CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

ZIUA DE 27 IUNIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR



Ziua de 27 iunie în istoria noastră

1484: Armata turcă trece Dunarea pe la Isaccea, pentru a ataca  Moldova şi face joncţiunea cu armata Ţării Românesti, condusă de Vlad Călugarul şi cu un corp de oaste tătar.

La 27 iunie/7 iulie 1611 are loc  bătălia de lângă Brașov, în care domnul Munteniei, Radu Șerban, zdrobește oastea lui Gabriel Bathory, care se refugiază la Sibiu.



Gabriel Bathory (1589-1613),
prinipe al Tranilvaniei (1608-1613)


Radu Şerban, domn al Munteniei,
frescă în Biserica Domneasca din Tirgoviste, sec.XVII

 

Otomanii pătrund în Muntenia și intră apoi în Transilvania (15 septembrie 1611), iar Radu Șerban se retrage în Moldova, de unde pleacă apoi în Polonia, iar de aici la Viena (decembrie), unde va muri la 13 martie 1620.

La 12 septembrie 1611 turcii îl instalează domn al Munteniei pe Radu Mihnea.

1812: S-a născut (la Budapesta) jurisul şi omul politic Andrei Mocioni (Mocsonyi), descendent al unei vechi familii de aromâni.

A militat pentru emanciparea românilor din Imperiul Habsburgic si a fost membru fondator (1866) şi apoi membru de onoare, din 1870, al Societăţii Academice Române; (m. 1880, la Foeni/Timiş).

A urmat Universitatea la Pesta, a luat licența în Drept în 1832, la vârsta de 20 de ani, ocupînd mai multe funcții, începând cu cea de vice-notar în administrația comitatului Torontal, apoi protojude districtual. 

În 1848, împreună cu frații săi s-a alăturat curentului național și dinastic, în opoziție cu curentul care domina marea adunare a Românilor bănățeni, în frunte cu Eftimie Murgu, sprijiniți de kossuthiștii revoluționari. Rezultatul primelor sale bătălii politice a fost că a trebuit să se refugieze din calea trupelor revoluționare care, printre altele, au devastat moșia de la Foeni în luna mai 1849. Din 1849 a fost comisar districtual.

În 1860, în contextul declarării autonomiei Ardealului, împăratul a cerut analizarea posibilității autonomiei Banatului Timișan și a Voivodinei sârbești.

A convocat în data de 18–19 noiembrie la Timișoara o adunare națională a românilor unde s-au formulat cerințe de autonomie față de Ungaria, formarea unui Căpitanat român care să cuprindă teritoriile locuite de români, drepturi confesionale, lingvistice și naționale, unirea cu Transilvania. Proiectul de autonomie a fost subminat de susținătorii statu-quo-ului maghiar și în fine a fost îngropat de hotărârea împăratului de a alipi Banatul la Ungaria.

În perioada următoare, a luptat pentru câștigarea dreptului românilor bănățeni la autonomia religioasă. Cu toate că a depus mari eforturi, planurile de despărțire ierarhică de sârbi au eșuat. Colaborarea cu Andrei Șaguna a adus cel puțin la reînvierea Mitropoliei românilor ortodocși din Transilvania și Ungaria.

În 1866 a înființat la Viena ziarul Albina, avându-l ca director pe Vincențiu Babeș. Împreună cu familia, a acordat numeroase burse de studii pentru studenții români merituoși. A făcut numeroase acte de binefacere, cu ocazia secetei și foametei din Banat din 1863. În 1869 s-a declarat pentru pasivitatea politică și s-a retras definitiv din viața politică.

1840: S-a născut in  satul Voitinel, judeţul Suceava, poetul şi dramaturgul Samson Bodnărescu;  (d. 3 martie 1902, Pomârla, judeţul Botoşani).

A fost profesor şi pedagog la Institutele Unite din Iaşi şi a participat la activitatea Junimii.

A urmat studii universitare de filozofie la Viena, Berlin şi Giessen, întorcându-se la Iaşi în 1870 după obţinerea doctoratului în filosofie. A ocupat un post de bibliotecar la Biblioteca Universităţii şi apoi a fost director al Institutul Normal „Vasile Lupu”.

În locuinţa sa din curtea Mănăstirii Trei Ierarhi, Samson Bodnărescu i-a găzduit pe Mihai Eminescu şi Miron Pompiliu.

1848: La 27 iunie 1848, stil nou (15 iunie, stil vechi), în  timpul Revoluție din Muntenia, circa 30 000 oameni adunați pe Cîmpia Filaretului, numită de atunci Cîmpia Libertății, depun jurămîntul pe programul revoluționar și aclamă Guvernul provizoriu constituit.

In aceeasi zi, a avut loc a doua adunare populară de la Lugoj a românilor din Banat care hotărăște:

  • înființarea unei armate populare române, prin înarmarea imediată a poporului;
  • numirea lui Eftimie Murgu drept căpitan suprem al acestei armate;
  • înlăturarea ierarhiei sîrbești în biserica română;
  • introducerea limbii române;
  • recunoașterea naționalității române;

1850: La Braşov a fost infiinţat un liceu românesc cu patru clase.

  1887: S-a născut la Bolintin-Deal, în actualul județ Giurgiu, Emanoil Bucuţa (Emanoil Popescu), scriitor, publicist şi biolog; fondator al revistei „Boabe de grâu” (1930); membru corespondent al Academiei Române din 1941; (d. 7 octombrie 1946, București).

În „Istoria literaturii române de la origini şi până în prezent”, G. Călinescu l-a introdus la categoria poeţilor intimişti, alături de Gavril Rotică, Alexandru Claudian, Al. Rally sau Perpessicius. Proza sa era caracterizată de critic ca fiind „dioramatică”.

1894: S-a născut chimista Raluca Ripan. A fost PRIMA româncă doctor în chimie și SINGURUL rector femeie al UBB Cluj.

In 1948, a devenit prima femeie aleasă membru titular al Academiei Române.

FEMEI celebre. PRIMA româncă doctor în chimie. SINGURUL rector femeie al  UBB Cluj. Distinsă în Europa. Raluca Ripan - Cluj24.ro

A publicat lucrări în domeniul chimiei anorganice şi analitice si a fost preşedinte al Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române, între anii 1957 şi 1975); (m. 1975).

1901: La Bucureşti, România şi Austro-Ungaria au încheiat o Convenţie cu privire la extrădarea reciprocă a infractorilor.

1913 ( 27 iunie/ 10 iulie): România declară razboi Bulgariei, intrând în al doilea război balcanic, alături de Grecia, Serbia, Muntenegru şi Turcia.

În campania victorioasă din Balcani armata română nu a avut confruntări militare de anvergură.

Cu excepţia unor focuri trase de trupe dezorganizate, bulgarii s-au predat în masă, astfel că trupele româneşti au trecut repede peste Munţii Balcani şi s-au apropiat de Sofia, ceea ce i-a speriat suficient de tare pe bulgari pentru a cere armistiţiu şi apoi pace cu orice preţ.

Principalul inamic al românilor în campania din Bulgaria a fost holera, al cărei succes s-a datorat incompetenţei factorilor decizionali din armată.

Pacea s-a negociat la Bucureşti, sub preşedinţia primului ministru Titu Maiorescu.

Bulgaria era  obligată să cedeze Serbiei o parte a Macedoniei iar către Grecia sudul acestei provincii şi o parte din Tracia apuseană. Turcia primea o parte a Traciei răsăritene, inclusiv Adrianopolul, în timp ce România anexa  Cadrilaterul.

1916: În noaptea de 27 spre 28 iunie a murit marele  pictor roman  Ştefan Luchian; (n. 1 februarie 1868).

Intre lucrarile  sale cele mai apreciate  se numara “Marea Neagră la Tuzla”, “Moara de la poduri”, “Anemone”, “Maci”, “Safta florăreasa”, “Un zugrav – Autoportret”).

Stefan Luchian, autoportret

A fost membru de onoare post-mortem al Academiei Române si  membru fondator al “Tinerimii artistice”, societate ce isi propunea dezvoltarea artei dincolo de conventiile academice.

1921: S-a născut etnologul Paul Petrescu; studii şi cercetări în domeniile arhitecturii, ceramicii, artelor decorative; stabilit în SUA din 1990; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1993; (m. 2009).

1923: A murit omul politic Constantin C. Arion; s-a numărat printre conducătorii Partidului Conservator. A fost  ministru în mai multe rânduri (al cultelor şi instrucţiunii publice, de interne, al agriculturii şi domeniilor, de externe).

A avut un rol important în impunerea legii prin care s-a acordat Academiei Române suma necesară pentru construirea unui local special destinat bibliotecii – 1912; membru de onoare al Academiei Române din 1912; (n. 1855).

  1926: S-a născut medicul Nicolae Simionescu, specialist în biologia şi patologia celulară a sistemului cardiovascular şi în biopatologia glandelor endocrine.

Impreună cu soţia sa, acad. Maya Simionescu, a fondat Institutul de Biologie şi Patologie Celulară din Bucureşti, care-i poartă numele, punând bazele unei şcoli române în acest domeniu; membru al Academiei Române din 1991; (m.6 februarie 1995).

 1936: S-a născut Cristian Petru Bălan, prozator, poet, dramaturg, publicist, editor, traducător și artist plastic stabilit în Statele Unite ale Americii; profesor, membru titular al Uniunii Scriitorilor din România și al Academiei Americano-Române de Științe și Arte.

1940: La 27 iunie 1940, dupa răspunsul Guvernului României la prima notă ultimativă sovietică din 26 iunie,  Guvernul U.R.S.S. trimite  cea  de-a doua notă ultimativă Guvernului României.

 1936: S-a născut Cristian Petru Bălan, prozator, poet, dramaturg, publicist, editor, traducător și artist plastic stabilit în Statele Unite ale Americii; profesor, membru titular al Uniunii Scriitorilor din România și al Academiei Americano-Române de Științe și Arte.

1940: La 27 iunie 1940, dupa răspunsul Guvernului României la prima notă ultimativă sovietică din 26 iunie,  Guvernul U.R.S.S. trimite  cea  de-a doua notă ultimativă Guvernului României.

Foto: Dictatorul criminal Iosif Stalin

Guvernul U.R.S.S. a adresat Guvernului român o notă care a fost remisă la 26 iunie 1940, seara, de către Excelența Sa domnul Molotov, Președintele Comisarilor Poporului ai Uniunii Sovietice și Comisar al Poporului pentru Afacerile Străine, Excelenței Sale domnul Davidescu, Ministrul României la Moscova.

Fiind însuflețit de aceeași dorință ca și Guvernul sovietic de a vedea rezolvate prin mijloace pacifice toate chestiunile care ar putea să producă o neînțelegere între U.R.S.S. și România, Guvernul Regal declară că este gata să procedeze imediat, și în sprijinul cel mai larg la discuțiunea amicală și de comun acord a tuturor propunerilor emanînd de la Guvernul sovietic.

În consecință, Guvernul român cere Guvernului sovietic să binevoiască a indica locul și data ce dorește să fixeze în acest scop. De îndată ce va fi primit un răspuns din partea Guvernului sovietic, Guvernul român iși va desemna delegații și nădăjduiește ca conversațiile cu reprezentanții Guvernului sovietic vor avea ca rezultat să creeze relațiuni trainice de bună înțelegere și prietenie între U.R.S.S. și România.

Este evident faptul că Guvernul României nu a răspuns punctual la propunerile sovietice, încercînd să cîștige timp.

Din această cauză, Guvernul sovietic trimite Guvernului României o a doua NOTĂ ULTIMATIVĂ, in noaptea de 27/28 iunie 1940:

Guvernul U.R.S.S. consideră răspunsul Guvernului Regal al României din 27 iunie ca imprecis, deoarece în răspuns nu se spune direct că el primește propunerea Guvernului sovietic de a-i restitui neîntîrziat Basarabia și partea de Nord a Bucovinei. Însă cum Ministrul României la Moscova, domnul Davidescu, a explicat că răspunsul menționat al Guvernului Regal al României înseamnă accedarea la propunerea Guvernului sovietic, Guvernul sovietic, primind această explicație a domnului Davidescu, propune:

  1. În decurs de 4 zile, începînd de la ora 14:00, după ora Moscovei, la 28 iunie, să se evacueze teritoriul Basarabiei și Bucovinei de trupele românești.
  2. Trupele sovietice în același timp să ocupe teritoriul Basarabiei și partea de Nord a Bucovinei.
  3. În decursul zilei de 28 iunie, trupele sovietice să ocupe următoarele puncte: Cernăuți, Chișinau, Cetatea Albă.
  4. Guvernul Regal al României să ia asupra sa răspunderea în ceea ce privește păstrarea și nedeteriorarea căilor ferate, a parcurilor de locomotive și vagoane, podurilor, depozitelor, aerodromurilor, întreprinderilor industriale, uzinelor electrice, telegrafului.
  5. Să numească o comisie alcătuită din reprezentanți ai Guvernelor român și al U.R.S.S., cîte doi din fiecare parte, pentru lichidarea chestiunilor în litigiu în legătură cu evacuarea armatei române și instituțiilor din Basarabia și partea de Nord a Bucovinei.

Guvernul sovietic insistă ca Guvernul Regal al României să răspundă la propunerea sus-menționată nu mai tîrziu de 28 iunie, ora 12:00 ziua (ora Moscovei).

În această notă nu se mai discuta de frontierele dintre cele două țări, ci numai despre evacuarea teritoriilor Basarabiei și Bucovinei de către armata română.

Prins într-un clește și abandonat de aliații tradiționali, Guvernul României ia una din cele mai discutabile decizii, care va avea consecințe nefaste pentru milioane de români și va pecetlui soarta țării pentru următoarea jumătate de secol.

 1943: Din inițiativa filosofului Ion Petrovici (1882 – 1972), ministrul instrucțiunii în acea vreme, a fost inaugurat, în Cișmigiu, ansamblul de statui „Rondul Roman” sau “Rotonda Scriitorilor”, reprezentând busturile unor scriitori de seamă ai literaturii române.

Imagini pentru rotonda scriitorilor photos

1968: România a semnat Pactul internaţional al drepturilor economice, sociale şi culturale şi Pactul internaţional al drepturilor civile şi politice, adoptate de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, la data de 19 decembrie 1960.

1992: A avut loc prima Conferinţă Naţională a Frontului Democrat al Salvării Naţionale (FDSN).

1992 Ion Iliescu

Convenția din 27–29 martie 1992 a marcat desprinderea din FSN a unei grupări majoritare susținătoare a președintelui Ion Iliescu, care a dat naștere unui nou partid: Frontul Democrat al Salvării Naționale (FDSN).

Totodată, în urma adoptării moțiunii Viitorul-Azi susținută de Petre Roman, acesta a rămas președintele FSN. FDSN, partidul desprins din FSN, s-a reunit în Conferința Națională de la 27–28 iunie 1992, fiind adoptate statutul și programul noului partid.

De asemenea, Ion Iliescu (foto) a fost desemnat candidatul FDSN la alegerile prezidențiale din 1992 iar Oliviu Gherman a fost ales președinte al partidului.

În cadrul acestei Conferinţe, preşedintele României, Ion Iliescu, a acceptat propunerea FDSN de a candida pentru un nou mandat prezidenţial.

1996: Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei a adoptat cu majoritate de voturi, proiectul de Rezolutie inclus in Raportul privind lichidarea mostenirii fostelor regimuri totalitarist-comuniste, prezentat de catre deputatul roman Adrian Severin. 

1996: Profesorul universitar Emil Constantinescu şi-a anunţat oficial candidatura la preşedinţia României.

 

 În 1996, prof. Emil Constantinescu, propus de Conventia Democrata din Romania, a fost ales prin vot direct (cu 7 milioane de voturi), Preşedinte al  României, pentru un mandat de patru ani.

În perioada mandatului său prezidenţial (1996 – 2000), România s-a angajat într-un larg proces de reformă în economie, justiţie şi administraţie. Guvernul de coaliţie format de CDR împreună cu Uniunea Democrată a Maghiarilor din România şi Uniunea Social Democrată a accelerat privatizarea şi restructurarea industriei de stat.

S-au adoptat Legea de restituire a terenurilor agricole şi pădurilor confiscate de regimul comunist, Legea de acces la dosarele întocmite de poliţia politică a fostului Departament de Securitate, legile de combatere a corupţiei şi a spălării banilor. Au fost modificate şi completate legea administraţiei locale, Codul penal, garanţiile pentru respectarea drepturilor omului în procesele penale şi civile.

A reprezentat ţara la principalele reuniuni la vârf care au avut ca rezultate nominalizarea României pe primul loc al celui de al doilea val de extindere a NATO (Madrid, 1997; Washington, 1999); începerea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană (Helsinki, 1999); obţinerea preşedinţiei OSCE pentru anul 2001 şi intrarea în troica OSCE începând cu 2000.

Preşedintele Constantinescu a îndreptat în mod hotărât ţara spre intrarea în NATO şi UE, a lansat mari proiecte de dezvoltare a infrastructurii „România la Răscruce”, a promovat sistemul de transport al petrolului şi gazelor din Asia Centrală în Europa Centrală (conducta Constanţa-Trieste).

  A reuşit să medieze şi să obţină semnarea Strategiei naţionale de dezvoltare economică pe termen mediu de către toate partidele parlamentare.

A decis să-şi asume costul politic al nerealizărilor administraţiei în direcţia creşterii nivelului de trai al populaţiei şi a combaterii corupţiei, propunând coaliţiei guvernamentale să susţină candidatura independentă la Preşedinţie a unui tehnocrat, primul ministru al guvernului în funcţie Mugur Isarescu, cel  care realizase în acelaşi an prima creştere sănătoasă şi durabilă a economiei româneşti.

2002: A murit Constantin Rădulescu, paleontolog şi speolog, director al Institutului de Speologie”Emil Racoviţă”. A fost  unul dintre primii cercetători români moderni ai micromamiferelor miocene până în Cuaternar; membru corespondent al Academiei Române din 1993(n. 23 februarie 1932).

Nota: Dicţionarul „Membrii Academiei Române 1866-1999”, de Dorina Rusu, menţionează ca dată a morţii 28 iunie 2002.

2005: A început să emită la Bucureşti, postul tv.  de ştiri Antena 3.

Imagine similară

2007: A murit Domokos Géza, scriitor şi publicist de naţionalitate maghiară, primul preşedinte al UDMR (25 decembrie 1989 – 17 ianuarie 1993); (n. 1928).

A fost membru al Biroului Comitetului Central al UTC (1956-1966), consilier la Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă, apoi membru supleant al CC al PCR (1969-1984). Din 1971 a fost vicepreşedintele Consiliului Naţional al Radio-Televiziunii, iar între anii 1969-1990 director fondator al Editurii Kriterion din Bucureşti.
În urma revoluţiei din 1989, în 22 decembrie 1989 a devenit membru în Consiliul Frontului Salvării Naţionale.

A fost un susţinător al autonomiei regionale a Transilvaniei.

Pentru talentul său literar, în 2004 a fost decorat cu Ordinul Steaua României în grad de Ofiţer.

1993: A murit baritonul Octav Enigărescu, fost director al Operei Române din Bucureşti.  

Imagini pentru Octav Enigărescu,photos

A făcut parte, ca membru sau ca preşedinte, din juriile unor importante concursuri de muzică vocală. În prezent, Şcoala de Arte din Târgovişte îi poartă numele (n. 1924). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii 30 iunie 1993.

2008: A murit boxerul Nicolae Linca (n. 1929), primul şi singurul campion olimpic al boxului românesc.

A jucat deşi era accidentat la o mână, câştigând medalia de aur la Jocurile Olimpice de vară de la Melbourne  din 1956.  

Imagini pentru boxerul Nicolae Linca,photos

L-a învins pe Frederick Tiedt din Irlanda, în meciul pentru medalia olimpică de aur la categoria semimijlocie la Melbourne 1956.

De remarcat că în ultimele meciuri, inclusiv finala,   a jucat cu o luxaţie la un deget al mâinii drepte.

Nicolae Linca a disputat 306 meciuri oficiale, din care a pierdut doar 25.

 2014: A decedat la München în Germania, jurnalistul şi scriitorul român Nicolae Stroescu – Stînişoară, fost director al Departamentului în limba română al postului Radio Europa Liberă între anii 1988-1994; (n. 1 noiembrie 1925 la Târgu Jiu).


2019: La Palatul Parlamentului din București, a început cea de-a VIII-a ediție a Forumului anual anual Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, SUERD.

Constructori la Casa Poporului | Revista Constructiilor

România a exercitat, în perioada 1 noiembrie 2018–30 octombrie 2019, Președinția rotativă a SUERD.Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, lansată în anul 2011, este una dintre cele patru macro-strategii existente la nivelul Uniunii Europene, și reprezintă un mecanism de cooperare a statelor din bazinul Dunării, destinat dezvoltării economice, sociale și teritoriale a acestei macro-regiuni.

La Strategie participă 14 țări dunărene, dintre care nouă state membre ale UE (Austria, România, Bulgaria, Cehia, Croația, Germania, ca stat federal, landurile Baden-Württemberg și Bavaria, Slovacia, Slovenia, Ungaria) și cinci state terțe (Bosnia-Herțegovina, Muntenegru, Serbia, Republica Moldova și Ucraina).

CALENDAR CREȘTIN ORTODOX

Sfantul Cuvios Samson, primitorul de străini

Sfantul Cuvios Samson, primitorul de straini

Sfântul Cuvios Samson s-a născut din parinti bogati in Roma antica. Sfantul Samson a fost ruda cu imparatul Constantin cel Mare (306-337) și a fost un medic milostiv, care daruia bolnavilor nu doar medicamentele trupului, ci si pe cele ale sufletului.

Dupa ce si-a impărțit averea saracilor, Samson a intrat intr-o manastire, iar patriarhul Mina l-a hirotonit preot. Dupa ce l-a vindecat pe imparatul Iustinian, a primit de la acesta o casa pentru saraci. S-a ingrijit pana la moarte de saraci precum se ingrijeste parintele de copii.

A trecut la cele vesnice in anul 530 si a fost ingropat in biserica Sfantului Mucenic Mochie.

CITIŢI ŞI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2020/06/27/o-istorie-a-zilei-de-27-iunie-video-2/

Bibliografie (surse) :

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008 ;
  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;
  3. e.maramures.ro ;
  4. Wikipedia.ro.;
  5. mediafax.ro ;
  6. worldwideromania.com ;
  7. Enciclopedia Romaniei.ro ;
  8.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;
  9.  Istoria md;
  10. agerpres.ro.; CreștinOrtodox.ro;Cinemagia.ro.

27/06/2021 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: