CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

ZIUA DE 16 IUNIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR


Ziua de 16 iunie în istoria noastră

1462: (noaptea 16/17 iunie) – Domnul muntean Vlad Ţepeş  conduce  un atac de noapte surpriză asupra taberei ostirii otomane invadatoare (nu se cunoaşte numele localităţii unde s-a desfasurat  lupta), provocând mari pierderi inamicului şi panica in randul turcilor.

Portrait of Vlad the Impaler

1479 : S-a născut la Huși,  Bogdan al III-lea supranumit ”cel chior”, fiul domnitorului moldovean Ștefan cel Mare, pe care l-a urmat la tron între 2 iulie 1504–20 aprilie 1517; d. 30 aprilie 1517, Huși.

1479-1517 Bogdan al III-lea

A fost fiul voievodului Ștefan cel Mare și Sfânt și al doamnei Maria Voichița, fiind asociat la domnie încă din 1497. 

A avut un conflict îndelungat cu Polonia, după ce i-a fost refuzată de două ori mâna principesei Elisabeta, sora regelui Poloniei. Conflictul s-a încheiat prin pacea de la 17 ianuarie 1510, când Bogdan a renunțat la căsătorie în schimbul unor avantaje politico-economice.

A fost căsătorit de trei ori, mai întâi cu Anastasia (d. 1512), apoi cu Stana (d. 1518) și în cele din urmă cu Ruxandra, fiica principelui Țării Românești Mihnea cel Rău.

A avut copii doar din relații ilegitime. Trei dintre fiii săi au fost principi ai Moldovei: Ștefăniță Vodă, Alexandru Cornea și Alexandru Lăpușneanu.

1599: Domnitorul muntean Mihai Viteazul încheie la Târgovişte, un tratat cu trimişii principelui Transilvaniei, Andrei Bathory, acceptând să fie inclus în pacea cu Imperiul Otoman, pentru a câştiga timpul necesar în vederea finalizării pregătirilor pentru  ostilităţile care urma să le declanșeze împotriva acestui imperiu.

1599 Mihai Viteazul

1655 (16/26) : Are loc Bătălia de la Șoplea, pe Teleajen, din timpul răscoalei seimenilor și a dorobanților ridicați împotriva domnului Munteniei, Constantin Șerban Basarab, în urma căreia a fost zdrobită de către principele Transilvaniei, Gheorghe Rakoczy, chemat în ajutor de domnul Țării Românești.

1835: A fost inaugurata, la Iași, sub domnia lui Mihail Sturdza și prin strădania lui Gheorghe Asachi și a altor învățați români ai vremii, “Academia Mihaileană” .

Este prima instituție de învățământ superior modernă din Moldova (1835 – 1847),  unde profesori români (Gheorghe Asachi, Eftimie Murgu, Ion Ionescu de la Brad, Ion Ghica, Mihail Kogălniceanu ş.a.) şi străini, au ţinut cursuri de istorie, filosofie, drept, teologie, chimie, matematică, inginerie, agronomie şi arhitectură.

1835 Academia Mihăileană

Aici se țineau cursuri de istorie, drept, chimie, matematică și arhitectură.

Este precursoare a Universității din Iași și a Colegiului Național si a pregatit o intreaga pleiada de intelectuali pe care ii regasim mai tarziu  in randurile pasoptistilor si ai luptatorilor pentru Unire.

În 1847 cursurile au fost suspendate de autorităţile vremii, profesorii fiind acuzaţi de propagarea unor idei revoluţionare.

1862: La Timișoara, s-a incheiat o Convenție telegrafică între Austria, Imperiul Otoman, Serbia și România, prin care erau reglementate operațiunile de transmitere și taxare a depeșelor între statele semnatare.

Acest act reprezenta și o recunoaștere a autonomiei statului român unificat.

1864: Prin Protocolul de la Constantinopol, Puterile Garante au recunoscut dreptul statului roman de a-și modifica legiuirile interne, fără o prealabilă aprobare din partea lor.

Consiliul de Miniștri dând un aviz favorabil, proiectul de lege pentru înființarea unei agenții comerciale la Varna a fost votat, iar la 16 iunie 1868 Dimitrie Caramfilescu era numit „comisar pentru privegherea intereselor românilor”, din februarie 1869 el purtând și titulatura de „agent comercial”.

Consiliul de Miniștri dând un aviz favorabil, proiectul de lege pentru înființarea unei agenții comerciale la Varna a fost votat, iar la 16 iunie 1868 Dimitrie Caramfilescu era numit „comisar pentru privegherea intereselor românilor”, din februarie 1869 el purtând și titulatura de „agent comercial

Merită evidențiat faptul că, în ciuda statutului de vasalitate al Bulgariei față de Imperiul Otoman – Bulgaria fiind principat autonom aflat sub suzeranitatea Porții – autoritățile de la București au purces la întemeierea de reprezentanțe diplomatice în această țară, fără a solicita avizul de aprobare (beratul) sultanului față de acest demers.

Consiliul de Miniștri dând un aviz favorabil, proiectul de lege pentru înființarea unei agenții comerciale la Varna a fost votat, iar la 16 iunie 1868 Dimitrie Caramfilescu era numit „comisar pentru privegherea intereselor românilor”, din februarie 1869 el purtând și titulatura de „agent comercial”.

Merită evidențiat faptul că, în ciuda statutului de vasalitate al Bulgariei față de Imperiul Otoman – Bulgaria fiind principat autonom aflat sub suzeranitatea Porții – autoritățile de la București au purces la întemeierea de reprezentanțe diplomatice în această țară, fără a solicita avizul de aprobare (beratul) sultanului față de acest demers.

1872 (16/28 iunie): S-a născut Vasile Gheorghiu, profesor teolog; autor a numeroase lucrări cu caracter teologic; considerat cel mai de seamă teolog neotestamentar român; a desfăşurat o intensă activitate în fruntea Societăţii pentru Cultura şi Literatura Poporului Român din Bucovina (1921-1929); membru de onoare al Academiei Române din 1938; (m. 1959).

1873: S-a stins din viață Mitropolitul Ortodox al Transilvaniei, Andrei Șaguna, unul dintre conducătorii luptei de eliberare națională a românilor din Transilvania , primul președinte al Astrei.

  A fost mitropolit al românilor ortodocşi din Transilvania şi Ungaria (din 1864),  unul dintre preşedinţii Adunării Naţionale de la Blaj (3/15 mai 1848) şi şeful delegaţiei trimise la Viena pentru a susţine pe lângă împărat drepturile românilor transilvăneni.

S-a implicat activ in  dezvoltarea învăţământului şi a presei în limba română, precum şi in  întemeierea şi activitatea societăţii ASTRA (1861), fiind primul ei preşedinte.

A fost membru de onoare al Societăţii Academice Române (n. 1808/1809, la Miskolc/Ungaria). NOTA 1: Dicţionarul scriitorilor români R-Z (2002) dă ca data a naşterii 1.I.1809 şi moartea la 28.VI.1873.

  Andrei Şaguna a fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română la 29 octombrie 2011, având ca zi de prăznuire 30 noiembrie

A fost inmormantat la Rasinari, langa Sibiu.

  1874 (16/28):  A apărut Legea pentru organizarea în România a serviciului sanitar.

1890: S-a născut filosoful, logicianul  si publicistul roman Nae Ionescu;  (d. 1940).

A fost unul dintre principalii reprezentanţi ai „trăirismului”, curent de gândire filosofică românească interbelică (m. 1940)

1913: S-a nascut  filosoful Ion Banu, unul dintre întemeietorii Asociaţiei de Studii Orientale din România, autorul unor  lucrări de istorie a filosofiei (antice şi medievale, europene şi orientale), precum şi de teorie a filosofiei;(d. 1993).

1913: Se declanșează cel de-al doilea Război Balcanic între Bulgaria și foștii săi aliați Grecia, Serbia şi Muntenegru, cărora li se va alătura România şi Turcia; (la 27.VI/10.VII.1913) (16/29).

Regele Ferdinand al BulgarieiRegele Constantin al Greciei
  Regele Ferdinand  al Bulgariei      Regele  Constantin al Greciei

Cel de-Al Doilea Război Balcanic s-a declansat  în 1913 între Bulgaria pe de o parte şi Grecia şi Serbia si Muntenegru de cealaltă parte.

Principala cauza a războiului a fost neînţelegerea asupra împărţirii teritoriilor pierdute de turcii otomani în timpul Primului Război Balcanic, care a luat sfîrşit la 30 mai 1913, in care aceste tari fusesera aliate.

Pentru Bulgaria, războiul oferea ocazia de a ocupa întreaga Macedonie şi de a domina Balcanii, în timp ce pentru Serbia şi Grecia războiul însemna şansa de a împărţi între ele Macedonia şi de a împiedica hegemonia Bulgariei.

Astfel la 16 iunie 1913, regele Ferdinand al Bulgariei a ordonat trupelor sale să atace poziţiile sîrbe şi greceşti, declarînd în acelaşi timp război acestor tari.

Principalul atac bulgar era îndreptat împotriva sîrbilor cu armatele I, a III-a, a IV-a şi a V-a, în timp ce armata a II-a era însărcinată cu atacarea poziţiilor greceşti de la Gevgeli şi Salonic. Bulgarii au fost copleşiţi numeric pe frontul grecesc, şi în curînd luptele uşoare s-au transformat într-o ofensivă grecească pe întreaga linie a frontului la 19 iunie.

Forţele bulgare s-au retras imediat de pe poziţiile lor de la nord de Salonic pe poziţii defensive la Kilkis. Planul de a distruge armata sîrbă în Macedonia centrală printr-un atac concentrat a eşuat, iar bulgarii au fost opriţi.

Bătălia de la Kilkis

Armata greacă, comandată de regele Constantin avea nouă divizii şi o divizie de cavalerie (120 000 de oameni), într-un raport de doi la unu sau trei la unu faţă de trupele bulgare.

Dupa o lupta grea, grecii au reusit sa cucereasca la 5 iulie Doiranul, iar împreună cu sîrbii au inaintat pînă la Defileul Kresna. În acest punct, logistica greacă era întinsă la maxim, şi înaintarea s-a oprit.

Bulgarii au pierdut 7 000 de oameni la Kilkis. Alţi 6 000 au fost luaţi prizonieri cu 130 de tunuri. Grecii au suferit şi ei pierderi grele, de 8 700 de oameni. A fost bătălia decisivă pe acest front, şi cel mai mare succes grecesc din ambele războaie.

Soldati sîrbi în timpul celui de-Al Doilea Război Balcanic

Foto: Soldaţi sîrbi în timpul celui de-Al Doilea Război Balcanic.

Bregalnica, Kalimantsi şi Defileul Kresna

Pe frontul din Macedonia centrală sîrbii au împins forţele bulgare către est prin bătălia de la Bregalnica (30 iunie – 9 iulie). Între timp, în nord, bulgarii au început să avanseze către oraşul sîrbesc Pirot (în apropiere de graniţa sîrbo-bulgară), obligînd sîrbii să trimită întăriri armatei a II-a care apăra Pirutul şi Nišul.

Acest lucru le-a permis bulgarilor să oprească ofensiva sîrbă din Macedonia la Kalimantsi la 18 iulie.

După liniştirea situaţiei pe frontul sîrbesc, bulgarii au trimis Armata a I-a  în ajutorul Armatei a II-a, care se opunea grecilor în poziţiile defensive excelente de la Defileul Kresna.

Constantin a respins propunerea guvernului său pentru un armistiţiu, căutînd o victorie decisivă pe cîmpul de luptă.

La 29 iulie, armata bulgară întărită a lansat atacuri pe ambele flancuri, împingîndu-i pe greci în aval pe văile rîurilor Struma şi Mesta. Constantin s-a confruntat cu o anihilare de tip Cannae, şi a cerut sprijinul sîrbilor.

Din nefericire pentru el, aceştia nu îi puteau oferi ajutor după bătălia de la Kalimantsi, iar Constantin i-a cerut guvernului să obţină un armistiţiu. Grecii pierduseră circa 10 000 de oameni în ultimele zece zile de lupte. Bulgarii doreau de asemenea pacea, şi astfel Constantin a fost salvat de la distrugere.

Sfârşitul războiului

În ciuda stabilizării frontului din Macedonia, dorinţa guvernului bulgar pentru pace venea ca urmare a faptului ca la 10 iulie, românii au invadat  Dobrogea şi inaintau dinspre nord spre capitala Sofia.

Al doilea război balcanic. Armata Română trecând Dunărea pe un pod de vase la Zimnicea, în cadrul Campaniei pentru Turtucaia - foto: ro.wikipedia.org

Foto: Armata Română trecând Dunărea pe un pod de vase

Pentru a înrăutăţi situaţia Bulgariei, otomanii au profitat pentru a-şi recupera fostele posesiuni din Tracia, inclusiv Adrianopolul, pe care bulgarii l-au abandonat la 23 iulie, fără a trage un foc.

1913 Regele Carol I la trecerea trupelor peste Dunăre

Armatele otomană şi română nu au avut pierderi în lupte, deşi au suferit puternic de pe urma unei epidemii de holeră.

Un armistiţiu general a fost semnat la 18 iulie, iar schimbările teritoriale au fost reglate de tratatele de la Bucureşti şi de la Constantinopol.

Bulgaria a pierdut cea mai mare parte a teritoriilor cîştigate în Primul Război Balcanic, inclusiv sudul Dobrogei, cea mai mare parte a Macedoniei, Tracia şi coasta egeeană, cu excepţia portului Dedeagach.

Serbia a devenit o putere importantă în Balcani, iar Grecia a obţinut portul Salonic şi împrejurimile, plus cea mai mare parte a coastei Traciei Occidentale.

A fost doar o înţelegere temporară. Zece luni mai tîrziu luptele au reînceput, odată cu Primul Război Mondial.

1918: A murit (la Montreux, in Elveţia), Bazil Assan, inginer şi explorator, primul român care a efectuat o călătorie în jurul pământului; (n. 1860, la Bucureşti). Împreună cu fratele său, George, a introdus metoda de extracţie cu benzină a uleiurilor/1893).

În 1899 a făcut o călătorie care a durat cinci luni,  pe ruta Constantinopol, Alexandria, Ceylon, Nagasaki,Tokyo,Yokohama, San Francisco, New York, Londra, aceasta  fiind astfel prima călătorie a unui român în jurul lumii.

A fost membru al  Societății geografice române. 

Imagini pentru Bazil Assan,photos

A fost primul român care a explorat zona Oceanului Arctic/1896. In perioada 1897-1898 a efectuat o călătorie în jurul lumii).

A fost și deținătorul automobilului cu nr. 1 din Bucuresti.

1921: Constituirea, la Bucureşti, a Societăţii „Orient Radio” (Rador), agenţie telegrafică de presă. Rador era la început o afacere privată (apărută la iniţiativa lui Noti Constantinde, secretar la Legaţia română din Paris, şi Sebastian Şerbescu, avocat), dar statul român a cumpărat, prin Ministerul de Externe, totalitatea acţiunilor agenţiei, în anul 1926, devenind astfel prima agenţie de presă oficială a României; prin Legea din 24.III.1926 aceasta a devenit „Societatea Rador – Agenţie de informaţii telegrafice”.

După instalarea regimului comunist, prin Decretul nr. 217 din 20.V.1949 se hotăra organizarea Agenţiei Române de Presă „Agerpres” de pe lângă Consiliul de Miniştri, prin preluarea personalului şi a patrimoniului „Rador”; primul director al „Agerpres”: Ion Popescu-Puţuri. La 8.I.1990 a apărut Decretul-lege al Consiliului Frontului Salvării Naţionale prin care se înfiinţa Agenţia de presă „Rompres”, ca urmare a reorganizării „Agerpres”.

Din iulie 2008 „Rompres” a revenit la numele „Agerpres”.

Această agenţie („românească, naţională şi autonomă”) a funcţionat sub numele de Agenţia Telegrafică a României sau Agenţia Română şi era subordonată Ministerului Afacerilor Străine. Agenţia Română a funcţionat până spre finele anului 1916, când şi-a încetat temporar activitatea, în timpul Primului Război Mondial

 Agenția Națională de Presă AGERPRES este continuatoarea primei agenții de presă din România. Instituția s-a numit, de-a lungul vremii, Agenția Telegrafică a României sau Agenția Română, Agenția Telegrafică Română „Orient-Radio” – RADOR, Agenția Română de Presă – AGERPRES, Agenția Națională de Presă ROMPRES și, din 2008, Agenția Națională de Presă AGERPRES.

NOTĂ: Prima agenţie de presă românească a fost înfiinţată la 15/27.III.1889, la iniţiativa ministrului de externe P.P. Carp.

1925: S-a născut la Cofa, în jud Hotin, Anatol E. Baconsky,  (d.4 martie 1977 in timpul marelui cutremur). A fost un eseist, poet, prozator, publicist, teoretician literar și traducător român de orientare modernistă.

Imagine similară

A publicat sub numele A. E. Baconsky.

Este tatăl diplomatului, scriitorului și politicianului Teodor Baconschi, fost ambasador și ministru de externe al României.

1928: S-a născut la Bucureşti dirijorul Sergiu Comissiona; (m. 2005).

A studiat vioara şi apoi dirijoratul la Conservatorul din Bucureşti cu Constantin Silvestri. Încă din adolescenţă,a devenit membru al Quartetului Radio şi violonist în orchestra Filarmonicii de stat din Bucureşti.

Numele de Comissiona i-a venit de la bunicul sau care  era comis voiajor în Târgu Ocna, îl chema Lupu, şi era cunoscut ca fiind Lupu comisionarul. De aici numele Comissiona.

La doar 22 de ani, Comissiona devine directorul muzical al Ansamblului de Stat Român, iar cinci ani mai târziu, era numit dirijor principal al Operei de Stat din București.

A emigrat  în 1959 împreună cu familia sa în Israel.

In anul 1990 devine prim-dirijor al orchestrei posturilor de radio şi televiziune din Madrid (Spania), unde rămâne până în 1998, iar în intervalul 1990 – 1994 este, în acelaşi timp, director muzical al orchestrei filarmonice din Helsinki (Finlanda). Foarte căutat ca „dirijor invitat” (guest conductor), apare la pupitrul multor formaţii de prestigiu, ca Vancouver Symphony Orchestra, Orchestra filarmonică Radio din Hilversum, Olanda, Philadelphia Orchestra. În 1981, cu ocazia centenarului naşterii lui George Enescu, împreună cu un grup de muzicieni devine unul dintre membrii fondatori ai Societăţii „George Enescu” din Statele Unite ale Americii, avându-l ca preşedinte de onoare pe Yehudi Menuhin .

În România s-a  întors de multe ori după 1990, fiind și membru al juriului Concursurilor „George Enescu”.

1930: S-a născut la Orăștie, actorul Ion Siminie.

Vasta sa activitate actoricească îl recomandă ca un titan al teatrului românesc.

A avut și o importantă contribuție cinematografică, mai ales prin roluri de mare anvergură precum Mareșalul Ion Antonescu din Oglinda lui Sergiu Nicolaescu (1993), un rol atât de bine scris și interpretat încât – cu siguranță poate fi considerat „de Oscar”.

1931: S-a născut Alexandru Vulpe, istoric, arheolog şi profesor; specialist în Epoca Bronzului şi cea a Fierului; membru titular al Academiei Române din 2009; (m. 2016).

1932: S-a născut Maria Albuleţ, prima jucătoare de şah din România care a obţinut titlul de maestră internaţională; (m. 2005).

1940: S-a născut actriţa Melania Ursu; (m. 2016).

Imagini pentru actriţa Melania Ursu photos

1940: A fost difuzată, de Societatea Română de Radiodifuziune, prima emisiune pentru militari , „Ora Ostaşului”.

Din 1944 emisiunea şi-a schimbat denumirea în „Ora Armatei”, iar de-a lungul celor 77 de ani de emisie neîntreruptă emisiunea Armatei a mai fost intitulată „Emisiune pentru militari”, „În slujba Patriei” şi „Pentru Patrie” (din 1969 până în 1989).

1946: S-a nascut handbalistul român Cornel Penu, dublu campion mondial în 1970 și 1974.

CORNEL PENU - cel mai mare PORTAR pe care l-a avut handbalul românesc -  Viaţa Liberă Galaţi

A făcut parte din lotul echipei naționale de handbal a României, cu care a devenit dublu campion mondial în 1970 și 1974, și a primit argint olimpic la Montreal 1976 și bronz olimpic la München 1972. După ce s-a retras din activitate competițională în 1980 a devenit antrenor la echipa națională, iar apoi la Dinamo București, Hidrotehnica Constanța, ASA Buzău, Marrakech (Maroc), iar apoi a plecat în Franța, la Sedan. După ce s-a pensionat, a continuat să îi antreneze pe copiii din cadrul clubului din Sedan. Pentru realizările sale a fost numit Maestru emerit al sportului. În anul 2000 a primit Medalia națională Serviciul Credincios clasa I.

1947: S-a născut prozatorul şi publicistul Ştefan Agopian, de origine armeană.

 1947: S-a născut Mariana Bojan, poetă, prozatoare şi pictoriţă.

1964: Au fost grațiați deținuții politici din România.

Prin Decretul nr. 310/16 iunie 1964 de grațiere și amnistie a deținuților politici din România au fost grațiați 3.467 de deținuți politici. Trei acte normative emise în serie au reglementat eliberarea substanțială a imensei mase de „politici“: Decretul nr. 767/1963, urmat de Decretul nr. 176/1964 și Decretul nr. 411/1964. Nefiind publicate în Buletinul Oficial al RPR, textele decretelor au rămas necunoscute. Înainte de a fi eliberați, deținuții au fost avertizați că nu le era permis să spună nimic despre cele pătimite, prin diferitele locuri de detenție.

Nu se știe cu precizie nici numărul deținuților politici eliberați.

Reputatul istoric Dennis Deletant spune: „Numărul persoanelor condamnate la închisoare pentru infracțiuni «împotriva securității statului» (adică împotriva statului cu partid unic) era în ianuarie 1960 de 17.613. Prima scădere vizibilă s-a produs între ianuarie și decembrie 1963, când numărul s-a micșorat de la 16.327 la 13.017, mulți legionari fiind eliberați.

În următoarele 12 luni, ca urmare a amnistiilor decretate de Gheorghiu-Dej în 1963 (nr. 5 și 767), numărul a scăzut la 9.333, iar în 1964 (nr. 176 din aprilie și nr. 411 din iulie) mulți dintre cei rămași au fost puși în libertate“ (conform Teroarea comunistă în România. Gheorghiu-Dej și statul polițienesc, 1948–1965, traducere de Lucian Leuștean).

Acesta a fost un act politic important, consecință a ieșirii treptate, prudente și dificile de sub tutela Marelui Frate și a apropierii, moderate, de Occident.

1979: A decedat marele actor român Costache Antoniu. (“O scrisoare pierdută”, “Pasărea furtunii”, “Neamul Şoimăreştilor”);  (n. februarie 1900).

Costache Antoniu (n. 25 februarie 1900, comuna Țigănași, județul Iași; d. 16 iunie 1979, București)  actor român de teatru și film - foto - ro.wikipedia.org

A fost rector al Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti între anii 1955-1970;

1990: In cadrul unei sedinte comune, presedintele si  guvernul Romaniei  au analizat evenimentele grave petrecute  în Bucuresti si manifestatiile de la Piata Universităţii.

1990: In cadrul unei ședințe, presedintele Ion Iliescu  si  guvernul Romaniei  au analizat evenimentele grave petrecute  in Bucuresti si manifestatiile de la Piata Universitatii.

1990: In cadrul unei ședințe, presedintele Ion Iliescu  si  guvernul Romaniei  au analizat evenimentele grave petrecute  in Bucuresti si manifestatiile de la Piata Universitatii.

În comunicatul care a urmat , s-a evocat “scenariul destabilizarii de stat”, situatie in care presedintele si Guvernul au cerut interventia armatei  si sprijinul populatiei.

Piaţa Universităţii, după 30 de ani

În comunicatul care a urmat , s-a evocat “scenariul destabilizarii de stat”, situatie in care presedintele si Guvernul au cerut interventia armatei  si sprijinul populatiei.

In comunicatul care a urmat  sedintei, s-a evocat “scenariul destabilizarii de stat”, situatie in care presedintele si Guvernul au cerut interventia armatei  si sprijinul populatiei.

1991: S-a inaugurat al doilea Pod de Flori peste Prut.

Imagini pentru al II lea Pod de Flori peste Prut 1991.photos

Românii de pe ambele maluri ale Prutului – despărțiți timp de 50 de ani – s-au reîntâlnit și au aruncat flori pe apa râului pentru a marca evenimentul. De aceea, acțiunea poartă numele simbolic „Podul de flori”, iar astăzi se împlinesc 23 de ani de la acel moment.

La primul „Pod de flori”, organizat pe 6 mai 1990, dată la care frontiera către Basarabia a putut fi trecută fără acte, au participat peste un milion de oameni.

Podul semnifica frăţia, dorinţa de apropiere, istoria comună a celor două ţări.

Al doi-lea Pod de Flori (17 iunie 1991) – Moldovenii trec Prutul - foto preluat de pe www.europalibera.org

La această primă deschidere a graniţelor dintre România şi Republica Moldova, românii au aruncat de pe ambele maluri în apa Prutului mii de flori, simbol al fraternității.

În ziua respectivă,  locuitorilor din România li s-a permis să treacă Prutul fără pașaport și viză.

De-a lungul frontierei de 700 km de pe Prut, au fost create opt puncte de trecere: Miorcani – Pererita, Stânca – Costești, Iași – Sculeni, Ungheni – Pod Ungheni, Albița – Leușeni, Fălciu – Țiganca, Oancea – Cahul și Galați – Giurgiulești.

Al doilea „Pod de flori” a avut loc la 16 iunie 1991, ocazie cu care deja cetăţenii din actuala Republica Moldova au putut intra în România fără acte.

Iniţiatori au fost Asociaţia Culturală „Bucureşti – Chişinău” şi Frontul Popular din Moldova.

Chiar dacă scopul re-unificării nu a fost atins atunci, momentul „Podurilor de flori” a reactivat multor oameni conştiinţa faptului că indiferent de ce parte a Prutului trăiesc, aparţin unui singur neam.

1993: Inaugurarea primului post privat de televiziune din România – S.O.T. I.

Imagini pentru soti tv logo photos

1995: Ioan Stoica, fostul patron al circuitului piramidal de intrajutorare Caritas, a fost condamnat de Tribunalul Județean Cluj la șase ani închisoare, pentru infracțiunea de gestiune frauduloasă, bancruta frauduloasă, fals intelectual si uz de fals. 

2000: S-a născut la Mississauga⁠, Ontario, Canada) Bianca Vanessa Andreescu, o tenismană canadiană de origine română, ambii ei părinți fiind din România.

Rogers Cup 2019 (Day 5) | Tennis, Tennis players female, Canadian pride

Cea mai bună poziție atinsă în clasamentul WTA, 4 pe care a obținut-o la 21 octombrie 2019. La 17 martie 2019 a câștigat titlul la Indian Wells Masters, fiind prima jucătoare posesoare a unui wild card care se impune la acest turneu. Pe 11 august 2019 a devenit prima canadiană care a câștigat Canadian Open, la 50 de ani distanță de titlul obținut de Faye Urban (în 1969).

Pe 8 septembrie 2019 a câștigat US Open fiind prima jucătoare din Canada care câștigă un turneu de Grand Slam. Pe 1 februarie 2016, la junioare, s-a situat pe locul al treilea în clasamentul combinat realizat de Federația Internațională de Tenis (ITF). În anul 2017 Andreescu a câștigat titlurile de dublu ale turneelor de junioare Australian Open și Roland Garros alături de Carson Branstine.

 2001: Se desfasoară Congresul de constituire a Partidului Social Democrat (PSD), rezultat din fuziunea dintre Partidul Democraţiei Sociale din România (PDSR) şi Partidul Social Democrat Român (PSDR). Adrian Năstase a fost ales preşedinte al noii formaţiuni politice.

2004: A murit Paul Neagu, sculptor, pictor, grafician şi poet român stabilit în Marea Britanie în 1969; după 1989 a revenit mereu în România; (n. 1938).

Paul Neagu - painting

2005: Intre 16 şi 17 iunie, președintele Traian Băsescu și premierul Călin Popescu-Tăriceanu au participat la reuniunea Consiliului European de vară de la Bruxelles, fiind prima dată când România și Bulgaria au fost reprezentate la aceste lucrări în calitate de observator activ după semnarea Tratatului de aderare.

MEDIAFAX

2008: Și-a început activitatea „Agenţia de ştiri Basilica” a Patriarhiei Române, prin lansarea site-ului basilica.ro, la sărbătoarea Sfintei Treimi.

Agenţia este parte integrantă a Centrului de Presă Basilica al Patriarhiei Române, care mai cuprinde: Televiziunea Trinitas TV, postul de radio Trinitas, publicaţiile „Lumina” şi „Vestitorul Ortodoxiei” şi Biroul de presă al Patriarhiei Române.

2012: A murit medicul şi biologul Gheorghe Zarnea ; (n. 22 septembrie 1920).

Imagini pentru medicul şi biologul Gheorghe Zarnea ;photos

In comunitatea universitară este considerat ca întemeietorul învăţământului de microbiologie generală din facultăţile de biologie şi chimie pe care l-a dezvoltat odată cu crearea unor discipline noi ca virologia, imunobiologia, bacteriologia medicală, ecologia microorganismelor, microbiologie industrială; membru titular al Academiei Române din 1994.

În afară de munca didactică, a desfăşurat mai multe activităţi de cercetare ştiinţifică, legate în principal de biologia, imunologia şi epidemiologia rickettsiilor şi a rickettsiozelor. Pe baza a numeroase studii a fost posibilă extinderea bazei ştiinţifice de diagnostic prin realizarea unor produse biologice noi, standardizate. Gheorghe Zarnea a coordonat studiile ştiinţifice clinice, microbiologice şi epidemiologice care au permis eradicarea acestui tip de infecţie din ţara noastră.

După anul 1970, când a devenit doctor docent, Gheorghe Zarnea, împreună cu un grup de colaboratori, şi-a consacrat activitatea ştiinţifică exclusiv pe probleme de biologie şi aplicaţiile unor microorganisme utile pentru sol -biologia unor microorganisme producătoare de enzime cu importanţă biotehnologică, a microorganismelor producătoare de gaze combustibile (metan, hidrogen), inginerie genetică bacteriană ş.a.

Rezultatele acestor cercetări au fost publicate în peste 225 de lucrări, printre care se numără: “Tratat de microbiologie generală”, “Revoluţia biologică”, “Principii şi tehnici de imunologie”, “Virusologie generală”.

Pentru activitatea sa, Gheorghe Zarnea a fost decorat cu Ordinul naţional “Steaua României”, a primit premiul “Emanoil Teodorescu” al Academiei Române, a fost ca membru al Societăţii Franceze de Microbiologie şi a primit numeroase alte  premii şi medalii. Din 1995, biologul şi medicul, Gheorghe Zarnea a devenit membru titular al Academiei Române şi preşedinte de onoare al Secţiei de Ştiinţe Biologice.

2013: A trecut la cele veșnice  arhimandritul Iustin Pârvu.

 

Părintele Iustin Pârvu (n. 10 februarie 1919, satul Poiana Largului, județul Neamț), a fost un cunoscut duhovnic și stareț al Mănăstirii Petru Vodă din județul Neamț, întemeiată de el în anul 1991, mănăstire unicat în România, fiind dedicată matirilor din temniţele comuniste.

Călugăr din 1936, a fost unul din marii duhovnici români, urmaş al părintelui Cleopa.

După război, datorită convingerilor sale anticomuniste a fost condamnat la 12 ani de temniţă grea fiind  eliberat în 1964 (prin decretul de amnistiere a deţinuţilor politici din România).

A slujit la Mănăstirea Secu până în 1975, când a fost arestat din nou şi i s-a stabilit domiciliu forţat la Mănăstirea Bistriţa.

Revoluţia din decembrie 1989 a pus capăt prigoanirii sale.

Părintele Iustin a fost un adevărat „patriarh al monahismului jertfelnic românesc”, care şi-a închinat întreaga viaţă neamului, ţării. Alaturi de  monahii Cleopa Ilie, Arsenie Boca, Ioanichie Bălan, Dumitru Stăniloae și Arsenie Papacioc, a fost un  reprezentant de seama al Ortodoxiei românești contemporane.

2020: A murit la Timișoara, actorul român Vladimir Jurăscu; (n. 24 aprilie 1927, la Chișinău).

VLADIMIR JURASCU | AGERPRES • Actualizează lumea.

Vladimir Jurăscu a fost cel mai longeviv actor al Teatrului Național din Timișoara.
Dacă la începutul carierei sale și-a pus amprenta pe roluri importante în marile teatre ale României, Vladimir Jurăscu, prin personajele pe care le-a interpretat timp de 45 de ani, și-a legat destinul de istoria Teatrului Naţional din capitala Banatului.


În îndelungata sa carieră a
interpretat peste 350 de roluri
În anul 2015, senatul UNITER i-a recunoscut locul în istoria teatrului românesc, conferindu-i premiul pentru întreaga activitate. De asemenea, în decursul timpului i s-au conferit medalia comemorativă „150 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu” (6 noiembrie 2000) și Ordinul național „Serviciul Credincios” în grad de cavaler (1 iunie 2002).

CALENDAR CREȘTIN ORTODOX

Sfântul Tihon

Sfantul Tihon

Sfântul Tihon a fost sfințit episcopul Amatundei (Cipru). Tatal lui Tihon a fost brutar. Din viata sa aflăm ca fiind pus de tatăl său să vânda pâine, el o dăruia saracilor fara plată.

Cand a fost intrebat de tatal sau de ce imparte saracilor paine fara bani, el i-a raspuns ca imprumuta pe Dumnezeu atunci cand daruieste saracilor paini.

In urma rugaciunilor sale, tatal sau a gasit hambarele atat de pline de grau, incat nu mai putea deschide usa acestora.

Sfantul Tihon a convertit mulți pagâni la credința in Hristos, dărîmând multe temple si ridicând biserici pe locul lor.

CITIŢI  ŞI :

Bibliografie (surse) :

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008 ;
  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;
  3. e.maramures.ro ;
  4. Wikipedia.ro.;
  5. mediafax.ro ;
  6. worldwideromania.com ;
  7. Enciclopedia Romaniei.ro ;
  8.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;
  9.  Istoria md.;
  10. agerpres.ro;
  11. Cinemagia.ro;
  12. Creștin Ortodox.ro.

16/06/2021 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Un comentariu »

  1. A republicat asta pe Cronopedia.

    Apreciază

    Comentariu de Ioan M. | 16/06/2021 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: