CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

ZIUA DE 5 IUNIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR



Ziua de 5 iunie în istoria noastră

1419 : Regele Sigismund a emis o diplomă prin care confirma dreptul negustorilor din Brașov de a trece prin Ținutul secuilor spre Moldova (Moldowe) cu mărfurile lor. comitelui secuilor din Transilvania  Negustorii din Transilvania au primit un important privilegiu comercial din partea regelui Ungariei

Diploma dată de regele Sigismund comitelui secuilor, menționa ca negustorii din Brașov să nu fie împiedicați să treacă munții cu obiecte din fier și alte mărfuri. „Porunca lui Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei, către secuii din scaunele Sebsy și Kysdy, la cererea judelui Valentinus, a notarului Johannes din Brașov (Brassou), a lui Johannes de Cristian (Keresthyenfalwa) și a lui Thomas de Codlea (Cydino), să respecte privilegiul comercial al brașovenilor privind libera trecere prin ținutul secuilor în relațiile comerciale cu Moldova (Moldowe). Michael, comitele secuilor este însărcinat cu supravegherea executării poruncii

Poziția geografică pivilegiată a contribuit enorm la dezvoltarea comerțului orașului Brașov cu țările române vecine.

breslele aurarilor și argintarilor

Statut de breaslă 1589 (colecția Muzeului de Istorie)

Brașovul fiind o așezare autonomă, activitățile sale comerciale și meșteșugărești permiteau organizarea în bresle, adică în oraganizații care să deservească scopul meșterilor cu meserii de același tip, privitoare la apărarea intereselor comune.

Prima atestare documentară a prezenței breslelor brașovene apare în secolul al XV-lea odată cu afirmarea existenței produselor finite create în anumite meserii. Breslele aurarilor și argintarilor sunt menționate în secolul al XVI-lea.

1446: Dieta Ungariei  întrunită la Rakos, lângă Buda, îl  alege pe Iancu de Hunedoara guvernator al Ungariei (“Regni Hungariae Gubernator generalis”).

A deţinut această funcţie concomitent cu cea de comite al Timişoarei şi ban al Severinului.

Iancu de Hunedoara (n. cca.1407  – d. 11 august 1456, Zemun)

Domeniul administrat de Iancu de Hunedoara la 1456

Teritoriul administrat de Iancu de Hunedoara la 1456

1456: La aceasta data a avut loc “Închinarea de la Vaslui”;  

 Marea adunare a Moldovei, convocata de  voievodul Petru Aron (Petru al III-lea Aron, domn al Moldovei între octombrie 1451 si februarie 1452; august 1454 si februarie 1455 si între mai 1455 si aprilie 1457), in frunte cu mitropolitul Teoctist si boierii țării, decid  in lipsa oricarui sprijin extern, accepatarea ultimatului sultanului Mehmed al II-lea Cuceritorul (sau Mahomed al II-lea, sultan intre 1444, 1444-1446 si 1451-1481), privind plata a unui tribut de 2000 de galbeni, ca pret al pacii cu otomanii.

Logofatul Mihu, este imputernicit sa duca Porții haraciul.

Sultanul va emite la 9 iunie 1456 un firman Yeni Derbent, care va pune capat stării de razboi între cele doua state și va acorda negustorilor din Cetatea Alba, dreptul de a face comerț cu Imperiul Otoman.

Acesta este considerat primul tratat moldo-turc, în care erau stipulate si privilegii pentru negustorii din Moldova.

1461: Prima incursiune a lui Ştefan cel Mare al Moldovei în Transilvania, ca  represalii asupra voievodului Sebastian de Rozgony, pentru ca luase la curtea sa pe  pe asasinul tatalui sau, Petru Aron.

Domnul Ştefan III-lea al Moldovei (Ştefan cel Mare).

După moartea lui Alexandru cel Bun, care domnise pe tronul Ţării Moldovei răstimp de 32 ani, au venit vremuri de cumpănă pentru Moldova.

În scaunul ţării urcă unul după altul diferiţi domnitori, lacomi de putere şi avuţie.

Tronul Moldovei seamănă mai degrabă cu o minge aruncată de partidele boiereşti de la o mlădiţă de os domnesc la alta.

Printre aceştia a fost şi Petru Aron care mişeleşte îl omoară pe Bogdan Vodă (tatăl lui Ştefan cel Mare), iar mai apoi şi pe partenerul său în acest complot, nepotul său Alexăndrel, astfel devenind domnitorul unic al Ţării Moldovei.

Dar nu i-a fost lungă domnia, pentru că în 1457 năvăleşte asupra lui ,“cu mulţime de oaste muntenească şi din ţară adunaţi”,  Ştefan, mai apoi numit “cel Mare“, fiul lui Bogdan al II-lea, ca să răzbune moartea tatălui său. Victoria a fost de partea lui Ştefan, şi acesta urcă pe tronul Moldovei la 14 aprilie 1457.

Pentru a-i închide toate drumurile lui Aron, Ştefan face o incursiune în Polonia în 1459 unde încheie Tratatul moldo-polon de la Overhelauti  prin care voievozii Rusiei mici şi ai Podoliei se obligau să nu permită lui Petru Aron să se apropie de graniţa Moldovei decît pînă la Smotric.

Aron însă a reuşit să părăsească Polonia în 1460, găsind adăpost în Transilvania, la curtea voievodului Sebastian de Rozgony.

Drept consecinţă Ştefan cel Mare înfăptuieşte la 5 iunie 1461 o primă incursiune în Transalvania.

Domnul Moldovei pradă în secuime ca represalii pentru că voievodul Sebastian de Rozgony luase la curtea sa pe Petru Aron pe care îl omoară abia în 1469 în timpul unei alte incursiuni.

1494: În Muntenia apare prima atestare documentară a Portarului, o dregătorie medievală care se ocupa de hotărnicirea moșiilor și de primirea soliilor la curte. Acest tip de dregătorie a apărut mai întâi în documentele moldovenești.

1779:  S-a născut carturarul iluminist ardelean Gheorghe Lazăr, pedagog, teolog şi  inginer român, considerat fondatorul învăţământului în limba naţională din Ţara Românească; (d. 17 septembrie 1823). A tradus și a scris cărți în limba română. Prin manualele pe care le-a întocmit, a contribuit la crearea terminologiei ştiinţifice şi tehnice româneşti.

A fost promotorul ideii școlii românești, într-o vreme în care învățământul se desfășura în țările române în limba greacă. Sprijinit de Iordache Golescu și Constantin Bălăceanu, la 24 martie 1818 a început activitatea într-un local de la Sfântul Sava. Din prima generație de elevi ai săi au făcut parte, printre alții, Petrache Poenaru,Daniel Tomescu, Simion Marcovici. Școala de la Sfântul Sava este cel mai vechi institut educațional din București cu predare în limba română.

Aici au venit și copii de prăvăliași și copiii oamenilor de la marginea orașului, iar el i-a învățat cu dragoste tainele științelor matematice și ale filozofiei, în limba lor maternă. În timpul Revoluției din 1821, Gheorghe Lazăr și elevii săi au trecut de partea lui Tudor Vladimirescu.

Colaborarea sa cu revoluționarii i-a atras mai târziu persecuții din partea autorităților. S-a întors bolnav în satul natal, Avrig, unde s-a stins din viață.

1859: S-a nascut  marele actor si director de scenă român Constantin I. Nottara; (d.17 oct. 1935).

A participat, în 1912, la turnarea primului film artistic românesc, „Independenţa României”, regizat de Grigore Brezeanu, unde a interpretat rolul lui Osman Paşa

Nottara a avut o intensă activitate şi ca director de scenă şi profesor la Conservatorul dramatic din Bucureşti.

Printre elevii săi s-au numărat actori de renume: Tony Bulandra, Velimir Maximilian, Ion Manolescu, Maria Ventura, Maria Filotti, etc.

A fost tatăl compozitorului Constantin C. Nottara si una dintre personalităţile de seamă ale teatrului românesc.

1865 (5/17 iunie): România a aderat la Convenţia telegrafică internaţională de la Paris împotriva voinţei Porţii Otomane (care ar fi dorit ca aderarea să se producă concomitent cu a sa, considerând România parte integrantă a Imperiului).

Prin acest act, statul român s-a afirmat ca subiect de drept internaţional, alături de statele suverane

1865: Apare editata de Iosif Vulcan revista “Familia”.

 A fost editata la Pesta între 1865 – 1880 , apoi la Oradea, între 1880 – 1906. În paginile ei publicau personalităţi ale culturii române de-o parte şi de alta a Carpaţilor.

Fișier:Revista Familia.jpg

În revista „Familia” şi-a făcut debutul in 1866 Mihai Eminescu, cu poezia „De-aş avea…”, apoi cu „Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie”.

Iosif Vulcan avea să-i schimbe acestuia numele din Eminovici, în Eminescu.

George Coşbuc a trimis şi el primele inspiraţii către revista „Familia”, unde au fost publicate sub pseudonimul „Boscu”.

Revista publica materiale din cele mai diverse, de la literatură, critică şi istorie literară, la artă, istorie, ştiinţe naturale, biografii de oameni iluştri, folclor românesc, articole de călătorie, articole cu caracter moral şi în general articole de cultură. Revista milita deschis pentru unitatea spirituală a tuturor românilor.

Printre colaboratori au figurat Vasile Alecsandri, Andrei Bârseanu, Dimitrie Bolintineanu, Timotei Cipariu, Aron Densuşianu, Nicolae Densuşianu, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Alexandru Vlahuţă, Barbu Delavrancea, Duiliu Zamfirescu, Ion Pop-Reteganul precum şi mulţi alţi oameni de cultură.

IOSIF VULCAN – 180 de ani de la naștere | e-Bibliotheca septentrionalis

Iosif Vulcan (n. 31 martie 1841, Holod, Bihor – d. 8 septembrie 1907, Oradea).

Varianta pentru sate a revistei „Familia” a fost revista „Şezătoarea”, apărută între anii 1875 – 1882.

Din 1926, Mihail Sadoveanu a publicat la Oradea a doua serie a revistei. Din 1965 şi până în prezent apa

 1871: S-a născut, la Botoşani,  istoricul, documentaristul, dramaturgul, enciclopedistul, omul politic, profesor universitar şi academician român, Nicolae Iorga. 

Imagini pentru Nicolae Iorga photos

Marele critic George Călinescu spunea ca Iorga a jucat în cultura românească, în primele decenii ale secolului XX, „rolul lui Voltaire”.

A murit asasinat la 27 noiembrie 1940, la Strejnic (judeţul Prahova), asasinat de un comando legionar.

NOTĂ: Dicţionarul Membrii Academiei Române 1866-1999 şi Dicţionarul scriitorilor români D-L (1998) dau ca dată a naşterii 5/17.I.1871; alte surse (www.bibliotecanicolaeiorga.blogspot.com) dau 6 iunie ca zi a naşterii, iar site-ul http://www.basilica.ro/ro/aniversari/18_iunie_1871.html , dă data de 18 iunie.

1884: Facultatea de medicina din Paris acorda titlul de doctor in medicina pentru Maria Cutzarida Crătunescu, prima femeie medic din România. Și-a luat doctoratul în medicină cu teza: Despre hidroreea și valoarea ei semiologică în cancerul corpului uterin. Pentru a obține liberă practică în țară, și-a echivalat diploma din Franța trecând examenul cu cel mai mare calificativ, Magna cum laude.

CUŢARIDA-CRĂTUNESCU MARIA – Biblioteca Judeteana "Alexandru Odobescu"  Calarasi

S-a născut  la  10 februarie 1857 in  Călăraşi  și a  decedat  la  16 noiembrie 1919.

Prima femeie medic din România a fost o militantă feministă, a înfiinţat Societatea Materna (1897) si  a organizat prima creşă de fabrică,  in 1899.

  1887: S-a născut (la Chişinău, azi în R. Moldova) prozatorul Leon Donici (numele la naştere: Leonid Dobronravov); (m. 1926, la Paris).

Era descendentul pe linie maternă al cărturarului basarabean Alecu Donici .

A studiat la Seminarul Teologic din Sankt Petersburg, la Facultatea de Drept de la Universitatea din Iurevsk, Estonia, de unde s-a transferat la Universitatea din Petersburg la aceeași facultate. 

Leon Donici (1887-1926)

A locuit pînă în anul 1918 la Petersburg, unde a fost prieten cu mulți scriitori de vază ruși și unii politicieni, cum ar fi Kerenski.

A debutat în literatură cu o narațiune intitulată profetic În căutarea veșnicului adevăr (1909). A publicat câteva romane cu numele Leonid Dobronravov: Mon plaisireNoul seminar (tălmăcit în engleză, germană, franceză). Afirmarea sa în elita literară s-a produs fulgerător.

Maxim Gorki constata: „L. Dobronravov este un scriitor de mare nădejde; având în vedere ceea ce a produs, așteptăm de la el cu speranță, el este o mare făgăduință a literaturii noi”. A revenit în țară după revoluția din octombrie. Una dintre cărțile de excepție a lui Donici este Revoluția rusă – o cronică captivantă a evenimentelor din 1914–1918 din Rusia. În ultimii ani de viață a locuit la Paris unde a și decedat. A fost înhumat la Chișinău, după ce Octavian Goga și Nichifor Crainic, i-au transportat trupul în patrie.

1893: A murit inginerul, cartograful si exploratorul român de etnie evreiască, Iuliu Popper.

De ieri și de azi: Un bucureştean – rege al Ţării de foc

A calatorit in America de sud, in “Tara de Foc” si   Patagonia, dand nume romanesti unor munti sau rauri (Monte Lahovari, Rio Ureche, Rio Rosetti).

A inventat un aparat pentru colectarea aurului din apa de mare.

1909 (18 iunie (stil vechi): A murit la Chișinău, Pavel (Pavalаchii) Alexandrovici Crușeveanu  (n. 27 ianuarie, stil vechi  1860, în satul Ghindești, Ținutul Soroca, gubernia Basarabia), jurnalist, publicist și politician rus de origine română, colaborator al tenebroasei poliții secrete ruse Ohrana (instituția țaristă de spionaj și diversiune) membru activ în organizația „Sutei Negre”, organizație monarhistă extremistă și xenofobă creată de Ohrana.

Pavel Crușevan - cel mai acerb antisemit șovin rus - Principalul ...

A început să scrie în 1882 în broșurile „Nedelia” (în rusă Неделя, în română Săptămâna), unde a publicat câteva nuvele și articole, romanul său „Sciastlivee vseh” (în rusă Счастливее всех, în română Fericiți cu toții) și nuvela „Cuib devastat” (Sankt Petersburg, 1882).

Între 1887-1896 a colaborat la „Minsky Listok” (în rusă Минский листок, în română Foaia Minskului), în „Vilensky Vestnik” (rusă Виленский вестник, în română Veștile din Wilno) și „Bessarabsky Vestnik” (rusă Бессарабский вестник, în română Veștile Basarabiei). O parte din scrierile sale din această perioadă au fost inclus în cărți editate separat: «Ce este Rusia» (schițe de voiaj, Мoscova, 1896), «Cazul lui Artabanov» (roman, Мoscova, 1896), «Stafiile» (roman și diverse povestiri, 1897).

În 1896 Crușeveanu a înființat la Chișinău ziarul cotidian „Basarabeț” (în rusă Бессарабец, în română Basarabeanul), singurul cotidian în limba rusă din Chișinău care, inițial s-a afiliat la jurnalistica liberală, mai târziu devenind o publicație de extremă dreaptă. Acest ziar a fost principalul incitator la Pogromul din Chișinău din aprilie 1903. Din 1905 a devenit organul de presă al secției basarabene al „Uniunii poporului rus”, înființată de către Crușeveanu, sub auspiciile Ohranei.

Pavel Crușeveanu a publicat un almanah al ziarului „Bessarabeț”- înființat de asemenea la inițiativa sa în 1903, în limba rusă, la Moscova – o monografie privind istoria, geografia, etnografia, economia și cultura Basarabiei. Lucrarea era intitulată „Basarabia. Almanah informativ de istorie, statistică, etnografie și literatură”.

La sfîrșitul anului 1903 el a fondat pentru puțin timp la Sankt Petersburg ziarul „Znamia” (în rusă Знамя, în română Drapelul) (1903—1904). În acest ziar, între 28 august și 7 septembrie (stil vechi), a publicat fragmente din celebra carte „Programul de cucerire a lumii de către evrei”, mai cunoscută sub numele de „Protocoalele înțelepților Sionului”. În 1906 a editat la Chișinău ziarul „Drug” (în rusă Друг, în română Prieten).

 1912: S-a născut la Teleac–Gornești, Mureș, cardinalul greco-catolic Alexandru Todea, fost deţinut politic in timpul regimului comunist între anii 1951 şi 1964 (anul graţierii deţinuţilor politici din România). A fost mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice (1986-1992, ales clandestin, în martie 1986, de Conferinţa episcopilor, confirmat de Sfântul Scaun în martie 1990 şi recunoscut prin decret prezidenţial după căderea regimului comunist în România). Din 1992  a fost ales membru de onoare al Academiei Române; (m. 22 mai 2002, la Târgu Mureș). Lucrări: Pentru tine învățătoare apostolăCascada TinerețiiRugăciunea tineretului.

Alexandru Todea (1912-2002)

A fost și profesor de religie și membru de onoare (din 1992) al Academiei Române. În toamna anului 1933 a fost admis la Academia de Teologie din Blaj dar, după un an, mitropolitul Vasile Suciu l-a trimis pentru studii teologice superioare la Roma, la Colegiul De Propaganda Fide, fiind admis direct în anul al II-lea la Filosofie, iar apoi a urmat încă cinci ani de Teologie.

A obținut titlul de Doctor în Teologie cu teza De doctrina milenaria, tractatus exegetico-dogmaticus, în 1940. În timp ce era student în anul IV (1938), a fost hirotonit la Roma diacon de episcopul de Cluj-Gherla, Iuliu Hossu, iar în 1939, preot, de episcopul rus greco-catolic Alexander Evreinov. Revenit la Blaj a fost numit cu funcția de secretar mitropolitan. A fost apoi profesor la Școala normală română unită de învățătoare, la Liceul de băieți Sfântul Vasile și la alte școli din Blaj, unde a predat Religia, Latina și Italiana.

Din 1945 a fost paroh și protopop districtual la Reghin, în această perioadă fiind arestat de mai multe ori de către autoritățile comuniste. După arestarea episcopilor greco-catolici și scoaterea Bisericii Unite în afara legii în 1948, au avut loc în prima fază trei consacrări episcopale fără acordul autorităților comuniste, în clandestinitate, printre care și a lui Alexandru Todea, hirotonit ca episcop titular de Cesaropolis și auxiliar al episcopului de Alba Iulia și Făgăraș Ioan Suciu. A continuat să trăiască și să activeze clandestin, revenind la Reghin. În 1951, a fost arestat din nou și dus la sediul Securității din Reghin, apoi la cel din Târgu Mureș, după care a fost transferat la Ministerul de Interne, la Jilava și la Uranus, unde a fost anchetat timp de 13 luni.

La procesul din 15 februarie 1952, procurorul a cerut condamnarea sa la moarte, dar Tribunalul Militar București l-a condamnat la muncă silnică pe viață, fiind mutat la Sighet. După 13 ani de închisoare, a fost grațiat în august 1964, odată cu toți deținuții politici. După eliberare, s-a stabilit la Reghin, unde a păstorit clandestin miile de credincioși din părțile locului. După 22 decembrie 1989, mitropolitul Alexandru Todea și-a continuat activitatea, în condiții de libertate. În martie 1990, Sfântul Scaun l-a numit Arhiepiscop de Alba Iulia și Făgăraș și l-a confirmat ca Mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma (greco-catolică). În 1991, papa Ioan Paul al II-lea a anunțat crearea a 22 de cardinali ai bisericii universale, între care se afla și arhiepiscopul de Făgăraș și Alba Iulia Alexandru Todea. A fost decorat cu Ordinul Steaua României în grad de Mare Cruce (1999).

1914:  Omul politic Alexandru Marghiloman este ales preşedinte al Partidului Conservator din România, ca urmare a demisiei lui Titu Maiorescu.

Alexandru Marghiloman (n. 27 ianuarie 1854, Buzău – d. 10 mai 1925, Buzău), om politic, jurist, lider conservator. In  1918 şi-a asumat responsabilitatea formării unui Consiliu de miniştri de sacrificiu, care să semneze un armistiţiu umilitor pentru România.

Deşi semnarea Tratatului de Pace cu Puterile Centrale de la Bucureşti, a permis supravieţuirea statului român, în conştiinţa publică Marghiloman a rămas cunoscut drept un „trădător de ţară”. Eforturile sale de a moderniza Partidul Conservator şi de a încerca să-l orienteze spre noile realităţi din societatea românească au fost sortite eşecului, astfel că decesul său a însemnat practic şi „decesul” conservatorismului românesc.

Simpatizant al ideilor junimiste, Alexandru Marghiloman a acumulat o bogată experienţă politică. S-a remarcat îndeosebi la conducerea Ministerului de Interne, a Ministerului de Externe şi a Ministerului Justiţiei.

1927: S-a născut la Budeasa, Argeș, Alexandra Mirodan (pseudonimul lui Alexandru Zissu Saltman), dramaturg, critic literar şi ziarist, d. 10 martie 2010, la Tel Aviv, în Israel .

Imagini pentru Alexandru Mirodan photos

A absolvit Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București. A lucrat ca ziarist și dramaturg, a fost redactor la publicațiile TinerețeaTânărul muncitorScînteia tineretului. A publicat și în revistele Gazeta LiterarăRomânia LiberăContemporanulTeatrulInformația BucureștiuluiFlacăra, etc. A fost secretar de redacție la Gazeta Literară, redactor la revista Teatrul.

În 1956 a debutat în teatru cu piesa Ziariștii, jucată la Teatrul Național din București, înregistrând un număr-record de peste 900 reprezentații. Teatrul de Comedie din București a fost inaugurat în 1961 cu piesa Celebrul 702 a lui Mirodan (care era și secretar literar al teatrului), avându-l în rolul principal pe Radu Beligan. În anul 1977 a emigrat în Israel și s-a stabilit la Tel Aviv.

A lucrat o perioadă la Muzeul Diasporei (Beth Hatefutsoth), apoi a înființat revista în limba română Minimum, pe care a editat-o singur. Opera sa de referință a fost un Dicționar neconvențional al scriitorilor evrei de limba română în 3 vol. Alte piese de teatru: Noaptea e un sfetnic bunȘeful sectorului sufleteCamuflajEvreica din Toledo .

1934: S-a născut Constantin Atanasie Bona, imunolog american de origine română (stabilit în SUA în 1977), membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1992.

A absolvit Facultatea de Medicină din București (1958) și a obținut Doctoratul în Științe medicale (1968). A plecat din țară în 1968, s-a stabilit la Paris unde a obținut un al doilea doctorat la Universitatea din Paris. 

Constantin Bona (1934-2016)

A fost șeful laboratorului de imunochimie al institutul „Dr. Ion Cantacuzino” din București, cercetător la Centrul Național de Cercetări Științifice și Institutul Pasteur din Paris. În anul 1997 s-a stabilit la New York. A fost cercetător-invitat la NIH Bethesda, Maryland, profesor la catedra de imunologie, Facultatea de Medicină Mount Sinai din New York (din 1979).

A fost autorul a peste 220 de lucrări, monografii și tratate de imunologie, membru în comitetul de redacție a 16 reviste de imunologie, membru în mai multe organisme științifice internaționale: Societatea franceză de imunologie; Societatea Regală Microscopică din Oxford; Societatea Regală de Medicină din Londra; Societatea Britanică de Imunologie; Societatea internațională de Biologie Celulară (președinte, 1968–1971); Academia de Știinte din New York; Reticuloendothelial Society din Statele Unite; Asociația Americană de Imunologie.

A fost menționat în Enciclopedia Who’s Who – Românii din America – 500 de personalități din SUA și Canada.

1935: A murit la București, prozatorul şi ziaristul Eugen Goga (fratele poetului Octavian Goga); (n. 1888 Rășinari, Sibiu).

1935: Corneliu Zelea Codreanu înființeaza Partidul “Totul pentru Țară”, expresia politica a Mișcării Legionare.

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este image.png

Foto: Emblema Gărzii de fier

Corneliu Zelea Codreanu (nume la naștere Corneliu Zelinski; n. 13 septembrie 1899,[1][2][3] Huși, Vaslui, România – d. 30 noiembrie 1938, Tâncăbești, Snagov, Ilfov, România), cunoscut și ca Corneliu Codreanu, a fost un politician român, fondatorul și liderul organizației de extremă-dreaptă Garda de Fier (cunoscută și sub denumirea de Legiunea Arhanghelul Mihail sau Mișcarea Legionară), din România interbelică. Membrii mișcării erau cunoscuți sub numele de legionari sau, „cămășile verzi”.

Descoperire senzațională în Arhiva siguranței. Căpitanul Zelea Codreanu și  istoria secretă a atentatului din 1934 – Evenimentul Istoric

Codreanu, căruia legionarii i-au atribuit titlul Căpitanul, a avut controlul absolut al organizației. Din 1919, Codreanu era membru al Gărzii Conștiinței Naționale, iar în 1923, împreună cu Alexandru C. Cuza, a fondat Liga Apărării Naționale Creștine (L.A.N.C.), pe care a părăsit-o doi ani mai târziu, din cauza diferențelor ideologice.

În 1927 și-a înființat propria mișcare, Legiunea Arhanghelul Mihail.În 1938, a fost asasinat, alături de alți 13 legionari (Nicadorii și Decemvirii), în timpul detenției, la ordinul regelui Carol al II-lea.

1942: Al doilea război mondial –  Statele Unite declară război Bulgariei, Ungariei  şi României.

La 12 decembrie 1941,în urma presiunilor Germaniei și Italiei, guvernul român a declarat război Statelor Unite ale Americii. Aceasta după ce, în urma atacului japonez de la Pearl Harbor din 7 decembrie 1941, Hitler a declarat război Statelor Unite, pe 11 decembrie. Americanii nu au răspuns acestei declarații de război prea repede, au contrasemnat declarația de război în discuție abia la o jumătate de an de la emiterea ei, la insistențele guvernului sovietic. Pe 2 iunie 1942 președintele Franklin D. Roosevelt a înaintat Congresului declarația de război a SUA contra României. Pe 3 iunie ea a fost adoptată de Camera Reprezentanților, iar pe 4 iunie Senatul a aprobat și el documentul. Pe 5 iunie Roosevelt a semnat documentul final, prin care SUA declara război României și Bulgariei, iar starea de război a intrat în vigoare.

În perioada imediat următoare s-au declanșat expedițiile aeriene americane de bombardament asupra țării noastre.

1945: A murit filologul Ilie Bărbulescu, specialist în slavistică autorul unor importante studii referitoare la slava veche, istoria literaturii bulgare vechi, istoria literaturii medio-bulgare şi istoria literaturii ruse.

A fost membru corespondent al Academiei Române din 1908; (n. 1873).

  1945: A murit criticul literar Dumitru Tomescu, redactor întemeietor, împreună cu Constantin Şaban-Făgeţel, al revistei „Ramuri” (1905); (n. 1886).

1953: S-a născut la Curtici, poetul şi criticul literar Gheorghe Mocuţa; d.28 noiembrie 2017, Curtici.

Gheorghe Mocuţa (1953-2017)

A fost redactor la revista de cultură ARCA și profesor. A absolvit Universitatea din Timișoara și s-a licențiat în Filologie (Română-Franceză), 1976. A desfășurat o activitate variată: muncitor necalificat, funcționar Romtrans la Curtici, profesor de Limba franceză la Bârlad, Sânmartin și Curtici, primar al orașului Curtici, director al Liceului Curtici. 

A debutat în presa literară cu recenzii în revista Orizont din Timișoara în 1975, iar debutul editorial l-a făcut cu placheta Câmpia secretă în volumul colectiv Argonauții (1986). A colaborat cu poeme și articole la revistele: OrizontLuceafărulVatraPoesisViața RomâneascăFamilia, ARCAZburatorulObservator (München). 

 1958: România şi Afganistanul au stabilit relaţii diplomatice la nivel de legaţie. În 1969, relațiile au fost ridicate la nivel de ambasadă nerezidentă, iar la 1 august 2011, România a deschis o misiune diplomatică în Afganistan

 1963: S-a născut la Constanța jurnalistul Liviu Mihaiu, membru fondator al săptămânalului ”Academia Caţavencu”, iniţiator al postului Radio Guerrilla şi preşedintele Asociaţiei „Salvaţi Dunărea şi Delta” și Delta–A.C.

Liviu Mihaiu şi Andrei Gheorghe vor face o emisiune la Radio Guerilla

A studiat la Institutul Politehnic București, Facultatea Electrotehnica, absolvită în 1990.

A fost acționar al Grupului de Presă Cațavencu,redactor-șef adjunct la Academia Cațavencu, publisher la Tabu, director editorial al postului Radio Guerrilla,, realizator al emisiunii la TVR1 Între Bine și Rău, etc.

1970: La Muzeul de Artă al Republicii Socialiste România din București s-a deschis prima expoziție retrospectivă a lui Constantin Brâncuși, în Europa.

Prima expoziție retrospectivă Constantin Brâncuși la Muzeul de Artă al RSR (1970)

Au fost prezentate aproximativ 50 de opere ale sculptorului, atât din patrimoniul românesc, cât și împrumutate de la muzee din Statele Unite ale Americii și Franța, prezente anterior în cadrul unor expoziții mai ample la Muzeul Guggenheim New York, în 1969, la Philadelphia Museum of Art, în 1969, sau la Art Institute of Chicago, în 1970.

 1971: A murit la Lisabona, unde se stabilise,  filologul clasicist, poetul şi traducătorul Victor Buescu.

In martie 1943 a fost numit lector de limbă şi literatură română la Facultatea de Litere din Lisabona, inaugurând, de fapt, acest lectorat şi, odată cu el, studiile de românistică din Portugalia; (n. 1911).

 

1983: Atleta româna Anisoara Cuşmir – Stanciu, stabileşte un nou record mondial la săritura în lungime, cu 7,43 m, la internaţionalele României, care s-au desfăşurat pe fostul stadion „23 August” din Bucureşti

 

1993: S-a născut la București, atleta română săritoare în lungime, Alina Rotaru.

Alina Rotaru (1993)

Atletă, săritoare în lungime. A început cu dans sportiv, a continuat cu atletism la CS Dinamo, apoi la CSA Steaua. Inițial a practicat toate probele, apoi s-a specializat în sărituri.

În 2009 a obținut medalia de argint la Campionatul Mondial de juniori de la Bressanone, la prima ediție a Jocurilor Olimpice de Tineret (2010), a cucerit medalia de argint cu o săritură de 6,38 m. Din decembrie 2014 se antrenează în Germania.

În iulie 2015 a stabilit un nou record personal la 6,75 m. Și-a îndeplinit baremul pentru Jocurile Olimpice din 2016 de la Rio de Janeiro cu o săritură de 6,72 m reușit la concursul IAAF de la Innsbruck.

La Campionatele Europene de tineret 2015 a obținut medalia de bronz. În anul 2017 a stabilit un nou record personal (6,78 m), în august a cucerit medalia de aur la Universiada de la Taipei, fiind numită cea mai bună atletă română al anului de Federația Română de Atletism.

1997: Este inaugurat noul sediu al Bibliotecii Academiei Române (lucrările s-au efectuat cu sprijinul financiar al Băncii Naţionale a României).

Locurile Culturii

2002: La Institutul de boli cardiovasculare “Prof. Dr. C.C. Iliescu” din București a fost efectuat primul autotransplant cardiac, intreventie chirurgicala constand în explantarea cordului pacientului, repararea, redimensionarea în afara corpului pacientului si reîmplantarea sa.

Cc Iliescu Contact

2012: A murit (în urma unei boli necruţătoare) Mihai Pătraşcu, cercetător în informatică teoretică (a revoluţionat domeniul de structuri de date).

Mihai Patrascu, informatician

Este considerat unul dintre cei mai importanţi exponenţi ai şcolii de informatică româneşti si a fost concurentul român cu cele mai multe medalii la Olimpiada Internaţională de Informatică şi printre primii 20 de pe glob ; (n. 1982).

Nascut pe 17 iulie 1982 la Craiova, Mihai Patrascu si-a finalizat studiile universitare la Massachusetts Institute of Technology din Statele Unite, unde a si lucrat ulterior.

 A obtinut de 9 ori premiul I la nivel national si 7 medalii la fazele internationale: 4 de aur si 3 de argint.

A fost membru al Comitetului Stiintific al Olimpiadei Internationale de Informatica, presedintele Comitetului stiintific al Balcaniadei de Informatica (2011) si al Olimpiadei Europene de Informatica (2009).

A primit premiul Presburger, de la Asociatia Europeana de Informatica Teoretica, pentru „revolutionarea domeniului de structuri de date”.

2016 : Au loc în România legeri locale într-un singur tur de scrutin.

Rezultatele alegerilor locale 2016

Prezența la vot a fost de 48,17%.Surpriza acestor alegeri a fost dată de procentul înregistrat de candidații independenți la nivel național, aceștia reușind să treacă pe al patrulea loc.

2017: A încetat din viață cântărețul și compozitorul de muzică folk(n.18 iunie 1958, Satu Mare).

2020: A decedat actorul român Viorel Comănici (n. 15 mai 1941, București).

A fost actor al Teatrului Nottara din București. Filmografia sa cuprinde următoarele titluri mai importante: „Săgeata căpitanului Ion” -1972, „Pistruiatul” -1973, „Porțile albastre ale orașului” -1974, „Ștefan cel Mare” -1975, „Revanșa” -1978, „Ultima noapte de dragoste” -1980, „Trandafirul galben” -1982, „Comoara” -1983, „Secretul lui Bachus” -1984, „Ciuleandra” -1985, „Mircea” -1989, „Oglinda” -1994, „Senatorul melcilor” -1995, „Asfalt Tango” -1996, „Amen” -2002, „Hârtia va fi albastră” -2006, „Amintiri din Epoca de Aur” -2009, „Ana, mon amour” -2017. 

CALENDAR CREȘTIN ORTODOX

Sfântul Mucenic Dorotei, episcopul Tirului

Sfantul Mucenic Dorotei, episcopul Tirului

Sfântul Dorotei a trait in timpul domniei imparatului Liciniu. Sfantul Dorotei a fost episcopul Bisericii din cetatea Tir pana in vremea imparatului Iulian Apostatul, cand, din cauza refuzului de a jerfi idolilor, este ucis.

Sfantul Dorotei  a avut parte de o educatie aleasa in tinerete. De-a lungul vietii sale, invatatura sa a fost pusa in slujba Bisericii.

El a scris foarte multe carti in greaca si in latina. Cea mai cunoscuta scriere a lui este Syntagma greco-latină

CITIȚI ȘI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2020/06/05/o-istorie-a-zilei-de-5-iunie-video-3/

Bibliografie (surse) :

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008 ;
  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;
  3. e.maramures.ro ;
  4. Wikipedia.ro.;
  5. mediafax.ro ;
  6. worldwideromania.com ;
  7. Enciclopedia Romaniei.ro ;
  8.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;
  9.  Istoria md.;
  10. Cinemagia.ro.
  11. CreștinOrtodox.ro.

05/06/2021 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: