CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

ZIUA DE 23 IUNIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR


Ziua de 23 iunie în istoria noastră

1641: Au fost depuse in biserica “Trei Ierarhi” din Iași de către domnitorul Vasile Lupu, moaștele Sfintei Paraskeva.

Aducerea moaștelor sfintei la Iași a reprezentat un gest de recunoștință din partea patriarhului Partenie I și a membrilor Sinodului Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol, pentru faptul că domnitorul Vasile Lupu a plătit toate datoriile Patriarhiei Ecumenice.

Moastele Sfintei Parascheva

Începând din anul 1889, aceste moaște au fost mutate în Catedrala Mitropolitană din Iasi.

1834: S-a născut Alexandru Odobescu, prozator, eseist, istoric al artelor şi culturii, om politic; membru titular al Societăţii Academice Române din 1870; (m. 1895).

 La  14 februarie 1851 a înființat impreună cu alți studenți români de la Paris, societatea politică și culturală a studenților români din Franța, Junimea Românească. 

Tot în acea perioadă, Alexandru Odobescu s-a aflat în preajma revoluționarilor români exilați (Nicolae Bălcescu, Nicolae Golescu, C.A. Rosetti, I. Voinescu II, Gheorghe Magheru) si împreună cu  Gheorghe Crețeanu și Dimitrie Florescu, face parte din comitetul de redacție al revistei Junimea Romana,  care apărea la Paris.

În această revistă el publică articolul Muncitorul român, remarcabil prin îndrăzneala ideilor și prin compoziția sa, care îi evidențiază spiritul progresist, democratic.

alexandru odobescu | Istorie pe scurt

Intors in țară, Alexandru Odobescu a  fost ministru al monumentelor (1863-1864), și profesor de arheologie la Universitatea din București.

În 1861 scoate la București Revista română pentru științe, litere și arte în care tipărește de-a lungul anilor, printre altele: Istoria românilor supt Mihai-Voievod Viteazul de Nicolae Bălcescu, Cugetările lui Alecu Russo și Ciocoii vechi și noi de Nicolae Filimon.

În această revistă Odobescu își publică studiile Cântece poporane ale Europei răsăritene în raport cu țara, istoria și datinele românilor, Răsunete ale Pindului în Carpați și Poeții Văcărești.

Tot în Revista română publică în 1862 Psaltirea diaconului Coresi (note) și Câteva ore la Snagov (o călătorie arheologică)

În același an (1862), domnitorul Alexandru Ioan Cuza îl numește pe Odobescu director în Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice. În 1863 devine ministru al Cultelor și Instrucțiunii Publice, apoi ministru ad-interim, la Ministerul Treburilor Străine.

Coperta monografiei Tesaurul de la Petrosa (1889).

Alexandru Odobescu organizează în 1867 pavilionul românesc din cadrul Expoziției universale de la Paris, la care a fost expus și tezaurul de la Pietroasa.

După o călătorie la Sankt Petersburg scrie, împreună cu Petre S. Aurelian eseul Notice sur la Roùmanie (1868). În 1869, împreună cu V.A. Urechia, participă la Congresul internațional de antropologie și arheologie istorică de la Copenhaga, unde susține lucrarea Antichitățile preistorice ale României.

La 10 septembrie 1870 Alexandru Odobescu este ales membru al Societății Academice Române (vechea denumire a Academiei Române), la propunerea lui Al. Papiu Ilarian.

Este autorul unui tratat de istorie a arheologiei (Istoria arheologiei, 1877) și a unei monografii dedicate tezaurului de la Pietroasa descoperit în perioada profesoratului său. (Le Trésor de Pétrossa. Étude sur l’orfèvrerie antique, Tome I-III, Éditions J. Rothschchild, Paris, 1887-1900).

A publicat de asemenea studii de folclor despre cântecele Europei răsăritene (Cântecele poporane ale Europei răsăritene, mai ales în raport cu țara, istoria și datinile românilor, 1861; Răsunete ale Pindului în Carpați) si studii de istorie literară dedicate literaturii din secolul al XVIII-lea (Poeții Văcărești, Mișcarea literară din Țara Românească în sec. XVIII).

Este autorul unor nuvele istorice (Mihnea Vodă cel Rău, Doamna Chiajna, 1860) și volume de eseuri (Câteva ore la Snagov, 1909; Pseudokynegeticos, 1874).

1848: Dimitrie Brătianu este acreditat agent diplomatic al Ţării Româneşti pe lângă Cabinetele din Pesta şi Viena, pentru a susţine cauza Principatelor pe lângă revoluţionarii din Imperiul Habsburgic.

Dimitrie Brătianu - Portrete

  Foto: Dimitrie C. Bratianu (n.1818, Pitești – d. 8 iunie 1892, București)

Dimitrie C. Bratianu (n. 1818, Pitesti – d. 8 iunie 1892, Bucuresti),  om politic, diplomat, pentru o scurta perioada prim-ministru al Romaniei, timp in care a prezidat ceremonia de incoronare a regelui Carol I.

Este fratele cel mare al lui I. C. Bratianu, impreuna participand la fondarea Partidului National Liberal. Intre cei doi frati au existat dintotdeauna disensiuni, astfel ca Dumitru devine lider al disidentilor liberali in timpul lungii guvernari a fratelui sau, pozitie din care a determinat caderea guvernului.

Spre sfarsitul vietii are loc o impacare istorica in sanul familiei, iar Dimitrie C. Bratianu devine pentru scurt timp presedinte al Partidului National Liberal, dupa moartea fratelui.

A fost Mason activ al Lojilor: „L’Athénée des Etrangers” si „La Rose du Parfait Silence”.

1867: S-a născut la Mintiu, Bistrița-Năsăud, istoricul Iulian Marțian, membru al Astrei și membru de onoare al Academiei Române; (m. 26 octombrie 1937, Mintiu). A fost ofițer în garnizoanele din Triest, Sarajevo, Lemberg, Brașov, Cluj și Dej, de unde a fost pensionat cu gradul de maior, stabilindu-se apoi la Năsăud.

Nu este disponibilă nicio descriere pentru fotografie.

S-a dedicat depistării şi strângerii de cărţi rare, de documente şi obiecte vechi. S-a numărat printre colaboratorii unor publicații ale timpului: „Anuarul Comisiei Monumentelor Istorice”, „Anuarul Institutului de Istorie Națională”, „Convorbiri literare”, „Gazeta Transilvaniei”, „Revista Bistriței” ș.a. A contribuit la apariția revistei cultural-istorice pentru zona Năsăudului, „Arhiva someșană”, în paginile căreia a publicat numeroase studii (Contribuții la istoricul Rodnei; Castrul Rodnei; Din memoriile voievodului ardelean Ioan Kemeny ș.a.).

Lui îi revine meritul de a fi descoperit manuscrisul miscelaneu din sec. XVII, cunoscut sub numele de Codicele Marţian. Arheolog amator, a strâns date privitoare la descoperirile arheologice din Transilvania, publicând mai întâi în limba germană, apoi şi în limba română, un important repertoriu (Archaeologisch-praehistorisches Repertorium für Siebenbürgen, 1909; Repertoriu arheologic pentru Ardeal, 1920). A întocmit câteva lucrări privitoare la: Epoca colonizării saşilor în Ardeal (1907); Urme din războaiele romanilor cu dacii (1921); Ţara Năsăudului ş.a.

În 1921, alături de Al. Lapedatu, Silviu Dragomir, Ioan Lupaș, Sextil Pușcariu, a fost numit în „Comisia instituită pentru facerea lucrărilor pregătitoare cu privire la organizarea arhivelor statului din Cluj”. A participat la întemeierea Muzeului Năsăudean (1931). A fost membru al Societății Numismatice Române, al Comisiei Monumentelor Istorice.

1879: Matematicianul român David Emmanuel și-a luat doctoratul la Sorbona cu teza Étude des intégrales abéliennes de troisième espèce, devenind astfel al doilea român, după Spiru Haret, doctor în matematici la Sorbona.

Scurt istoric al facultatii

David Emmanuel (1854 – 1941) a fost membru de onoare al Academiei Române și este considerat întemeietorul școlii matematice moderne din România.

1881, 23.VI/3.VII: A murit Pavel Vasici-Ungureanu, medic şi scriitor; a întemeiat şi redactat prima revistă românească de medicină din Transilvania, „Higiena şi şcoala” (1876-1882); membru titular al Academiei Române din 1879; (n. 1806).

1881:  Au fost stabilite relaţii diplomatice între România şi Spania .

Spania a recunoscut independenţa de stat a României la data de 12 aprilie 1880. Relaţiile diplomatice între România şi Spania au fost stabilite în 1881, când a fost înfiinţată, la Bucureşti, Legaţia Regatului Spaniei, condusă de Juan Pedro de Aladro, însărcinat cu afaceri.

După încheierea primei convenţii comerciale între cele două ţări, în 1908, România a iniţiat, în 1911, demersurile pentru înfiinţarea Legaţiei României în Spania, eveniment produs la 15 iunie 1913, sub conducerea lui George Cretzianu, în calitate de trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar (23.VI/5.VII)

Relațiile diplomatice dintre cele două țări au fost întrerupte la 4.IV.1946 şi restabilite, la nivel de ambasadă, la 21.I.1977.

 1897: S-a născut la Huși, Alexandru Giugaru, unul dintre cei mai mari actori români de comedie; (m. 15 martie 1986).

Imagini pentru Alexandru Giugaru photos

 Prin Decretul nr. 43 din 23 ianuarie 1953 al Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne,  i s-a acordat titlul de Artist Emerit „pentru merite deosebite, pentru realizări valoroase în artă și pentru activitate merituoasă”. Ulterior  a primit și titlul de Artist al Poporului. Pentru activitatea sa, în anul 1964 a obținut Premiul de Stat.

A fost distins cu Ordinul Muncii clasa II (1952) „pentru munca depusă cu ocazia «Centenarului Caragiale»” și cu Ordinul Meritul Cultural clasa I (1967) „pentru activitate îndelungată în teatru și merite deosebite în domeniul artei dramatice”. Astăzi, Casa de cultură din municipiul Huși îi poartă numele.

Astăzi, Casa de cultură din municipiul Huși îi poartă numele

1905: S-a născut, la Chişinău, Victor Iuşceanu, compozitor, violonist, dirijor şi profesor din Basarabia, membru al Societății Compozitorilor Români din 1948 (m. 3 august 1976, București).

1905-1976 Victor Iuşceanu

A urmat Conservatorul din Chișinău, absolvind secțiile de Canto (1931) și Vioară (1936) și apoi Academia de Muzică și Artă Dramatică „George Enescu” din Iași. A fost profesor de Muzică la Liceul francez „General Berthelot” și la Gimnaziul de fete „Carmen Sylva”, de Muzică și de Vioară la Școala Normală de băieți „Mihai Viteazul” din Chișinău, de Teorie-solfegiu și Armonie la Conservatorul Lyra, Vioară la Școala Normală de băieți din București. De asemenea a fost dirijor la Teatrul muncitoresc și conferențiar la catedra de Teorie-solfegiu a Conservatorului „Ciprian Porumbescu” din București.

A compus muzică simfonică,muzică de cameră, muzică vocală,muzică de scenă și a scris lucrări didactice: Moduri și gameTratat de teorie a muzicii (în colaborare cu V. Giuleanu); Solfegii (Vol. 1-2), Armura ca proces logic al formării sistemelor de intonație cu centrul tonal bine definit. A fost decorat cu Medalia Muncii (1955).

 1909: S-a născut la Sinoie, Mihai Viteazu, Constanța, istoricul, criticul literar și folcloristul Ovidiu Papadima, deţinut politic între anii 1952 şi 1956; d. 26 mai 1996, București.

1909-1996 Ovidiu Papadima

A studiat la Facultatea de Litere și Filosofie din București (1928–1931), apoi s-a dedicat studiilor doctorale în Germania, fiind beneficiarul unei burse „Alexander von Humboldt”. Imediat după obținerea doctoratului, a ocupat poziția de lector al catedrei de literatură română la Universitatea din Viena. A debutat în postura de cronicar literar, încă de la 23 de ani, în paginile Revistei Gândirea, alături de Tudor Vianu.

A fost secretar de redacție la Revista Fundațiilor Regale, șef de lucrări la Facultatea de Litere și Filosofie din București. A devenit Doctor în Litere cu teza Ideologia literară pozitivistă în literatura românească a secolului al XIX-lea (1944). A lucrat, de asemenea, ca cercetător la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”. Arestat pe considerente politice fabricate și apoi condamnat politic, a fost închis între 1952–1955 în închisorile din Calea Rahovei, Ghencea, Craiova, Poarta Albă, Gherla și Jilava și reabilitat politic abia în 1971. Din operele sale: O viziune românească asupra lumiiCreatorii și lumea lorScriitorii și înțelesurile viețiiIpostaze ale iluminismului românescEvocări.

1913: A murit (s-a sinucis) la București, criticul şi istoricul literar, publicistul Ilarie Chendi; (n. 1871, Dârlos, Sibiu),fost bibliotecar la Biblioteca Academiei, membru al primului comitet al Societății Scriitorilor Români .

A aparținut curentului sămănătorist; a înființat revistele Viața literarăViața literară și artisticăCumpăna.

1917: Se intrunesc  la Chișinau  în Palatul Libertatii,  delegatii comitetelor militare din Iasi, Odessa, Chisinau s.a., care hotarasc constituirea “Sfatului imputernicitilor soldatilor si ofiterilor moldoveni de pe frontul romanesc”, organ central de coordonare a activitatii tuturor organizatiilor ostasesti moldovenesti din intreaga Rusie.

Sfatul imputernicitilor cere convocarea la Chisinau, pe baza proportionala, a Sfatului Tarii, care urma sa hotărasca asupra proiectului autonomiei Basarabiei pe temeiul national si teritorial.

Se cerea, de asemenea, numirea de catre guvernul rus in functia de comisar gubernial a unui roman basarabean si inlocuirea tuturor comisarilor judeteni cu reprezentanti ai basarabenilor, formarea de unitati militare nationale, invatamant in limba nationala, demilitarizarea administratiei s.a.

1923: A fost  înfiinţată, cu participarea statului şi a Băncii Naţionale, Societatea Naţională de Credit Industrial, având drept obiectiv stimularea dezvoltării industriale a României. „Strămoş” al BRD – Groupe Société Générale, acesta a fost creată ca instituţie publică, statul deţinând 20% din capitalul social, Banca Naţională a României, 30%, restul fiind deţinut de particulari.

În decembrie 1998 s-a semnat un acord între Société Générale şi Fondul Proprietăţii de Stat (autoritatea care gestiona participaţiile statului), prin care Société Générale a subscris o majorare de capital de 20% şi a cumpărat un pachet de acţiuni care i-a permis să devină proprietara a 51% din capitalul majorat al BRD.

1923: Regele Ferdinand I al României, insoțit de primul ministru I.I.C. Bratianu și de ministrul de Externe, I.G. Duca efectuează o vizită oficială în Polonia.

1923 Vizita oficială în Polonia a Regelui Ferdinand I

Înalții reprezentanți ai României au vizitat între 23–29 iunie 1923 Varșovia, Cracovia și Łańcut.

1924: În România a fost adoptată Legea privind organizarea armatei (aceasta reglementa între altele, durata serviciului militar), care a stat la baza sistemului militar românesc în perioada interbelică.

1937: La Londra se desfasoara in zilele de 23-25 iunie un concurs hipic, organizat cu prilejul încoronării regelui George al VI-lea al Angliei,  a cărui Cupa Challenge de Aur a revenit călărețului român Henry Rang.

Henri Rang stanga alaturi de Felix Topescu | Banatul AZI - Stiri ...

                     Foto: Henri Rang stânga alături de Felix Topescu

Trofeul „Daily Mail” a fost cucerit de concurentul roman Felix Topescu, tatăl cunoscutului comentator sportiv de televiziune, Cristian Topescu.

 1938: S-a născut profesorul doctor Ioan Munteanu, membru de onoare (din 2004) al Academiei Române; (m. 2018).

1938-2018 Ioan Munteanu

A fost director al Clinicii Universitare de Obstetrică-Ginecologie Bega și profesor la Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” Timișoara. La Clinica Universitară de Obstetrică-Ginecologie Bega din Timișoara au fost reușite pentru prima oară în România: fertilizarea in vitro (1995) și embriotransferul uman, realizări urmate de nașterea primului copil conceput prin fertilizare in vitro în România, pe 6 februarie 1996; a urmat primul embriotransfer la mamă purtătoare, primele sarcini multiple prin fertilizare in vitro (1997) și nașterea primului copil prin fertilizare in vitro la o mamă de 50 de ani (2001).

1944 : A murit la Londra (unde se stabilise), pictorul român Arthur Segal (Aron Sigalu), grafician și scriitor.

Arthur Segal - Monoskop

A lucrat și în Germania, unde a înființat o școală de artă, Novembergruppe în Berlin; (n. 23 iulie 1875, Iași).

1950: A izbucnit (23/24 iunie) răscoala armată anticomunistă din Țara Vrancei.  

A fost una dintre cele mai mari revolte anticomuniste desfășurate în România (peste 15.000 de oameni).

Treizeci și cinci de sate din Munții Vrancei, „de la cascada Putnei și până pe malul Siretului”, s-au ridicat la luptă împotriva regimului comunist.

Se pare că, la baza declanșării răscoalei a stat și un zvon care circula în acele zile prin sate, anume  că autoritățile comuniste doreau să pună mâna pe pe „hrisoavele lui Ștefan cel Mare”, prin care domnitorul lăsase munții și câmpiile din Țara Vrancei moștenire feciorilor vrânceni.

Efective impresionante ale Trupelor de Securitate au fost mobilizate  trimise pentru a-i prinde pe partizanii anticomuniști.

Astfel, unii conducători ai răsculaților au fost încercuiți și arestați, prin infiltrarea de către Securitate a unor agenți în organizație.

Alți lideri  scăpați din încercuire, se vor retrage spre schitul de la Gura Lepșei, spre cascada Putnei, unde vor pregăti răscoala celor peste 30 de sate din Vrancea, din noaptea de 23-24 iunie 1950.

Vrâncenii au pus mâna pe coase, topoare și furci și s-au năpustit asupra Securității, dând foc sediilor Partidului Muncitoresc Român (comunist), Miliției și Securității. Răsculații primiseră armament și muniție de la elevii Liceului „Unirea” din Focșani.  

Au fost prinși și  legați securiștii, miliţienii, activiştii PMR şi UTM, au fost ocupate sediile consiliului popular, miliţiei şi poştei). Autorităţile au intervenit rapid, cu o extremă duritate.

Mai mulţi ţărani au fost executaţi pe loc (Ilie şi Toader Posmagiu, tată şi fiu din Bârseşti, Radu Hurjui din Nereju), iar în perioada imediat următoare au fost arestate sute de persoane care au fost condamnate la ani grei de închisoare.  308 oameni au fost judecați în 18 loturi de către Tribunalele Militare Galaţi şi Stalin [Braşov], între iunie şi noiembrie 1951, fiind pronunţate şi multe condamnări la moarte.

Au murit familii întregi, și au luat calea închisorilor sute de vrânceni.

Forțele de represiune erau conduse de General-Maior Nicolae Ceaușescu, nimeni altul decât viitorul dictator comunist al României, răsturnat de mînia populară în decembrie 1989.

„În mașina în care circula Nicolae Ceaușescu era legat la spate un învățător care se zbătea între viață și moarte”, își amintea un participant la răscoală scăpat cu viață.

 1961: A intrat în vigoare Tratatul asupra Antarcticii. Documentul, semnat la 1.XII.1959, reprezenta o înţelegere internaţională care stabilea drepturi şi obligaţii juridice privind cooperarea paşnică în zonă. România a aderat la Tratatul Antarctic în anul 1971.

 

Tratatul Antarcticii, împreună cu o serie de alte tratate colaterale, reglementează relațiile internaționale în raport cu Antarctida, singurul continent de pe Pământ fără populație umană băștinașă.

În acest tratat, Antarctica este definită ca fiind tot uscatul, împreună cu banchizele aflate la sud de paralela de 60° latitudine sudică.

Tratatul, care a intrat în vigoare în 1961 fiind semnat în total de 47 de țări, face din Antarctica o rezervație științifică, stabilește libertatea de cercetare științifică și interzice activitățile militare pe continent.

 Sediul Secretariatului Tratatului Antarcticii se află la Buenos Aires, Argentina, începând cu luna septembrie 2004.

1984: S-a născut la Ploiești, cântăreață de muzică pop și dance, Andreea Bălan.

Andreea Balan - YouTube

A debutat în televiziune în anul 1994, în cadrul programului Ba Da, Ba Nu, urmând ca doi ani mai târziu să-și lanseze primul album, Amețiți de fum. A devenit cunoscută ca membră a duetului Andrè, apoi s-a lansat într-o carieră solo, lansând 5 albume și 20 de videoclipuri. Printre albumele sale de succes se numără: Noapte de visO noapte și-o zi cu Andrè, și solo Te joci cu mineAșa sunt euSuperWoman.

1985:  Echipa națională de handbal masculin a României a obținut, la Frankfurt pe Main (Germania), titlul de campioană mondială universitară.

În anii ’70-’80, reprezentativa țării noastre a reușit un șir impresionant, de șase titluri consecutive, cucerite în 1973, 1975, 1977, 1981, 1985 și 1987. La Campionatul Mondial Universitar de handbal din Darmstadt, Germania echipa României a învins în finală echipa URSS (situație care s-a repetat în 1987, la București). Era a cincea victorie (din 6) a echipei române.

1990: Sovietul Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești de legislatura a XII-a declară solemn Republica Sovietică Socialistă Moldovenească  stat suveran.

Stema Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti (RSSM)
Harta RSSM (verde), actuala Republica Moldova

Stema RSS Moldovenești și  Harta Republicii Moldova 

La 23 iunie 1990 Sovietul Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești de legislatura a XII-a, în cadrul primei sesiuni, apelînd la adevăr că toţi oamenii sunt egali şi au dreptul la viaţă, libertate şi bunăstare, înţelegînd responsabilitatea istorică pentru soarta Moldovei, care are istorie proprie, cultură şi tradiţii milenare, respectînd dreptul la suveranitatea tuturoar popoarelor, în scopul instaurării legii, protecţiei legale şi stabilităţii sociale, exprimând dorinţa poporului, declară solemn: Republica Sovietică Socialistă Moldovenească este un stat suveran.

 Mircea Snegur a fost ales preşedinte al republicii.

Declarația de suveranitate a Republicii Sovietice Socialiste Moldova, nr. 148-XII/23 iunie 1990 declara la art. 1: „Republica Sovietică Socialistă Moldova este un stat suveran. Suveranitatea RSS Moldova este unica și necesara condiție a existenței statalității Moldovei”, iar la art. 2: „Purtătorul și sursa suveranității este poporul. Suveranitatea se realizează în interesele întregului popor de către organul reprezentativ superior al puterii republicii” […]. În 27 august 1991, R.Moldova și-a declarat independența de stat.

1995: S-a deschis Bursa de Mărfuri Bucureşti, prin fondarea Asociaţiei Bursei de către 24 de societăţi de valori mobiliare. Şi-a început efectiv activitatea, realizând primele tranzacţii, la data de 20 noiembrie 1995, în incinta pusă la dispoziţie de Banca Naţională a României.

1996: Deputatul PNŢCD Ion Raţiu a fost reales  în unanimitate, în funcţia de preşedinte al Uniunii Mondiale a Românilor Liberi (UMRL).

1999: În perioada 23.VI – 4.VII România a participat , ca invitat de onoare, la Festivalul Artei şi Tradiţiilor Populare „Smithsonian Folklife” din SUA, festival ce se desfăşoară în fiecare an la Washington D.C. Cu această ocazie, a fost organizat un Congres al românilor stabiliţi în Statele Unite, a fost construită o biserică maramureşeană și au participat ansambluri folclorice şi trupe de jazz româneşti .

2004: Biroul Electoral Central a dat publicităţii rezultatele finale ale turului doi al alegerilor din Romania.

PSD a câştigat cel mai mare număr de mandate, respectiv 799 (43,47%), fiind urmat de PNL, cu 336 mandate (18,28%), PD – cu 309 mandate (16,81%) şi PUR – cu 111 mandate.

2013: În această zi, la ora locală 17:00, 18 români au murit și alți 29 au fost răniți într-un accident de autocar petrecut  în defileul râului Morača, la Grlo, la 48 km. de Podgorica, capitala statului Muntenegru.

2013 Accidentul auto din Muntenegru

Autocarul aparținând companiei Gregory Tour, a derapat de pe drum, prăbușindu-se într-o râpă la aproximativ 40 m mai jos de nivelul drumului.

Toate cele 47 de persoane de la bordul autobuzului erau cetățeni români.

2018: A decedat la Chișinău, politicianul Dumitru Moțpan (n. 3 mai 1940, satul Seliște din Basarabia, România), fost membru al Parlamentului Republicii Moldova în anii 1990, care a îndeplinit funcția de președinte al acestui for în perioada 5 martie 1997 – 23 aprilie 1998.

A fost deputat semnatar al Declarației de Independență a R.Moldova față de Uniunea Sovietică și a fost decorat cu „Ordinul Republicii”.

CALENDAR CREȘTIN ORTODOX

Sfânta Muceniță Agripina

Sfanta Mucenita Agripina

Sfânta Muceniță Agripina a luat cununa muceniciei în anul 275, in timpul domniei împăratului Valerian.

Sfânta s-a nascut la Roma într-o familie de creștini, primind încă din copilărie o educație in duhul Evangheliei lui Hristos.

Marturisind dreapta credinta in vremea persecutiilor, Sfânta Agripina a fost supusă la numeroase și crude torturi.

În timpul acestora mucenitei i s-a arătat îngerul Domnului care a întărit-o.

Nemaiputând suporta chinurile îngrozitoare la care a fost supusa, sufletul afcesteia s-a mutat la Domnul.

Insoțitoarele sale, Vasa, Paula si Agathonica au luat trupul sfintei si l-au dus in Sicilia. Pe locul unde au fost ingropate  sfintele sale moaște a fost ridicata o biserică, unde, potivit traditiei, s-au petrecut numeroase minuni.

CITIȚI ȘI:

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2020/06/23/o-istorie-a-zilei-de-23-iunie-video/

Bibliografie (surse) :

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008 ;
  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;
  3. e.maramures.ro ;
  4. Wikipedia.ro.;
  5. mediafax.ro ;
  6. worldwideromania.com ;
  7. Enciclopedia Romaniei.ro ;
  8.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;
  9.  Istoria md.
  10. agerpres.ro;
  11. Crestin Ortodox.ro;
  12. Cinemagia.ro.

23/06/2021 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

La 23 iunie 1990, în Basarabia cotropită de ruși a fost făcut primul pas spre independența față de Uniunea Sovietică și spre ceea ce se spera că va fi după modelul anului 1918, Unirea cu Țara-Mamă


În urmă cu 31 de ani, pe 23 iunie, deputații de la Chișinău votau Declarația de Suveranitate a Moldovei, făcând astfel primul pas spre independența față de Uniunea Sovietică și spre ceea ce se spera că va fi Unirea cu Țara-Mamă, după modelul anului 1918.

Sovietul Suprem (Parlamentul de la Chișinău) al RSS Moldova, aflat în componența URSS, a adoptat Declarația Suveranității Republicii Moldova. Documentul prevedea că „Republica Sovietică Socialistă Moldova este un stat suveran”, servind drept model pentru elaborarea Declarației de Independență (1991) și a Constituției a Republicii Moldova (1994).

Adoptarea Declarației de Suveranitate a fost prima victorie importantă a forțelor democratice în lupta de renaștere și eliberare națională. Astfel, Declarația de Suveranitate stipulează în mod clar că suveranitatea R.S.S. Moldova este unica și necesara condiție a existenței statalității Moldovei.

Declarația de Suveranitate a fost votată în unanimitate, cu o singură abținere.

Sovietul Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești, apelând la adevărul că toţi oamenii sunt egali şi au dreptul la viaţă, libertate şi bunăstare, înţelegînd responsabilitatea istorică pentru soarta Moldovei, care are istorie proprie, cultură şi tradiţii milenare, respectînd dreptul la suveranitatea tuturoar popoarelor, în scopul instaurării legii, protecţiei legale şi stabilităţii sociale, exprimînd dorinţa poporului, a declarat solemn: suveranitatea Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti.

Adoptarea Declaraţiei de Suveranitate a fost prima victorie importantă a forţelor democratice în lupta de renaştere şi eliberare naţională.

  Declaraţiei de Suveranitate stipula în mod clar că suveranitatea R.S.S. Moldova este unica şi necesara condiţie a existenţei statalităţii acestui teritoriu.

Se afirmă supremaţia legilor R.S.S. Moldova asupra celor unionale, se instituie cetăţenia republicii şi se prevede dreptul suveran de a menţine relaţii diplomatice cu toate ţările lumii.

De asemenea, documentul stipula caracterul unitar şi indivizibil al statului.

Stema Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti (RSSM)
Harta RSSM (verde), actuala Republica Moldova

Harta şi stema RSS Moldoveneşti, actuala Republica Moldova.

Se stabilea că R.S.S. Moldova respectă statutul ONU şi era exprimată adeziunea faţă de principiile acestei organizaţii, se declară o zonă demilitarizată, activ promovează consolidarea păcii şi securităţii, este implicată direct în procesul de cooperare şi securitate precum şi în structurile europene.

Este de remarcat de asemenea că „pămîntul, subsolul, apele, pădurile şi alte resurse naturale aflate pe teritoriul R.S.S. Moldova, precum şi întregul potenţial economic, financiar, tehnico-ştiinţific, valorile patrimoniului naţional” fiind declarate „proprietatea exclusivă necondiţionată a R.S.S. Moldova”.

În sfîrşit se stipula că „prezenta Declaraţie serveşte drept bază pentru elaborarea noii Constituţii a R.S.S. Moldova, perfecţionarea legislaţiei republicane şi ca poziţie a RSS Moldova pentru pregătirea şi încheierea Tratatului unional în cadrul comunităţii statelor suverane”.

Surse:

Radiochisinau.md.

http://www.Timpul md.

https://transilvanialachisinau.wordpress.com/2013/08/25/republica-moldova-stat-independent-si-suveran/

http://www.istoria.md/articol/882/23_iunie,_istoricul_zilei#1990

23/06/2021 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Dezvăluirile Arhivei Ministerului Afacerilor Interne al R. Moldova privitoare la teroarea dezlănțuită de haitele criminale sovietice odată cu cotropirea Basarabiei

deportarile din basarabia | CER SI PAMANT ROMANESC


13 ani de infern pentru populația RSSM (1940-1941 si 1944-1956)

Desecretizarea fondurilor Arhivei Ministerului Afacerilor Interne al R. Moldova oferă cercetatorilor posibilitatea realizarii unei reconstituiri cât mai fidele a multiplelor aspecte ale istoriei regimului totalitar comunist, insuficient sau deloc elucidate in istoriografia noastra.

Regimul terorii si mijloacele de infaptuire a acesteia isi gasesc o ampla reflectare in dosarele respectivei arhive.

28 iunie 1940 a insemnat inceputul unui lung calvar pentru populatia Basarabiei, condamnata sa suporte toate ororile regimului totalitar comunist la care a fost supusa populatia RASSM in perioada interbelica.

Chiar daca nu se recurgea atat de frecvent, ca in perioada marii epurari, la serviciile odioaselor troici speciale, regimul totalitar comunist pentru a-si atinge obiectivele diabolice, a recurs la alte metode, la fel de antiumane, cu efecte la fel de tragice.

Primul an de ocupatie sovietica a Basarabiei a produs un șoc urias asupra populatiei acesteia. Din primele zile, ca urmare a practicilor reprobabile ale autoritatilor comuniste, s-au operat numeroase arestari, astfel incat, in cateva saptamani, inchisorile au devenit supraaglomerate, depasindu-se de cateva ori capacitatea celulelor de a-i adaposti pe cei condamnati la detentie.

In paralel, se produc executari in serie ale unor categorii de persoane, catalogate ca „dusmani ai puterii sovietice”.

Basarabeni schingiui+úi +či uci+či de bol+čevici pentru c¦â +či-au p¦âstrat sentimentele rom+óne+čti 2

Din randul acestora au facut parte personalitati politice, inclusiv mai multi membri ai Sfatului țării, persoane, care, pana la 28 iunie 1940, au facut parte din diferite partide politice, au detinut functii publice in organele de administratie si de ordine.

Victime ale rafuielilor salbatice au cazut si cateva zeci de preoti ai Mitropoliei Basarabiei, platind cu viata doar pentru simplul fapt ca slujeau in Altarul Domnului.

crimele rusesti in basarabia | RomaniaMilitary

Gropile cu var, umplute cu cadavrele celor executati, precum si alte metode de exterminare a persoanelor indezirabile, constituie un alt indiciu infiorator al acestui prim an de ocupatie sovietica.

Deportarile din 13 iunie 1941, in Siberia si in lagarele corectionale, a aproximativ 20.000 de persoane, au constituit acordul final al acestui prim an de „fericire” de tip comunist.

Acest val de deportari este amplu reflectat de fondurile respectivei arhive.

In ianuarie 1944, cu cateva luni pana la „eliberarea” nordului Basarabiei de catre Armata Rosie, erau deja elaborate primele directive ale organelor de represiune sovietice, ce urmau sa serveasca drept temei pentru relansarea masinariei diabolice de exterminare umana. Odata cu ocuparea raioanelor de nord de catre unitatile de avangarda sovietice, tribunalul militar al RSSM, proaspat reanimat, s-a si pus pe treaba, condamnand la moarte primele cateva zeci de persoane.

Un rol aparte in identificarea si retinerea tuturor celor care, in viziunea autoritatilor comuniste de ocupatie, se facusera vinovati in fata puterii sovietice, l-au jucat asa-numitele batalioane de exterminare, alcatuite din militari sovietici, dar si din activisti, racolati din randul populatiei autohtone.

In vizorul acestor batalioane intrau „elementele dusmănoase”. Un rol aparte in aceasta „munca” de identificare si retinere a „elementelor periculoase” l-au jucat si alte structuri ale NKVD-ului, dar si faimoasele batalioane ale mortii – ????? („?????? ???????”) care au „scris”, de asemenea, o pagina trista in soarta populatiei RSSMoldovenești.

Activitatea acestor structuri este reflectata pe larg de catre fondurile acestei arhive. Poate cel mai amplu sunt documentate operatiunile de deportare, care au fost reluate, fara prea multe taraganari, de catre autoritatile sovietice de ocupatie.

Printre primele victime ale acestei politici ale terorii comuniste s-au numarat ultimele cateva sute de etnici germani, care au evitat repatrierea din septembrie 1940. In iunie 1945, ei n-au mai putut sa se salveze de la deportarea in Siberia, operata de catre autoritatile sovietice.

Au urmat o serie de deportari care-i vizau pe basarabenii ce au activat, in perioada administratiei romanesti.

Primul contingent, alcatuit din 466 de reprezentanti ai acestor categorii au fost deportati la 17 iulie 1946 in RSS Karelo-Finlandeza, pentru un termen de sase ani. Atare deportari au continuat si in anii urmatori.

Ultimul grup deportat a fost cel format din fosti angajati ai administratiei publice si de ordine din Basarabia, care au fost exilati in 1948, pentru o perioada de sase ani, in RASS Bureata, regiunile Amur si Irkutsk.

Deportarile de populatie civila din 5-6 iulie 1949, precum si cele din 1 aprilie 1951 au constituit ultimul acord al practicilor de acest gen in RSSM.

Fondurile Arhivei MAI contin mii de documente inedite cu referire la aceste deportari. Drama persoanelor deportate, dupa cum bine se cunoaste, nu s-a terminat odata cu disparitia fizica a lui Stalin, in martie 1953, ci a continuat si in anii urmatori.

In ciuda faptului ca, dupa moartea dictatorului, au fost expediate mii de demersuri ale victimelor deportarilor din RSSM pe numele noilor lideri sovietici si pe adresa organelor supreme ale statului sovietic, majoritatea covarsitoare ale acestora au ramas nesolutionate. Si acest ultim episod al dramei deportatilor se regaseste plenar in documentele pe care le detine respectiva arhiva.

Ion Varta,
doctor in istorie, membru al Comisiei pentru studierea si aprecierea regimului comunist totalitar din R. Moldova
ARHIVA TIMPUL
25.02.2010

23/06/2021 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: