, septembrie 15.

Simeon Marcovici continua, alaturi de Heliade, initiativele lui Gh. Lazar de la Colegiul „Sf. Sava” si contribuie la aplicarea programului Societatii Literare (raspindirea cartii, cultivarea limbii, traduceri din literatura europeana etc).

El impartaseste convingerile Scolii ardelene si ale lui Gh. Lazar despre insemnatatea scolii si a raspindirii cartii, a stiintei, pentru luminarea natiei si eliberarea ei de servitutea superstitiei. in acelasi spirit luminist, il preocupa „canonisirea” limbii si imbogatirea ei cu „ziceri noi”, urmind normele stabilite de Heliade si de Societatea Literara.

Cea mai importanta traducere a lui Simeon Marcovici , Culegere din cele mai frumoase Nopti ale lui Young (1831), dupa versiunea libera a lui Le Tourneur, este o carte „inalta” menita „sa faca pe oameni virtuosi”.

Reeditata intr-o forma „indreptata si adaogata”, ea devine „una din cartile cele mai citite” (P. Grimm), folosita la Colegiul „Sf. Sava” pentru „deprinderea tinerimei cu analisuri si compuneri”.

Fidele originalelor in spirit, nu si in litera, traducerile lui Simeon Marcovici se impun prin limba supla si mladioasa, remarcata de Eminescu:

„Marcovici face parte din generatia aceea care a prefacut limba romana in limba literara Limba traducerilor sale este aproape clasica si poate servi de model oricarui scriitor roman”.

Familiarizandu-i pe romani cu literatura preromantica europeana, traducerile lui Simeon Marcovici au deschis calea afirmarii creatiei literare nationale.

1878: S–a încheiat Congresul de pace de la Berlin. Prin Tratatul de pace s–au recunoscut independenţa României şi drepturile ei asupra Dobrogei.

Judeţele Cahul, Bolgrad şi Ismail  din sudul Basarabiei, intrate în componenţa României după războiul Crimeei,au  fost reîncorporate Imperiului Ţarist.

1878: A fost emisă o notă circulară a Ministerului Afacerilor Străine  către agenţiile diplomatice ale României de la Paris, Roma, Viena, Berlin, Sankt Petersburg şi Belgrad, prin care agenţii României erau chemaţi să ceară guvernelor respective transformarea agenţiilor diplomatice şi a consulatelor generale din Bucureşti în legaţii şi ridicarea la acelaşi grad a agenţiilor diplomatice româneşti în capitalele statelor respective.

1880 (1/13 iulie): Începe să funcţioneze Banca Naţională a României.

Actul de naştere al BNR s-a petrecut  la 17/29 aprilie 1880, când a aparut  în Monitorul Oficial nr. 90, Legea pentru înfiinţarea unei bănci de scont şi circulaţiune, Banca Naţională a României (cu un capital de 30 de milioane lei), sub formă de societate anonimă cu participarea statului (care deţinea o treime din acţiuni, celelalte două treimi aparţinând deţinătorilor particulari), cu privilegiul exclusiv de a emite monedă; primul guvernator a fost Ion I. Câmpinean.

1881: A apărut la Iaşi, “Contemporanul”, o revistă politică, culturală, științifică și literară (legată de ideologia socialistă din România), care a fost editata între iulie 1881 și mai 1891, sub îngrijirea lui Ioan Nădejde (1881-1885) și apoi a lui Vasile G. Morțun (1885-1891), avându-l ca mentor pe Constantin Dobrogeanu – Gherea.

Imagini pentru “Contemporanul”,photos

Redactorii revistei au fost: Sofia Nădejde, Gheorghe Nădejde, Theodor Dimitrie Speranția, Constantin Mille.

 1882 (1/13): Statul român a răscumpărat calea ferată Cernavodă-Constanţa şi portul Constanţa, de la o companie engleză căreia Turcia i le concesionase în 1857 (la 10 decembrie 1882 se va forma o Direcţie pentru exploatarea căii ferate, cu sediul la Constanţa).

1891: A murit Mihail Kogalniceanu, om politic, istoric, scriitor si publicist român, orator apreciat; (n. 1817). 

Marele om politic român  se considera, pe bună dreptate, „un adevărat fiu al secolului al XIX lea”.

 A jucat un rol important în Revoluția de la 1848, în lupta pentru Unirea Principatelor Române si mai tarziu in obtinerea independentei României.

Personalitate fascinantă a epocii moderne , Mihail Kogălniceanu s-a situat  în fruntea celor mai importanti  reprezentanți ai generației pașoptiste.

A  fost  prim-ministru și ministru de externe al României.

1902: A apărut revista românească de cultură, literatură şi artă  ”Luceafărul”.

A fost editată bilunar la Budapesta (1 iulie 1902–1 octombrie 1906), la Sibiu (15 octombrie 1906–3 decembrie 1911), săptămânal (1 ianuarie–15 noiembrie 1912) și din nou bilunar (16 noiembrie 1912–15 august 1914), lunar la București (1 ianuarie 1919–august-septembrie 1920) și la Sibiu (ianuarie-februarie-martie 1934–septembrie 1939). Din comitetul de redacție au făcut parte: Octavian Goga, Ioan Lupaș, Ioan Meitani, Dionise Stoica, Ioan Lăpădat, Vasile E. Moldovan, Sebastian Stanca, George Zărea.

Imagini pentru ”Luceafărul” revista photos

Prestigioasa publicaţie a lansat doi dintre cei mai reputaţi scriitori de la începutul secolului: Octavian Goga şi Ion Agârbiceanu.

 Animată de tinerii universitari români din Budapesta: Al. Ciura, O. Goga şi O. C. Tăslăoanu, revista va apărea şi la Sibiu (1906 – 1914, bilunar; 1934-1939, lunar; serie nouă: 1941-1944) şi Bucureşti (1919-1920, lunar).

1906: A fost creată Comisia Generală a Sindicatelor din România.

Între 29 iunie–1 iulie 1906, la Galați a avut loc conferința sindicatelor și cercurilor socialiste și a fost înființată Comisia Generală a Sindicatelor din România (CGSR). A fost adoptat și statutul general al mișcării sindicale. În același an s-au pus bazele caselor de ajutor reciproc ale sindicatelor.

1908: Istoricul român Nicolae Iorga înființează Universitatea Populară de la Vălenii de Munte.

A fost începutul unei activități de propagandă cultural-politică   prin cursurile de vacanță „sau de vară”, o acțiune fiind sprijinită cu entuziasm de românii din toate provinciile istorice.  

La 11 iunie 1908, an care amintea aniversarea a șase decenii de la izbucnirea memorabilei revoluții muntene din 1848-1849, publicația lui N. Iorga „Neamul Romanesc” anunța că „mai mulți profesori au luat hotărârea de a ține cursuri de vacanță la Vălenii de Munte.

Astfel că, în ziua de 2 iulie 1908, ziua comemorării morții lui Ștefan cel Mare, încep cursurile Universității populare din Vălenii de Munte.

În ziarul „Neamul Românesc pentru popor”, numărul 18, din 1934, Nicolae Iorga reamintea scopul acestor cursuri:

„Am deschis aceste cursuri de vară cu scopul dublu de a trezi sufletul românesc de pretutindeni și de a schimba prin acest suflet chiar formele de stat în care trăia poporul nostru… Am fost un luptător pentru împlinirea granițelor, dar și pentru ridicarea sufletească a claselor oropsite.”

1920: Se înfiinţează la Sibiu, în România, Şcoala militară de ofiţeri activi de infanterie (inaugurată la 19 decembrie), în prezent poartă numele de Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu”.

1920 Școala Militară de Ofițeri Activi de Infanterie Sibiu

 Primul comandant al acesteia a fost colonelul Cristea Vasilescu, ofițer de stat major, veteran din primul război mondial.

1926 : S-a născut la Soroca, în Basarabia,  dizidentul anticomunist Gheorghe Ursu, m. 17 noiembrie 1985 în timpul detenției la penitenciarul din Calea Rahovei

1926-1985 Gheorghe Ursu

Inginer constructor, poet, scriitor și disident. A debutat în literatură în cotidianul de orientare democratică Ecoul, în pagina literară realizată de Miron Radu Paraschivescu, Virgil Ierunca și Ion Caraion cu un microeseu despre Jean de Meung (22 mai 1944) și altul despre Jules Verne (8 august 1944). A început să scrie un jurnal personal intim, în care a notat zilnic, pe tot parcursul vieții, impresii și evenimente politice, culturale, personale, etc. și care a însumat mii de pagini. A urmat Facultatea de Construcții a Politehnicii din București și a lucrat la Institutul de proiectări în construcții ISLGC. S-a înscris în PCR, dar repede dezamăgit de turnura evenimentelor politice, a devenit, prin atitudinea sa contestatară, un ins incomod.

În 1950 a fost exclus din partid pentru întrebările nonconformiste privind guvernarea comunistă și pentru prietenia cu „elementele reacționare„Monica Lovinescu și Virgil Ierunca, Camil Baciu, Noldi Bălănescu, Sergiu Huzum și Mioara Cremene, Gad Calmanovici, Alexandru Mirodan, Gelu Ionescu, pictorul George Tomaziu, etc. În anul 1970 i s-a publicat la editura Litera volumul de versuri Mereu Doi cu o prefață scrisă de Nina Cassian.

În urma confiscări jurnalului intim, prietena lui, poeta Nina Cassian, a preferat să nu se mai întoarcă în România și a emigrat în SUA. Urmărit permanent de Securitate. A fost arestat pe 21 septembrie 1985, în urma denunțului unei colege de serviciu, care a intrat în posesia jurnalului său intim, jurnal confiscat ulterior de Securitate. A murit din cauza bătăilor primite în timpul detenției.

1929: Apare Legea privind crearea Regiei Autonome a CFR, care urma să ia în exploatare şi în administrare, toate liniile de cale ferată din ţară.

1929: S-a născut la Husi, scriitorul Costache Olăreanu; (m. 23 septembrie 2000, Iasi).

1933: S-a născut La Darabani, jud. Botoșani , medicul neurochirurg Leon Dănăilă,  considerat unul dintre cei mai buni neurochirurgi din Europa, membru titular al Academiei Române din 2004.

El figurează printre cele 500 de genii ale secolului 21 (potrivit publicatiei “500 Greatest Geniuses of the 21st Century” editata de Institutul Biografic American).

A fost cel care a folosit primul în România, încă din 1981, microscopul operator, care a revoluţionat chirurgia vasculară, scăzând astfel mortalitatea în urma intervernţiilor chirurgicale pe creier de la peste 50% la 4%.

Are la activ peste 40.000 de intervenţii chirurgicale.

1935: A fost înfiinţată Academia de Medicină din România, al cărei fondator a fost dr. Daniel Danielopolu.

Foto: Daniel Danielopolu (n. 12/25 aprilie 1884, Bucureşti; d. 29 aprilie 1955, Bucureşti), medic, fiziolog şi farmacolog român, profesor universitar la facultatea de medicină din Bucureşti.

Instituţia, denumită în prezent Academia de Ştiinţe Medicale (ASM), a fost desființată în 1948 și reînființată în anul 1969.

1937: S-a născut scriitorul şi publicistul Olimpian Ungherea; (m. 2012).

 1938: S-a născut medicul Nicolae Ghilezan, autor al unor importante contribuţii în domeniul oncologiei clinice şi al tratamentului multidisciplinar al cancerului.

Este membru corespondent al Academiei Române din 2000.

1940 : Incidentul armat româno-sovietic de la Vicovu de Sus.

În contextul evacuării și cedării Basarabiei și a Bucovinei de Nord către statul sovietic, în urma ultimatumului din 26 iunie 1940, trupele sovietice de ocupație nu au respectat noua linie de frontieră impusă tot de ei, depășind-o și înaintând în adâncimea teritoriului.

Incidentul armat de la Vicovu de Sus a fost o acțiune militară individuală, desfășurată între 1–3 iulie, la nord de localitatea Vicovu de Sus pe șoseaua Ciudei–Vicov, de către Batalionul 3 din Regimentul 16 Infanterie al Diviziei 7 Infanterie, aflat sub comanda maiorului Valeriu Carp, împotriva trupelor sovietice care se apropiau de linia de demarcație impusă Regatului României prin ultimatumul din 26 iunie 1940.

Un erou uitat: Valeriu Carp, salvatorul Putnei | Bucovina Profundă

Ca urmare a acestei acțiuni, a fost asigurată acoperirea zonei Gurii Putnei.

De aici nu ne mai retragem, peste Putna nu se trece. Mergeți la unități și organizați-vă poziții de apărare, și dacă rușii mai înaintează un pas, din ordinul meu și pe a mea răspundere, deschideți focul” (Valeriu Carp, la 1 iulie 1940, conform memoriilor de război ale colonelui Ioan Ambrosă). În acest context dificil, șapte delegații sovietice au presat Batalionul 3 Infanterie să se retragă, ceea ce ar fi însemnat că accesul pe șoseaua care ducea spre România, să fie liber. Subunitatea, însă, a rezistat chiar pe noua graniță aflată la nord de Vicovul de Sus.

Astfel, conform unui raport oficial al Corpului 10 Armată semnat de generalul Constantinescu, batalionul comandat de către Carp a ocupat o poziție defensivă și a stopat înaintarea trupelor sovietice, precum și a formațiunilor de partizani. Deasemenea, conducătorii grupelor de partizani au fost capturați de soldații lui Carp și împușcați pe loc.

De abia la 4 iulie, Batalionul 3 Infanterie s-a repliat pe aliniamentul râului Suceava, pentru a face joncțiunea cu restul Regimentul 16 Infanterie, unitate care a preluat cu începere de la ora 16.00 a aceleiași zile, controlul podurilor și drumurilor din acel perimetru. Potrivit faptelor sale, ulterior maiorul Valeriu Carp a fost citat prin Ordin de zi, pe întreg Corpul 10 Armată.

  1941: S-a născut  poetul, criticul şi istoricul literar Ion Pop.

1946: S-a născut in localitatea Unguriu, judetul Buzau, actrita română de teatru si film Aimée Iacobescu.

Aimée Iacobescu s-a nascut de fapt pe 23 iunie 1946, dar in acte a fost declarata data nasterii 1 iulie.

Are un frate geaman, emigrat in Franta.A absolvit ca sefa promotiei din 1968, Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică Bucuresti. A fost distribuita din primul moment la Teatrul National.

Debutul in teatru a avut loc la varsta de 16 ani, cand a jucat in spectacolele Alizuna de Tina Ionescu Demetrian si Adam şi Eva de Aurel Baranga. O remarcase la un festival scolar de poezie regizorul Sica Alexandrescu.

A fost solicitata sa joace in mai multe filme: 

Rapirea fecioarelor, Bolondos Vakacio, Haiducii lui Saptecai, Zestrea domnitei Ralu, Saptamana nebunilor, serialul Tv in limba franceza Revolta Haiducilor, Dumbrava Minunata, Cuibul de viespi, serialul Tv Detectiv fara voie, serialul State de Romania: Student la Sorbona, in total 17 filme pana în anul 2009. 

1946 : A fost fondat Teatrul Muncitoresc CFR Giulești.

Arhitecti romani – Horia Creanga (1892 – 1943) | O casa pe zi

Și-a deschis porțile în septembrie 1946.Ulterior și-a schimbat numele în Teatrul Giulești și s-a mutat în 1974 în clădirea de pe Calea Victoriei – Complexul Comedia-Majestic. În 1990, a devenit Teatrul Odeon, la inițiativa regizorului Vlad Mugur, pe atunci directorul teatrului.

1946 – S-a născut Aimée Iacobescu

1947: S-a născut la Bacău, Dan Verona (numele la naştere: Neculai Creţu), poet, prozator şi traducător, realizator de emisiuni culturale la Radiodifuziunea Română.

https://i1.wp.com/www.autorii.com/imagini/autori/a-613.jpg

 A debutat în paginile revistei Ateneu (1965) și editorial în 1972, cu volumul Nopțile migratoare, pentru care a fost distins cu Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor și premiul revistei Luceafărul pentru poezie. A colaborat la AteneuAmfiteatruContemporanulLuceafărulRomânia literarăConvorbiri literare, etc.

A publicat volume de poezie, proză și traduceri, scriind, de asemenea texte pentru cântecele unor compozitori de muzică folk și rock. Volume publicate: Zodia măslinuluiCartea runelorDați ordin să înflorească magnoliaBalada VestitoruluiÎngerii chilugi.

1948 : În Republica Populară Română s-a înființat Comisia de Stat a Planificării

Trecerea la o economie centralizată și necesitatea organizării principalelor sectoare economice, în conformitate cu obiectivele economice urmărite de regimului comunist, au determinat înființarea, potrivit Decretului Prezidiului Marii Adunări Naționale nr. 119/1 iulie 1948, a Comisiei de Stat a Planificării.

Aceasta a funcționat ca structură de sine stătătoare în subordinea Consiliului de Miniștri, având ca scop planificarea întregii economii românești. Potrivit actului de înființare, Comisia de Stat a Planificării avea următoarele atribuții: prezenta guvernului date și informații asupra economiei, indica disproporțiile existente între diferite ramuri industriale în ceea ce privește producția, distribuția și consumul, propunea soluții pentru înlăturarea acestora, întocmea planul național al economiei, coordona sectoarele economice în cadrul planului economiei naționale, cerceta planurile complementare prezentate de ministere și instituții, coordonându-le cu planul general, urmărea și controla executarea planului economiei naționale, coordona activitatea statistică și cea de planificare economică a ministerelor și instituțiilor de stat.

1951: S-a născut la Craiova, actorul român Dragoș Pâslaru.

CINEMARATON - Duminică (3 februarie) - Omagiu CINEMARATON - VASILE DRAGOȘ  PÂSLARU, actorul | Facebook

A absolvit UNATC „I.L. Caragiale”. A jucat la Teatrul „Nottara” – a făcut un rol magistral în Karamazovii – și în filme:

 O lacrimă de fatăConcursSingur de cartDrumeț în calea lupilor – rolul său cel mai cunoscut, Horia Sima, Șobolanii roșiiBalanțaFemeia în roșuFii cu ochii pe fericire, etc. 

După Revoluția din decembrie 1989, a protestat în Piața Universității, fiind bătut de mineri.

Actorul Dragoş Pâslaru a ajuns călugărul Valerian după ce a fost bătut  crunt de minerii care l-au confundat cu legionarul Horia Sima al cărui rol  îl jucase – ExpresMagazin

În același an, a părăsit lumea teatrului și s-a călugărit la Mănăstirea Frăsinei, Vâlcea, devenind fratele Vasile.

Ulterior, a devenit ieromonah cu numele de părintele Valerian. În prezent viețuiește la mănăstirea Pătrunsa.

În fața anchetatorilor care doreau să obțină de la el declarații care să ducă la arestarea celor vinovați de maltratarea sa, a răspuns:

Am luat coarnele plugului Dumnezeiesc și sufletul meu a iertat tot”.

 1954: A murit Alexandru Muşina, editor, eseist, publicist, poet şi profesor; (m. 2013).

 1960: S-a născut bas-baritonul Sever Barnea.

1963: A murit botanistul Ion Grinţescu, un om de ştiinţă care a a avut contribuţii remarcabile în cunoaşterea florei României, în fiziologia şi anatomia plantelor şi în studiul algelor; (n. 1874).

 1964: Prin Hotărârea nr. 482, s-a înfiinţat, la Bucureşti, studioul cinematografic „Animafilm”, specializat în producerea de filme artistice de animaţie, filme de publicitate şi diafilme.

Studioul a funcționat între 1964–1989 și a fost creat prin Hotărârea nr. 482/1964 privind înființarea Studioului cinematografic Animafilm-București, din echipa de animație a Studioului Cinematografic București, sub îndrumarea și controlul Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă.

FOTO Studioul Animafilm, fondat de Gopo, controlat de stat și... | PROFIT.ro

Studiourile cinematografice Sahia Film S.A., Rofilm S.A. şi Animafilm S.A. au fost preluate de Centrul Național al Cinematografiei (CNC), organ de specialitate al administraţiei publice centrale, care îşi desfăşoară activitatea în subordinea Guvernului.

1968: România a semnat Tratatul cu privire la neproliferarea armelor nucleare, intrat în vigoare la data de 5 martie 1970.

  1972: A murit (la Paris) Basil Munteanu, istoric literar şi comparatist; redactor responsabil al revistei „Revue de littérature comparée”; a publicat, la Paris, o „Panoramă a literaturii române contemporane” pentru străinătate; membru corespondent al Academiei Române din 1939 (n. 1897).

1981: A murit fruntașul comunist român Aurel Vijoli (n. 12 februarie 1902, Telechi-Recea, Comitatul Făgăraș, azi Recea, județul Brașov), fost Guvernator al Băncii Naționale a României (1947 – 1948) și întâiul Președinte al „Băncii de Stat a Republicii Populare Române” (1948 – 1952), ministru de finanțe al României între 1957 – 1968.

Licențiat al Academiei de Înalte Studii Comerciale și Industriale și doctor în drept, Aurel Vijoli a fost angajat în BNR încă din august 1923.

1990: La Iaşi a avut loc ceremonia de instalare a Înalt Prea Sfinţiei Sale Daniel Ciobotea, în funcţia de mitropolit al Moldovei şi Bucovinei.

1990: A murit economistul Victor Jinga, profesor la Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale din Cluj, autorul monumentalei lucrări „Probleme fundamentale ale Transilvaniei”.

Pentru convingerile sale politice a fost întemniţat, între anii 1949 şi 1963, în închisorile comuniste; (n. 1901).

1991: La Praga a  avut loc ultima consfătuire a Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia, la care  s-a hotarat desfiintarea acesteia. 

La începutul anului 1990, în ciuda schimbărilor din ţările est-europene, URSS continua să existe, la fel ca şi Tratatul de la Varşovia.

Puţini europeni credeau că, în foarte scurt timp, URSS se va prăbuşi total, iar Tratatul de la Varşovia se va transforma într-o amintire.

În ţări precum Cehoslovacia ori Polonia, lideri vizionari ca Vaclav Havel ori Lech Walesa erau decişi să integreze cât mai rapid ţările pe care le conduceau în Occident.

În ianuarie 1991 Cehoslovacia, Ungaria şi Polonia au anunţat că se vor retrage din organizaţia militară până la 1 iulie al aceluiaşi an. Bulgaria a luat o decizie asemănătoare în februarie şi era clar că pactul era practic mort.

În România, preşedintele neocomunist, Ion Iliescu, după ce organizase primele mineriade, aştepta încă lumina care vine de la Răsărit.

După modelul sovietic, el ar fi vrut să experimenteze derivate ale noului socialism moscovit, care producea glastnost ori perestroika. Aşa poate fi explicat şi faptul că Ion Iliescu a fost singurul lider neocomunist care a semnat un tratat de bună vecinătate şi prietenie cu URSS, chiar în ajunul prăbuşirii Uniunii Sovietice.

În acea perioadă, foarte puţine voci, ca cea a lui Corneliu Coposu, Ion Raţiu, Doina Cornea ori a Regelui Mihai vorbeau deschis despre necesitatea de a schimba total cursul politicii externe şi de a adera la NATO. 

Mulţi politicieni, proveniţi din PCR ori din Securitate, promovau ideea unei Românii neutre, care să fie un stat-tampon între Occident şi Rusia.

Pactul de la Varşovia a fost în mod oficial dizolvat la întâlnirea de la Praga din 1 iulie 1991.

1993: In Romania intră în vigoare Taxa pe Valoarea Adăugată (TVA); guvernul condus de Nicolae Văcăroiu introduce taxa pe valoare adăugată (care înlocuieşte impozitul pe circulaţia mărfurilor) prin Ordonanţa 3/1992 (aprobată prin legea 130/1992).

Decizia a avut ca obiectiv alinierea fiscalităţii interne la practicile europene. Introducerea TVA a generat creşterea indicelui preţurilor de consum, dar a avut efect stimulativ asupra investiţiilor şi exporturilor.

 1998: A murit Dumitru Berciu, istoric şi arheolog; specialist în arheologie preistorică; membru de onoare al Academiei Române din 1997; (n. 1907).

1999: A fost înfiinţată Direcţia Generală de Informaţii a Apărării (DGIA), serviciul de spionaj al Armatei Române.

ECUSON / EMBLEMA - DIRECTIA GENERALA DE INFORMATII A APARARII - EMBLEME  DIRECTIA DE INFORMATII MILITARE - jumbo-officeprint.ro

Serviciul de spionaj al Armatei Române are ca principale atribuții asigurarea, obținerea, prelucrarea, verificarea, stocarea și valorificarea informațiilor și datelor referitoare la factorii de risc și amenințările interne și externe, militare și nonmilitare, care pot afecta securitatea națională în domeniul militar, coordonează aplicarea măsurilor contrainformative și cooperarea atât cu serviciile/structurile departamentale naționale și de informații, cât și cu cele ale statelor membre ale alianțelor, coalițiilor și organizațiilor internaționale la care România a fost parte și asigură securitatea informațiilor clasificate naționale, NATO și Uniunea Europeană la nivelul Ministerului Apărării.

  2000: România devine membru al Comisiei Europene pentru Turism, organizaţie ce are drept scop promovarea Europei ca destinaţie turistică pe pieţele de pe alte continente.

2002: A intrat în vigoare Statutul de la Roma (adoptat în 1998) al Curţii Penale Internaţionale (CPI), fiind creat astfel primul tribunal permanent însărcinat cu pedepsirea actelor de genocid, a crimelor împotriva umanităţii şi a crimelor de război. Sediul CPI se află la Haga (Ţările de Jos).

Numărul Statelor Părţi la Statut este, de la 1 ianuarie 2011, de 114. România a semnat Statutul CPI la 7 iulie 1999 şi l-a ratificat prin Legea nr. 111 din 28 martie 2002. În prezent, ţara noastră se implică activ în activităţile politice şi de gestionare a Curţii care revin Statelor Părţi. România a deţinut două mandate în cadrul Biroului Adunării Statelor Părţi (2005-2007 şi 2008).

2004: Postul de radio România Tineret începe emisia doar pe internet, devenind un post experimental.

Directorul postului a fost numit actorul Florian Pittiş.

2005: Intră în circulaţie leul nou, urmând ca până la 31 decembrie 2006, leii vechi să circule în paralel cu cei noi.

2005 Leul Nou

Aceastaa fost a doua etapă a denominarii şi începând cu această dată 10.000 lei vechi vor fi preschimbaţi pentru un leu nou.

 2007: Debutul emisiei online al postului Radio România Muzical.

Revizie tehnică la emiţătorul pentru frecvenţa 104,8 FM - Radio România  Muzical

2007: Rutierul Dan Anghelache câștigă Turul României 2007. A fost prima victorie românească după 10 ani.

2007 Dan Anghelache

2008: De la 1 iulie 2008, în România s-a introdus obligativitatea pictogramelor pe pachetele de țigări, România devenind a doua țară din UE care aplică aceste reglementări, după Belgia .

2014: A decedat la Bucureşti, actorul Matei Alexandru; (n. 25.12.1927 la Goioasa, Bacău).

A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică, București, secția actorie, promoţia 1951.

Premii și distincții:

Premiul național la Concursul Tinerilor Actori pentru piesa „Steaguri pe tunuri”
Ordinul Meritul Cultural în grad de Ofițer, 2004
Premiul de creație, pentru rolul Sufleurul Smărăndache – „Căruța cu paiațe” de Mircea Ștefănescu, 1978
Ordinul „Meritul Cultural” clasa a IV-a, pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice, 1967
Premiul I pentru Interpretare la Concursul Tinerilor artiști din teatrele dramatice, 1957
Mențiune pentru realizarea rolului Adam – „Preludiu” la Decada dramaturgiei originale, 1956.

2015: România a preluat de la Republica Moldova, mandatul de Preşedinţie în Exerciţiu a Organizaţiei pentru Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN), precum şi pe cea a Adunării Parlamentare a Cooperării Economice a Mării Negre.

România deţinea coordonarea grupurilor de lucru pentru combaterea criminalităţii (2013-2015) şi protecţia mediului (2014-2016), iar din iulie 2015 a preluat şi coordonarea grupului de lucru privind transporturile.

Ţara noastră a exercitat al cincilea mandat al Preşedinţiei-în-Exerciţiu rotative a OCEMN în semestrul al II-lea al anului 2015.

2016: A decedat profesorul Ion Ianoşi (numele la naştere: Ioan-Maximilian Steinberger), scriitor, critic literar, eseist, estetician, filosof şi traducător, specialist în literatura şi filosofia rusă,  autor al unor importante studii interdisciplinare situate la intersecţia filosofiei cu literatura; (n. 1928).

Imagini pentru profesorul Ion Ianoşi photos

A devenit membru de onoare al Academiei Române în 2001.

2018: În România și R.Moldova are loc Marșul Centenarului sau Marșul Centenarului Marii Uniri, o manifestare civică coordonată de o serie de organizații neguvernamentale din România și Republica Moldova, cunoscute sub denumirea colectivă de Alianța pentru Centenar.

2018 Marșul Centenarului

Marșul Centenarului sau Marșul Centenarului Marii Uniri a fost o manifestație civică coordonată de o serie de organizații neguvernamentale din România și Republica Moldova, cunoscute sub denumirea colectivă de Alianța pentru Centenar. Marșul Centenarului a pornit din Alba Iulia, la 1 iulie 2018, iar destinația finală a fost Chișinăul, la 1 septembrie 2018, și a presupus traversarea Munților Carpați în trei zone diferite din România.

Marșul Unirii din Chișinău: 2018 este despre Basarabia -

Participanții la acest marș, atât cetățeni din România cât și din Republica Moldova, au vizat 300 de orașe și sate din cele două state, cu parcurgerea la pas a locurilor semnificative pentru Marea Unire și Primul Război Mondial.

2019: România a predat Finlandei președinția semestrială rotativă a Consiliului Uniunii Europene (UE).

1 iulie este în România „Ziua Muzicilor Militare”

 

După aplicarea Regulamentului Organic din 1/13 iulie 1831, în structura noilor batalioane de „miliţii” ale Armatei permanente au intrat, începând slujba sub drapel, şi „ostaşii muzicanţi” (o fanfară era formată, conform prevederilor vremii, dintr-un tambur, 24 de muzicanţi şi opt toboşari).

CALENDAR CRESTIN ORTODOX

Sfântul Ierarh Leontie de la Rădăuţi ; Sfintii Cosma si Damian, doctorii fără de arginți

Sfantul Ierarh Leontie de la Rădăuţi s-a nascut la inceputul secolului al XIV-lea şi a intrat in monahism de tânăr, la Mănăstirea Bogdana din Radauți, primind numele Lavrentie.

Dupa o vreme se retrage in sihăstrie, unde a construit un schit ce avea sa-i poarte numele: “Schitul lui Lavrentie“.

Pravila pentru obstea de aici era urmatoarea: hrana o singura data in zi, la asfintitul soarelui, afara de sarbatori; somn de trei-patru ore pe noapte, iar de la miezul noptii pana dimineata – priveghere in biserica, dupa randuiala Sfantului Munte si traditia pustniceasca.

Pe locul unde a fost “Sihastria lui Lavrentie“, astazi se afla satul Laura, comuna Vicovul de Sus, din judetul Suceava.Potrivit unor istorici, Sfantul Leontie  ar fi ajuns chiar episcop la Radauti, in timpul domniei lui Alexandru Voda cel Bun, dar spre batranete s-a retras din scaunul episcopal. Zaharia Kopistenski, cel care ii scrie viata, il numeste “facator de minuni”.

Asa ne putem explica de ce in vechime strada de azi Bogdan Voda din Radauti, unde se afla si ctitoria domnitorului, se numea “Drumul Sfantului”.

Traditia spune ca a fost duhovnicul Sfantului Daniil Sihastru. A fost inmormantat in biserica de lemn a schitului, iar mai tarziu, datorita cinstirii sfintelor sale moaste de credinciosi, acestea au fost mutate in Catedrala din Radauti.

Prin anul 1639 o ceata de raufacatori a jefuit orasul Radauti. Traditia spune ca monahii, afland de venirea talharilor, au ascuns moastele Sfantului chiar sub locul unde erau depuse, in naos, in fata tabloului votiv al ctitorilor manastirii.

O serie de cercetari arheologice efectuate intre anii 1974-1977 a scos la iveala moastele sale. In anul 1991 ele au fost asezate intr-o racla spre a fi cinstite de credinciosi.

In sedinta sinodala din 20 iunie 1992 s-a hotarât canonizarea sa oficiala.

Praznuirea Sfantului Ierarh Leontie de la Radauti se face in fiecare an, pe 1 iulie.

SFINTII MUCENICI COSMA SI DAMIAN, DOCTORII CEI FARA DE ARGINȚI

La 1 iulie, Biserica Ortodoxă îi prăznuiește pe Sfinții Mucenici Doctori fără de arginți Cosma și Damian, cei din Roma.

Sunt denumiți „din Roma” deoarece aceștia au trăit în cetatea Romei. Mai sunt alți doi Sfinți Doctori fără de arginți Cosma și Damian care au trăit în Asia și sunt prăznuiți la 1 noiembrie. 
Acești Sfinți Doctori fără de arginți Cosma și Damian din Roma au trăit în zilele împăratului Carin. Din sinaxar aflăm că ei erau frați, iar după ce au deprins meșteșugul doctoriei au început să vindece atât oamenii, cât și animalele. Nu cereau în schimb bani sau alte bunuri de valoare, ci doar mărturisirea credinței față de Iisus Hristos.

Au urmat întocmai cuvintele Mântuitorului: „în dar ați luat, în dar să dați” (Matei 10:8). Din cauza invidiei și a răutății oamenilor din cetate, care nu Îl aveau pe Hristos în inimile lor, au fost pârâți la împărat cum că ar face vindecări prin farmece. Ajunși în fața împăratului Carin, au fost amenințați cu fel și fel de chinuri.

Dar, în timp ce împăratul îi amenința, dintr-o dată obrazul lui s-a întors la spate. Cum Dumnezeu nu voiește moartea păcătosului, ci să se întoarcă și să fie viu, Sfinții Cosma și Damian l-au vindecat pe Carin prin puterea rugăciunii, după ce împăratul L-a mărturisit Domn pe Hristos.

Prin aceasta, nu doar trupul său a fost vindecat, ci și sufletul, căci s-a întors la Hristos cu toți cei ai casei sale. Pentru această minune, Carin i-a eliberat de îndată pe Sfinții Cosma și Damian, trimițându-i cu cinste la locul lor. După o vreme, dascălul lor, care îi învățase meșteșugul doctoriei, a început să îi invidieze în inima lui, așa că i-a luat și s-a urcat cu dânșii într-un munte, făcându-se că merge să culeagă ierburi de leac. Și, acolo, năpustindu-se asupra lor, i-a ucis cu pietre.

CITIȚI ȘI:

Bibliografie (surse) :

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008 ;
  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;
  3. e.maramures.ro ;
  4. Wikipedia.ro.;
  5. mediafax.ro ;
  6. worldwideromania.com ;
  7. Enciclopedia Romaniei.ro ;
  8.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;
  9.  Istoria md;
  10. agerpres.ro.;
  11. CreștinOrtodox.ro;
  12. Cinemagia.ro.

01/07/2021 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

2 comentarii »

  1. A republicat asta pe Octavpelin's Weblog.

    Apreciază

    Comentariu de octavpelin | 01/07/2021 | Răspunde

  2. A republicat asta pe Cronopedia.

    Apreciază

    Comentariu de Ioan M. | 01/07/2021 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: