ZIUA DE 4 IUNIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

Ziua de 4 iunie în istoria noastră 

105:  Împăratul Traian a părăsit Roma pentru a incepe al doilea război impotriva dacilor (105-106).

              Traian                          

Decebal

1812:  S-a născut George Bariţiu, om politic, publicist şi istoric român, participant la Revoluţia română de la 1848 din Transilvania; (d. 2 mai 1893).

 Este considerat întemeietorul presei românești din Transilvania. În anul 1838 a întemeiat la Brașov „Gazeta de Transilvania”, primul ziar românesc din Marele Principat al Transilvaniei. În același an a început la Blaj publicarea „Foii pentru minte, inimă și literatură”, primul ziar literar românesc din toate timpurile.

1876(4/16): La Bucureşti a fost creată “Societatea Naţională de Cruce Roşie a României”, cu scopul de a contribui la apărarea sănătăţii şi a vieţii oamenilor şi la aplicarea principiilor rezultate din convenţiile internaţionale ale Crucii Roşii.

1890:  S-a născut la Brăila, filosoful şi publicistul român Nae Ionescu. (“Roza vânturilor”, “Curs de metafizică”, “Curs de istoria logicii”); (m. 15 martie 1940).

 

A fost unul dintre principalii reprezentanţi ai „trăirismului”, un curent de gândire filosofică românească interbelică.NOTĂ: Unele surse dau ca data de naştere a sa ziua de  16 iunie 1890.

1893:  S-a născut omul politic român Armand Călinescu, fost membru al Partidului Naţional Ţărănesc.

După scurte mandate ca Ministru al Sănătății, Ministru al Educației Naționale și Ministru al Apărării Naționale, la 7 martie 1939, regele Carol al II-lea   îl numește în funcția de președinte al Consiliului de miniștri (prim-ministru) al Românie, pe care a exercitat-o  din martie 1939 – septembrie 1939 .  

În această calitate, Armand Călinescu a continuat politica externă tradițională, apropiată de Franta si Marea Britanie.

În septembrie 1939, a permis refugiul prin România al guvernului polonez după invadarea și ocuparea Poloniei  de către Germania nazista, precum și evacuarea prin România a tezaurului polonez.

Adversarii sai legionari au vorbit existența unui plan secret al lui Călinescu, aprobat de Marea Britanie, de a distruge câmpurile petrolifere din Prahova, în cazul unui atac german asupra României.

A fost asasinat în București la data de 21 septembrie 1939, de un comando legionar condus de avocatul Miti Dumitrescu.

1914: S-a născut Constantin Daniel, medic psihiatru şi orientalist.

A fost unul dintre promotorii ergoterapiei în România; preocupări în domeniul civilizaţiilor orientale; (m. 1987).

1918: A decedat actriţa Aristizza Romanescu, una dintre marile personalităţi  ale  artei dramatice româneşti.

Aristizza Romanescu a jucat roluri memorabile  pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti şi a celui din Iaşi, în piese de Vasile Alecsandri,  I.L. Caragiale,  W. Shakespeare,  Molière; (n. decembrie 1854).

1920: A fost semnat Tratatul de la Trianon, Franţa, care a stabilit frontierele între statele succesoare ale Austro-Ungariei: Austria, Ungaria, Regatul Sîrbilor Croaţilor şi Slovenilor (stat redenumit ulterior Iugoslavia), Cehoslovacia, precum şi între România şi Ungaria, dupa Primul Razboi Mondial.

Palatul Marele Trianon de la Versailles, Franţa

Tratatul de la Trianon a fost semnat la data de 4 iunie 1920 între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial şi Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, stat învins în Primul Război Mondial.

Tratatul a fost semnat în Franţa la Palatul Marele Trianon de la Versailles de către 16 state aliate (inclusiv România) pe de o parte şi de Ungaria de altă parte.

Conţinutul tratatului

Tratatul este divizat în patru părţi. Prima parte include Pactul Ligii Naţiunilor (parte comuna pentru toate tratatele de pace încheiate după Primul Război Mondial).

Partea a doua (articolele 27-35) defineşte frontierele Ungariei cu statele vecine. În principiu, acestea sunt actualele frontiere ale Ungariei.

Frontiera româno-ungară este descrisă în sectiunea a doua a articolului 27 (traseul actualei frontiere între România şi Ungaria).

În principiu, Tratatul consfinţea includerea teritoriului Croaţiei, Sloveniei şi Voivodinei în cadrul Regatului Sîrbilor, Croaţilor şi Slovenilor, a Slovaciei şi Ruteniei în cadrul Cehoslovaciei, a Transilvaniei şi părţii răsăritene a Banatului în cadrul României şi a Burgenlandului în cadrul Republicii Austriei.

Partea a treia (articolele 36-78) intitulata “Clauze politice pentru Europa”, conţinea o serie de clauze privind, pe de o parte cadrul bilateral al relatiilor dintre Ungaria şi statele vecine, recunoaşterea unor clauze politice privind anumite state din Europa, dispoziţii referitoare la cetăţenie, protecţia minorităţilor naţionale.

Partea a patra (articolele 79-101), intitulată “Interesele Ungariei în afara Europei” conţinea prevederi referitoare la renunţarea de către Ungaria la tratatele încheiate de către Dubla Monarhie cu Maroc, Egipt, Siam (Thailanda de azi) şi China.

Tratatul de la Trianon a schimbat nu numai harta Europei, dar si soarta unor naţiuni, inclusiv a naţiunii române.

Aplicarea dispoziţiilor tratatului

Frontierele Ungariei cu statele vecine, astfel cum au fost descrise în tratat au fost delimitate în anii imediat următori.

Singura excepţie a fost oraşul Sopron (în limba germana Odenburg) din Burgenland care, în urma unui plebiscit ţinut la data de 14 decembrie 1921, a decis să rămînă parte a Ungariei.

Dispoziţiile tratatului referitoare la minorităţile din Ungaria au fost aplicate parţial, astfel ca procesul de asimilare a acestora a continuat, Ungaria fiind în prezent unul din statele cele mai omogene etnic din Europa.

Impactul tratatului

Tratatul de la Trianon a consfinţit existenţa unui stat maghiar independent, trecerea către statele succesoare a 71% din teritoriul Transleithaniei (partea ungară a Dublei Monarhii) şi a 63% din populatie, aceasta din urmă în majoritatea ei alcătuită din etnici ne-maghiari.

Tratatul nu a ocupat un rol la fel de important în conştiinţa populaţiei statelor succesoare; în principiu, pentru acestea Tratatul de la Trianon a consfinţit realizarea dreptului la autodeterminare al popoarelor din Transleithania (partea ungara a Dublei Monarhii) şi a consfinţit o realitate existenta pe teren (majoritatea teritoriilor fusesera deja ocupate de către forţele armate ale României, Cehoslovaciei, Statului Sîrbilor, Croaţilor şi Slovenilor).

Harta destrămării Imperiului Austro-Ungar în urma semnării Tratatului de la Trianon, 1920

1922 (4-7 iunie): Are loc, la Sibiu, Congresul general al sindicatelor din România, la care se hotărắște  unificarea şi centralizarea mişcării sindicale, se alege Consiliul General al Uniunii Sindicatelor din România, cu sediul la Bucureşti şi se adoptă statutul sindicatelor

1929: S-a născut Vasile Donose, muzicolog, compozitor şi jurnalist; redactor-şef adjunct (1966-1969) la Radiodifuziunea Română, redactor-şef al emisiunilor muzicale la Televiziunea Română (1969-1972), redactor-şef şi director al emisiunilor şi formaţiilor muzicale la Radioteleviziunea Română (1972-1978); (m. 2017).

1925: A încetat din viaţă la Cluj, compozitorul român Gheorghe Dima; (n. 28 septembrie/10 octombrie 1847, Scheii Braşovului).

Urmează cursuri de canto la Baden, cu Heinrich Giehne, şi la Viena, cu Otto Ufmann. Continuă la Graz studiile de armonie şi contrapunct cu Ferdinand Thieriot. Între anii 1872-1874 este student la Conservatorul din Leipzig.

În tinereţe a cântat la operele din Klagenfurt şi Zürich.

După întoarcerea în oraşul natal, a practicat ca profesor de muzică şi dirijor, fiind director al Şcolii de Gimnastică şi Cântări (1875 – 1879; 1899 – 1914) şi cel dintâi director al Conservatorului din Cluj.

Din compoziţiile sale, amintim: „Cucule cu peana sură”, „Mama lui Ştefan cel Mare” şi „Ştefan Vodă şi codrul” .

A fost membru de onoare (din 1919) al Academiei Române.

1927: Cade guvernul Averescu, fiind inlocuit cu cel condus de prințul Barbu Stirbey (pâna la data de 20 iunie 1927).

Este succedat din data de 21 iunie 1927 de guvernul condus de Ion I.C. Brătianu, care a condus România pâna la 24 noiembrie 1927.

1928: S-a născut Valentin Teodorian, tenor, compozitor de muzică vocală, poet şi scriitor; (m. 1995).

1929: S-a născut Vasile Donose, muzicolog, compozitor şi jurnalist; redactor-şef adjunct (1966-1969) la Radiodifuziunea Română, redactor-şef al emisiunilor muzicale la Televiziunea Română (1969-1972), redactor-şef şi director al emisiunilor şi formaţiilor muzicale la Radioteleviziunea Română (1972-1978); (m. 2017).

1939: S-a născut la Dolhasca, renumitul  actor român de teatru şi film, Alexandru Arşinel.

S-a inscris la Facultatea de Teatru din Bucureşti pe care a absolvit-o în 1962.

Este director al Teatrului de revistă „Constantin Tănase” din Bucureşti.

1941: S-a născut în localitatea Vinerea din jud.Alba, cunoscutul actor  român de teatru şi film,Valentin Uritescu.

A absolvit în 1963 Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale” (IATC) din Bucureşti, la clasa profesorului Constantin Moruzan

A fost distins cu Premiul ACIN 1986 pentru rolurile din „Noi cei din linia întâi” şi „Domnişoara Aurica”, Premiul UCIN 1991 „Momentul Adevărului”, „A unsprezecea poruncă”, „Rămânerea”, „Şobolanii roşii”, Premiul pentru interpretare masculină (1986) pentru rolul Sergentul Şaptefraţi din „Lumini şi umbre”, regia Andrei Blaier.

Preşedintele României Ion Iliescu i-a conferit artistului Valentin Uritescu la 7 februarie 2004 Ordinul Meritul Cultural în grad de Ofiţer, Categoria D – „Arta Spectacolului”, „în semn de apreciere a întregii activităţi şi pentru dăruirea şi talentul interpretativ pus în slujba artei scenice şi a spectacolului”.

1945: S-au pronunțat sentințele în procesul înscenat la 30 mai unui număr de 12 oameni de cultură și jurnaliști acuzați că ar fi fost „criminali de război” și vinovați de „dezastrul țării”. Printre acuzați: Pamfil Șeicaru, Radu Gyr, Nichifor Crainic.

Acuzator public a fost Alexandra Sidorovici, cea care avea să-i devină soţie unui dintre creierele loviturii de stat din ‘89, Silviu Brucan, redactor-şef la „Scânteia“ şi presupus agent KGB. Despre această Alexandra Sidorovici se ştie că a ajuns ulterior adjunct-şef de catedră la Catedra de marxism-leninism de la Institutul Politehnic din Bucureşti, dar a mai ocupat şi funcţiile de secretar general al Ministerului Minelor şi Petrolului (1948-1958) sau, culmea, secretar general al Uniunii Femeilor Democrate Române din 1948.

Foto: 1.Pamfil Șeicaru; 2.Radu Gyr; 3.Nichifor Crainic

Acuzații au fost condamnați la pedepse deosebit de grele, după cum urmează:

1. PAMFIL ŞEICARU, pentru că a părăsit ţara natală şi s-a pus în slujba inamicilor României, a atacat prin viu grai aliaţii ţării, pedeapsa cu moartea, iar pentru faptul de crimă pentru dezastrul ţării, se pedepseşte cu detenţiune grea pe viaţă, iar conform art 1. din Codul penal, se aplică pedeapsa cea mai grea. Osebit, mai este condamnat la confiscarea întregii averi, afară de cea provenită din succesiuni. 2. IONEL DUMITRESCU, pentru crimă de dezastrul ţării, fiindcă s-a pus în slujba hitlerismului şi fascismului, la detenţiune grea pe timp de 20 de ani, degradare civică zece ani şi confiscarea averii soţiei şi descendenţilor 3. ROMULUS DIANU, pentru crimă de contribuţie la dezastrul ţării şi instigare la crime de război, la 20 de ani detenţiune grea, 10 ani degradare civică şi confiscarea averii. 4. ROMULUS SEIŞANU, pentru aceleaşi vini, la detenţiune pe viaţă, zece ani degradare civică şi confiscarea averii. 5. ILIE RĂDULESCU, condamnat cu majoritate de şapte voturi pentru instigare la crime de război, la muncă silnică pe viaţă şi zece ani degradare civică, iar pentru contribuţie la dezastrul ţării, condamnat în unanimitate la detenţiune grea pe viaţă, aplicându-i-se conform Codului penal, pedeapsa cea mai grea; condamnat deasemeni la confiscarea averii, aflată atât pe numele său, al soţiei şi descendenţilor, afară de cea provenită din succesiuni. 6. ILIE POPESCU PRUNDENI, pentru crimă de dezastrul ţării, la detenţiune grea pe viaţă şi confiscarea averii. 7. AL. HODOŞ, pentru crima de contribuţie la dezastrul ţării, la 20 de ani detenţiune, zece ani degradare civică şi confiscarea averii. 8. RADU DEMETRESCU-GYR, pentru crimă de contribuţie la dezastrul ţării, la 12 ani detenţiune riguroasă, cinci ani degradare civică şi confiscarea averii. 9. GRIGORE MANOILESCU, pentru că a părăsit ţara natală şi s-a pus în slujba inamicilor României, ca ministru al propagandei în guvernul Horia Sima, la pedeapsa cu moartea, iar pentru contribuţie la dezastrul ţării, la detenţiune grea pe viaţă şi confiscarea averii. I se va aplica pedeapsa cea mai grea. 10. GABRIEL BĂLĂNESCU, pentru crimă de contribuţie la dezastrul ţării, la detenţiune grea pe viaţă, degradare civică pe zece ani şi confiscarea averii. 11. PAN VIZIRESCU, pentru crimă de contribuţie la dezastrul ţării la detenţiune grea pe viaţă, degradare civică pe zece ani şi confiscarea averii. 12. AUREL COSMA, pentru crimă de contribuţie la dezastrul ţării, la detenţiune grea pe viaţă, zece ani degradare civică şi confiscarea averii. 13. ION DOBRE, zis NICHIFOR CRAINIC, pentru crimă de dezastrul ţării, la detenţiune grea pe viaţă, zece ani degradare civică şi confiscarea averii. 14. STELIAN POPESCU, pentru crimă de contribuţie la dezastrul ţării, la detenţiune grea pe viaţă, zece ani degradare civică şi confiscarea averii personale, a soţiei, şi descendenţilor, afară de cea provenită din succesiuni“.

1947: S-a născut actriţa Rodica Mureşan.

A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică București in anul 1978. Încă din timpul studiilor a jucat la Teatrul de Stat Arad, in spectacole ca Viața e ca un vagon de Paul Everac, Cerere în căsătorie de A.P. Cehov s.a

A debutat la televiziune in 1977, cu filmul serial Războiul de independență, regizat de Sergiu Nicolaescu, in care interpreta rolul reginei Elisabeta.

Peste 2 ani apărea in alt serial Tv, Lumini și umbre, cu regia realizata de Andrei Blaier, Mihai Constantinescu și Mircea Mureșan.

A mai jucat in Profesionistul, in regia lui Horea Popescu, Vassa Jeleznova, in regia lui Ion Cojar.

1961: A murit in Bucuresti  profesoara universitară, scriitoarea, eseista și traducătoarea Alice Voinescu.

S-a nascut la 10 februarie 1885 la Turnu Severin într-o familie de intelectuali (tatăl său era avocatul Sterie Steriadi, doctor în Drept la Paris iar mama, Massinca Poenaru, – era o descendentă a lui Petrache Poenaru).

A studiat la Facultatea de Litere și Filozofie de la București unde audiază cursurile lui Titu Maiorescu, Constantin Rădulescu-Motru- este nepoata acestuia -, Pompiliu Eliade, Mihail Dragomirescu, Nicolae Iorga, etc. În 1908 își ia licența în filozofie cu Maiorescu, iar la insistențele acestuia, familia o trimite la studii în Germania și Franța pentru pregătirea unui doctorat.

A fost prima româncă doctor în filosofie (Sorbona, Paris, 1913). Teza sa de doctorat, publicată la Paris, trata școala filozofică neo-kantiană de la Marburg.

I se propune o catedră la o universitate din SUA și un post de lector la Paris pe care le refuză, căsătorindu-se în România cu avocatul Stello Voinescu în 1915.

În 1922 devine profesor titular de estetică și istoria teatrului la  Conservatorul Regal de Muzică și Artă Dramatică din București. 

În 1948 a fost pensionată de la catedră și a petrecut un an și șapte luni de închisoare la Jilava și la Ghence, apentru participarea (din 1949) la conferinţele organizate de P. Manoliu în cadrul unei „mişcări de rezistenţă”.

 La intervențiile scrise ale lui Tudor Vianu, Mihail Jora (care își pierduse și el catedra de la Conservator), Perpessicius, F. Muzicescu, C. Petrescu, V. Eftimiu sau M. Voiculescu, precum și la intervenția lui Petru Groza, este eliberată, trăind cu o pensie modestă și din traduceri (din limbile engleză și germană-Kleist, Mann etc.). Continuă să își ajute apropiații și câțiva tineri discipoli, fie financiar, fie prin scris. 

In 1951 copiile rămase de la studiul Eschil, sunt distruse de comuniști.

După detenție, a avut domiciliul obligatoriu în comuna Costești de lângă Târgu Frumos până în 1954.

 A publicat cărți de filosofie, estetică și teatru. Postum îi apare și masivul Jurnal care acoperă perioada interbelică și cea comunistă.

În 1940 ia atitudine publică împotriva asasinării lui N. Iorga de către legionari.

A afirmat că O țară care își reneagă trecutul, nu are viitor.

S-a stins din viata  în noaptea de 3 spre 4 iunie 1961.

   Andrei Pleșu scria :

„Îmi dau foarte bine seama ce om de calitate trebuie să fi fost Alice Voinescu […]. Alice Voinescu reprezintă un tip uman dispărut astăzi, produs de o lume de asemena dispărută […].

Mare cititoare și comentatoare harnică a lecturilor sale, angajată patetic în traseele labirintice ale credinței, Alice Voinescu e unul dintre acele personaje benigne, cultivate, civilizate, pe care România interbelică le producea, adesea, și pe care răzătoarea comunistă le-a lichidat nemilos, dezlănțuit, fără altă motivație decât utopia grosolană și resentimentul. O grațioasă școală de fete intrată pe mâna unor plutonieri.”

(în Dilema veche, nr. 268, 3 aprilie, 2009)

1967: A decedat agronomul  român Gheorghe Ionescu-Siseşti; (n. 1885).

În 1928 a întemeiat Institutul de Cercetări Agronomice.

De asemenea, a fost membru al mai multor academii de științe agricole: membru și vicepreședinte (1949) al Academiei de Agricultură din România, membru corespondent (1926) și ulterior membru de onoare (1938) al Academiei Cehoslovace de Agricultură, membru corespondent al Academiei Unionale de Științe Agricole „V.I. Lenin” din Moscova (1957).

A fost  doctor în științe agricole al Universității din Jena, Turingia, Germania si  membru al Academiei Române.

1968: La sediul ONU din New York are loc ceremonia de transmitere a tapiseriei „Cântare omului” (operă a artistului plastic Ion Nicodim, realizată în 1963), oferită de Guvernul României ONU; tapiseria este expusă pe peretele vestic al principalului hol al delegaţiilor de la etajul 1 al clădirii Adunării Generale a ONU.

 

Foto: pictorul Ion Nicodim

Sub tapiserie este fixată o placă conţinând traducerea în limba engleză a unui fragment din poezia „Cântare omului” de Tudor Arghezi

1983: Atleta română Anișoara Cușmir a realizat un nou record mondial la săritura în lungime cu 7,43 m.

Anișoara Cușmir a bătut de 6 ori recordul mondial, după sute de salturi și mii de kilometri alergați.Acest record a fost realizat la Internaționalele României, care s-au desfășurat pe fostul stadion 23 August.

1992: Sunt sfințite crucea de marmură și monumentul care au fost ridicate în memoria mareșalului Ion Antonescu, în apropiere de închisoarea Jilava, pe locul unde a fost executat, la 1 iunie 1946.

2002: A încetat din viaţă actriţa română de teatru şi film, Ninetta Gusti; (n. 27 noiembrie 1913).

     

         

Foto: Ninetta Gusti

2003: Ministrul Afacerilor Externe a inaugurat Consulatul General al României de la Barcelona.

2003: S-a născut la Râșnov, Brașov, alpinista Dor Geta Popescu, deţinătoarea mai multor recorduri mondiale (8) şi europene; (m. 2017, în Munții Retezat).

Tânără alpinistă, deținătoare a opt recorduri mondiale, dar și europene, care a intrat în cartea recordurilor. 

Pe 4 decembrie 2016, Dor Geta Popescu devenea cea mai tânără alpinistă din lume care a escaladat vârful Giluwe (4.367 m), din Papua-Noua Guinee, cel mai înalt vulcan din Australia și Oceania.

Pentru ea era al șaselea din cei șapte vulcani cei mai înalți de pe fiecare continent ai Circuitului 7 Volcanoes.

Tot în 2016, Dor Geta Popescu a doborât recorduri mondiale de vârstă pe Aconcagua, cel mai înalt munte din afara Asiei, Pico de Orizaba, cel mai înalt vulcan din America de Nord, Denali/McKinley, gigantul Americii de Nord. Și-a pierdut viața într-o avalanșă în Masivul Retezat.

2004: A fost inaugurat „Water Park”, cel mai mare parc acvatic din România (lângă Aeroportul Otopeni).

2005: Consiliul Naţional al PRM a decis alegerea lui Corneliu Vadim Tudor în funcția de preşedinte al PRM, ratificând astfel decizia Biroului Permanent din 2 iunie, privind revenirea acestuia la conducerea formaţiunii.

Totodată, Consiliul Naţional a decis anularea modificărilor din statutul PRM făcute la plenara Consiliului Naţional din 12 martie, hotărându-se astfel revenirea la titulatura Partidul România Mare şi la sigla PRM.

 2007: A murit inginerul Alexandru Timotin, specialist în electrotehnică, autorul unor valoroase contribuţii privind energia şi forţele electromagnetice, membru titular al Academiei Române din 1999; (n. 1925).

4 iunie :


Astăzi se comemorează în România 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon (1920 – 2020).
* În toate bisericile din Patriarhia Română, în timpul Sfintei Liturghii şi la slujba Parastasului pentru eroi, vor fi pomeniţi eroii, soldaţii, luptătorii, diplomaţii români şi toţi cei care au contribuit la realizarea României Mari la nivel naţional, între anii 1916-1918, şi recunoaşterea acesteia pe plan internaţional, în special prin Tratatul de la Trianon din 4 iunie 1920
* Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR), în parteneriat cu Arhivele Naţionale ale României şi Institutul Cultural Român, prezintă publiculu o expoziţie şi, totodată, un proiect online, „Trianon 100. România la Conferinţa de Pace de la Paris”.
Expoziţia va fi disponibilă online pe pagina www.mvu.ro, în cadrul secţiunii „Trianon 100”. Ea este un proiect complex, ce cuprinde sute de documente şi fotografii de epocă, rod al cercetării în cadrul Arhivelor Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe şi al unui parteneriat cu Arhivele Naţionale ale României.

CALENDAR CREȘTIN ORTODOX

Sfinții Zotic, Atal, Camasis și Filip de la Niculițel

Sfintii Mucenici Zotic, Atal, Camasis si Filip de la Niculitel (jud.Tulcea) fac parte din grupul de 36 de mucenici care au patimit pe pamantul tarii noastre, in vechiul Noviodunum, Isaccea de astazi, in perioada 319-324, cand domnea imparatul Liciniu.

Potrivit altor cercetatori, Sfintii Mucenici Zotic, Atal, Camasis si Filip de la Niculitel au patimit fie in vremea imparatului Iulian Apostatul (361-363), fie in jurul anilor 370-372, pe vremea domniei regelui got Athanaric. 

Trupurile acestor mucenici au fost depuse intr-o cripta din Niculitel. Peste aceasta cripta s-a zidit in timp o biserica din piatra.

Din cauza razboaielor, biserica a fost distrusa, iar cripta a fost acoperita de moloz.In vara anului 1971, cu ocazia unor surpari de teren datorate unor ploi abundente, s-a descoperit cripta martirilor.

In interiorul criptei s-a gasit un sicriu cu osemintele a patru barbati. Deasupra sicriului, pe pereti, s-au descoperit doua inscriptii grecesti.

Prima a fost tradusa prin: “Martirii lui Hristos“, iar a doua “Martirii Zoticos, Atalos, Camasis, Filipos“.

Pe 17 ianuarie 1973, arhiepiscopul Dunarii de Jos, Antim Nica, a dat binecuvantare ca aceste moaste sa fie duse la Manastirea Cocos, spre a fi venerate de credinciosi. Ele au fost duse de arhiereul Gherasim Constanteanul pe atunci, actualmente Arhiepiscopul Ramnicului, si preotul consilier Dumitru Capaciurea din Macin.

Moaștele celor patru sfinti mucenici sunt prezente si astăzi în biserica mănăstirii Cocosu, din jud. Tulcea.

CITȚI ȘI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2020/06/04/o-istorie-a-zilei-de-4-iunie-video/

Bibliografie (surse) :

1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008 ;
2. Crestin Ortodox.ro;
3. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;
4. e.maramures.ro ;
5. Wikipedia.ro.;
6. mediafax.ro ;
7. worldwideromania.com ;
8. Enciclopedia Romaniei.ro ;
9.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;
10.  Istoria md.;
11. Cinemagia.ro.

Publicitate