CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

ZIUA DE 20 MAI ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

Ziua de 20 mai în istoria noastră

1134: Un hrisov al domnului Bârladului, Ivanco Rostislavovici, datat 20 mai 1134 ,„le acorda să nu plătească vamă la descărcarea mărfurilor în orașul Domniei Sale Galați, ci numai la Bârlad, în Tecuciu și în celelalte orașe ale Domniei Sale…” neguțătorilor de Misivria sau Mesembria.

Este prima atestare documentară a localității Tecuci din Moldova.

Documentul a fost publicat de Alexandru Papadopol Calimah în revista Convorbiri literare în 1893 și preluat apoi de Theodor Ciuntu în Dicționarul geografic statistic și istoric al județului Tecuciu (1897) și ulterior în Marele dicționar geografic al Romîniei (1902).

Tecuci: repere istorice 1435 – 1900 (I) – Istorie Azi!

O scurtă și folositoare cronologie a reperelor istoriei locale o regăsim în lucrarea profesorului Ștefan Andronache din anul 1995, Tecuci – ghid, unde sunt enumerate principalele evenimente istorice ce au legătură cu acest străvechi oraș.

Sursa text: Ștefan Andronache, Tecuci – repere istorice, obiective turistice, personalități culturale, Biblioteca Muncipală „Șt. Petică” Tecuci, 1995.

Secolul XV

  • 1435, septembrie 1: Iliaș Voievod anunță printr-o scrisoare pe Vladislav, regele Poloniei că s-a împăcat cu „iubitul său frate”, Ștefan Voievod, căruia i-a oferit mai multe ținuturi din sudul Modovei, între care „și orașul Tecuci, cu tot ocolul…”.
  • 1460, 3 iulie: Un document emis de Ștefan cel Mare stabilește că negustorii lioveni care vor trece postavuri în Țara Românescă – să plătească, și la vama din Tecuci „câte 2 zloți de car”.
  • 1475, ianuarie: Ștefan cel Mare după ce i-a fugărit pe turcii învinși la Podul Înalt până la Ionășești peste Siret s-a odihnit cu oastea sa, vreme de trei zile „la movila cea mare a Tecuciului”.


Secolul XVI

  • 1541: pe harta lui Ggeorge Rechesdorf, tipărită la Viena, este menționat Tecuciul;
  • 1549: Tecuciu ocupa locul patru în comerțul Moldovei cu Brașovul, efectuând 22 transporturi de mărfuri în acest oraș din Transnisvania.
  • 1564: în pădurea de la Drăgănești, în aproprierea Tecuciului, are loc întâlnirea soliei boierilor moldoveni cu Alexandru Lăpușeneanu. La insistențele vornicului Moțoc de a renunța la tronul Moldovei, domnul – repus în drepturi de turci – îi răspunde categoric: „Dacă voi nu mă vreți, eu vă vreau!”.
  • 1574: Tătarii pradă așeazarea.
  • 1587: La Tecuci s-a oficiat căsătoria lui Vlad, nepotul domnului Moldovei Petru Șchiopul, cu Velica, fiica lui Ivan Norocea din Răzvad. La nuntă a participat și Mihnea Vodă, domnitorul Țării Românești.
  • 1602, iulie – august: Radu Șerban alungând pe Simion Movilă din Țara Românească, pătrunde în Moldova și arde Tecuciul.
  • 1616, ianuarie: Prințul polon Korecki care-l sprijină pe tânărul domn al Moldovei Alexandru Movilă se află la Tecuci, despre care nobilul Jopecourt precisează că este un „oraș de graniță destul de bun spre a-i ține calea lui Ștefan” (Tomșa al II-lea) care cu sprijin din Țara Românească vroia să-și cucerească tronul.
  • 1624: Mihnea cel Mare, domnitorul Moldovei, căsătorește pe fiul săui Alexandru, domnul Țării Românești, cu Ruxanda, fata grecului Scarlat Beglitzy din Țarigrad. La această nuntă au participat boieri din ambele țări, iar petrecerea de la cele trei movile ale Tecuciului a durat trei zile.
  • 1646, noiembrie 12: Misionarul catolic Marco Bandini precizează că Tecuciul – așezare situată „într-un loc frumos” – numără „500 de case cu 4000 de locuitori și trei biserici făcute din lemn”.
  • 1650: Tecuciul este prădat de turci și tătari.
  • 1653, ianuarie 20: Arhidiaconul Paul de Alep întovărășind pe Macarie, patriarhul Antiohiei, trece prin Tecuci, „târg întins” care posedă „trei biserici cu clopotnițe la poartă”.
  • 1656/1659: Călugărul turc Evlia Celebi notează: „Tecuciul este un orășel” în care „nu sunt dughene și nici mănăstiri”.
  • 1680: În cea de a treia domnie a lui Ducăi Vodă, la Tecuci, se afla o parte din oastea moldovenească condusă de căpitanul Hăbășeșscu.
  • 1683: Hanul Murat Gherei „cu toată puterea Crâmului și a Bugeacului” va trece prin Tecuci prădând tot ce avea să întâlnească în cale.

1388: Prima atestare documentară a localității Râmnicu Vâlcea, a apărut la 20 mai 1388, când Mircea cel Bătrân a confirmat mănăstirii Cozia stăpânirea la Râmnic a unei mori, dăruită de Dan I, și a unei vii, pe care o făcuse danie jupanul Budu, cu voia lui Radu I. Prima atestare ca oraș este din 4 septembrie 1389, când Mircea cel Bătrân menționa într-un hrisov că se află în „orașul domniei…numit Râmnic”.

1395: S-a încheiat un tratat de cooperare militară antiotomană între Țara Românească și Transilvania.

Mircea cel Bătrân (1395)

Voievodul muntean Mircea cel Bătrân a devenit astfel membru al alianței antiotomane. Exprimând raporturile tensionate între domnitor și marea boierime, tratatul îl dezavantaja, dar satisfăcea interesele boierimii muntene, care asumându-și prerogativele domniei, își manifesta intenția de a se integra stărilor sociale privilegiate din Transilvania reprezentate în Dietă.

În același timp, tratatul prevedea ca biserica ortodoxă din Transilvania să fie așezată sub jurisdicția Mitropoliei de la Târgoviște.

1595: Delegația munteană trimisa de Mihai Viteazul la Alba Iulia, încheie un tratat în care era recunoscuta  suzeranitatea principelui transivănean Sigismund Bathory, asupra Țării Românești.

Sigismund Bathory (1595)

 Aceasta era compusă din 13 persoane, condusă de mitropolitul Eftimie. Din ea făceau parte episcopii Luca al Buzăului și Teofil al Râmnicului, marele vornic Mitrea, vornicul Hristea, logofeții Dimitrie, Preda și Borcea, vistiernicul Dan, postelnicul Teodor, clucerul Stamate, frații Radu Buzescu și Vintilă și a negociat aderarea la această alianță și a semnat la Alba Iulia un tratat cu principele ardelean Sigismund Bathory , prin care Mihai devenea vasal al acestuia.

În schimbul ajutorului împotriva turcilor, Mihai Viteazul devenea membru in alianța antiotomană, Liga Sfântă. Fapt este că delegații munteni și-au depășit atribuțiile inițiale, probabil din dorința de a îngrădi puterea domnului sporind-o simultan pe a lor.

mihai viteazul - 24 PH Arte

Mihai a acceptat tratatul, deoarece Transilvania era singurul stat vecin care îi putea acorda în acel moment ajutor în lupta împotriva turcilor.

Suzeranitatea lui Sigismund Bathory asupra Țării Românești semnifica și necesitatea alcătuirii unui organismn politic și militar în stare să se opună Imperiului Otoman. Victoriile din 1595, alianța cu habsburgii și pacea cu turcii, i-au permis lui Mihai emanciparea de sub suzeranitatea pricipelui Transilvaniei.

1711: Principele Dimitrie Cantemir (n. 26 octombrie 1673 – d. 21 august 1723) a adresat locuitorilor Moldovei, o proclamaţie prin care erau chemaţi să participe la războiul împotriva Imperiului Otoman.

1821: In  timpul revolutiei  din Muntenia, Tudor Vladimirescu este capturat în tabăra de la Golești de către eteristul Iordache Olimpianul și predat lui Alexandru Ipsilanti, conducatorul mișcarii grecesti Eteria, care ordonă executarea sa.  

1865: Se inaugurează la București, prima expoziție națională de produse agricole și industriale românești, organizată din inițiativa lui Ion Ionescu de la Brad și a lui Petre S. Aurelian; (20 mai/1 iunie).

Exposițiunea națională de la Moșii de vite, de flori, de legume, de produse agricole și industriale” a fost organizată în casele lui Ion Heliade Rădulescu, din Târgul Moșilor, București și inaugurată la 20 mai 1865. Expoziția era socotită ca o „serbare care poate contribui, precum fiecine vede, la dezvoltarea și înflorirea industriei naționale, la puterea și mărirea României” [din presa vremii] .

În acelaşi an este organizată la Iaşi o expoziţie similară.

1875: A fost semnată, la Paris, Convenția Metrului, primul tratat diplomatic internațional prin care s-a promovat Sistemul Internațional de Unități de Măsură (tratat la care România va adera la 10/22 martie 1883).

Physics rocks! - Picture of Mètre Étalon, Paris - Tripadvisor

Convenția Metrului avea ca misiune principală asigurarea uniformității unităților de măsură și a măsurărilor în lume. 

În România, trecerea la acest nou sistem nu a fost simplă, iar pentru a ne imagina ce a presupus exact această tranformare, prezentăm un fragment din legea pentru aplicarea Sistemului Metric, intitulat „Explicaţiuni  asupra  transformării  măsurilor  şi  greutăţilor  noi  în  vechi  şi viceversa adresate tuturor primăriilor din ţară de către Comitetul special pentru supravegherea aplicării sistemului metric de măsuri şi greutăţi”: „Pentru a transforma un număr de pogoane în hectare, de  exemplu, se înmulţeşte acel număr cu 5012 şi apoi se împarte acel număr cu 10.000; spre exemplu 158 pogoane se transformă în hectare înmulţind 158 cu 5012, ceea ce dă 791.896 şi împărţind cu 10.000, rezultă 79 hectare şi 18,96 ari. Fălcile se transformă în hectare înmulţind cu 143 şi împărţind apoi la 100. Astfel, 158 de fălci se transformă în hectare înmulţind cu 143, ceea ce dă 22.594 şi împărţind cu 100 rezultă 225 hectare şi 94 ari”. Foarte complicat, nu-i aşa ?

În anul 1889, a fost înfiinţat în România Serviciul Central de Măsuri şi Greutăţi, acesta fiind primul organ al statului în domeniul metrologiei legale din România, iar în anul 1951 a fost înfiinţat Institutul Naţional de Metrologie.

În anul 1961 a fost legalizat în ţara noastră Sistemul Internaţional de Unităţi, ca fiind unicul sistem de unităţi legale şi obligatorii, iar după Revoluţie, în anul 1994, a fost înfiinţat Biroul Român de Metrologie Legală, ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale.

În fine, în anul 2000 este legiferată în România „Ziua Metrologiei”, pentru a marca cum se cuvine data de 15 septembrie 1864, la care domnitorul Alexandru Ioan Cuza a promulgat „Legea pentru adoptarea sistemului metric de măsuri şi greutăţi”, prima lege a metrologiei româneşti.

O expresie a recunoașterii efectelor pozitive, incomensurabile, ale adoptării Convenției Metrului o reprezintă hotărârea Conferinței Generale de Măsuri și Greutăți ca, în fiecare an, acest moment istoric să fie aniversat la 20 mai, iar această zi a fost declarată Ziua mondială a metrologiei.

1891: În România s-a înființat Direcția a 7-a a Contabilității, Controlului și Pensiilor a Ministerului de Război.

Înaltul Decret Regal nr. 6625/20 mai 1891 de înființare a Direcției a 7-a a Contabilității, Controlului și Pensiilor, constituie momentul de referință în istoria oștirii române, în dezvoltarea și afirmarea structurii financiar-contabile. Se împlinea astfel o mai veche năzuință a armatei și anume aceea de a avea o structură specializată în cadrul unei administrații adecvate care să-i asigure cele necesare pentru trai, întreținere și dotare, o pregătire completă din timp de pace pentru situații de criză sau război.

De-a lungul acestei bogate istorii, structura a avut denumiri diferite: Direcția financiarăDirecția contabilitate și bugetDirecția financiar-contabilă, însă misiunea principală a fost mereu aceeași: gestionarea responsabilă și eficientă a fondurilor armatei și asigurarea nevoilor de finanțare a structurilor militare în vederea îndeplinirii cu succes a misiunilor care le revin.

1895: S-a născut chimistul Ilie Matei, specialist în chimie macromoleculară; membru corespondent al Academiei Române din 1955; (m. 1969).

1899: S-a născut matematicianul Mihail Ghermănescu; cercetări în domeniul ecuaţiilor funcţionale, seriilor trigonometrice, teoriei funcţiilor şi teoriei numerelor; (m. 1962).

1907: S-a născut la București, actorul român de teatru și film Niki Atanasiu; (d. 24-11-1967).

Poze rezolutie mare Nicky Atanasiu - Actor - Poza 2 din 2 - CineMagia.ro


A absolvit Conservatorul de Artă Dramatică din Bucureşti la clasa Luciei Sturdza-Bulandra (1928) și a jucat pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti. A rămas cunoscut, mai ales, pentru rolul Ștefan Tipătescu din „O scrisoare pierdută” , comedia lui I.L. Caragiale.
A jucat în filme începând din 1953.

A fost distins cu titlul de Artist EmeritArtist al Poporului din Republica Populară Romînă, Ordinul Muncii clasa a III-a și cu Ordinul Meritul Cultural clasa I.

1914: S-a născut la Bobota, Sălaj, Corneliu Coposu, om politic român,  președinte al Partidului National Țăranesc  creștin-democrat după 1990; (d. 11 noiembrie 1995 București).

Corneliu (Cornel) Coposu a fost liderul opoziției din România postcomunistă. Absolvent de drept și ziarist, om de încredere al liderului național- țărănist Iuliu Maniu, Coposu a fost membru al Partidului Național Țărănesc până la interzicerea acestuia de catre comunisti în 1947, iar ulterior a fost deținut politic în condiții foarte aspre timp de 17 ani, în faza stalinistă a regimului comunist din România.

După Revoluția din 1989 a reîntemeiat oficial PNȚ sub numele de Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat și a fost președinte al PNȚCD-ului între 1990 și 1995.

În această calitate, a fondat Convenția Democrată Română, al cărei prim președinte a fost.

A fost ales senator în Parlamentul României în 1992.

1917: S-a desfășurat Primul Congres al Țăranilor din Basarabia.

În perioada mai 1917–ianuarie 1918 au avut loc trei congrese ale țăranilor, în fapt, lupte pentru putere politică și economică, proprietate, dar și rivalități identitare. Primul congres, între 20–24 mai, s-a deschis la Chișinău, gubernia Basarabia, fiind organizat la inițiativa trimișilor Guvernului Provizoriu de la Petrograd.

Au fost neînțelegeri de la început: Senatorul Sokolov a ținut o cuvântare în rusește, moldovenii au cerut traducerea ei, când se făcea această traducere, rușii au plecat… Erau două curente antagoniste, rușii, care doreau colonizarea Basarabiei și moldovenii care se opuneau.

În perioada mai 1917–ianuarie 1918 au avut loc trei congrese ale țăranilor, în fapt, lupte pentru putere politică și economică, proprietate, dar și rivalități identitare. Primul congres, între 20–24 mai, s-a deschis la Chișinău, gubernia Basarabia, fiind organizat la inițiativa trimișilor Guvernului Provizoriu de la Petrograd.

Au fost neînțelegeri de la început: Senatorul Sokolov a ținut o cuvântare în rusește, moldovenii au cerut traducerea ei, când se făcea această traducere, rușii au plecat… Erau două curente antagoniste, rușii, care doreau colonizarea Basarabiei și moldovenii care se opuneau.

1920 (15–25 maiÎ : Vizita familiei regale române în Bucovina și Basarabia.

Familia regală la Catedrala Nașterea Domnului Chișinău (1920)

La Chișinău familia regală a ajuns pe 20 mai, pentru trei zile. Regina Maria relata în jurnalul său primele impresii: „Străzile erau pline de mulțimi entuziaste, toate școlile erau aliniate. Ovații puternice și flori aruncate. Întregul oraș este proiectat în linii drepte, cu foarte mult spațiu peste tot […] Fără îndoială teritoriul este românesc, cu populație românească”.

Au asistat la un Te-Deum oficiat în Catedrala Nașterea Domnului, la care au participat toți capii bisericii și toți stareții mănăstirilor din Basarabia.Seara, la cina oficială în cinstea regelui și a reginei, în sala Primăriei, Regele a rostit un discurs, în care menționa: „O privire mișcătoare în inima mea a vrut ca astăzi, în ziua Sfintei Înălțări, când toată România se va ruga pentru sufletele sutelor de ostași ai săi care, cu viața lor, au pecetluit Hrisovul de întregire a neamului românesc, să ne aflăm în capitala unuia din frumoasele ținuturi unit pe veci cu Regatul Meu

După masă, suita regală a vizitat Muzeul Zemstvei, apoi separat M.S. Regele a vizitat Liceul Militar, iar Regina Maria a vizitat orfelinatul de copii, azilul de bătrâni, Liceul nr. 1 de Fete, Conservatorul, școala de țesătoare și căminul invalizilor de război.

 1923: Apare săptămînal la București, revista teatrală, plastică, muzicală și literară „Clipa”, sub conducerea lui Horia Igiroșanu.

 Printre colaboratori: Ion Pillat, Tudor Arghezi, George Mihail Zamfirescu, Aron Cotuș, Mihail Dragomirescu. Revista Clipa va fi editată pînă la 2 iunie 1940.

1928: Căpitanul român Gheorghe Bănciulescu, primul aviator din lume care a zburat cu proteze la ambele picioare, obține locul 1 la concursul internațional  aviatic de la Băneasa. 

Pentru prima oară în istoria aviației  mondiale, în iulie 1927, căpitanul – aviator Gheorghe Bănciulescu a pilotat un avion cu picioarele amputate și pentru acest fapt, în octombrie același an, președintele Franței, Louis Barthou i-a conferit  „Ordinul Legiunea de Onoare cu grad de cavaler”.

În septembrie 1926,  pilotul își fracturase picioarele într-un  accident aviatic, după care medicii au decis sa i le amputeze.

 1937:  În România intrat în vigoare Codul Justiţiei Militare. A rămas în vigoare până la 12 noiembrie 1968, fiind abrogat prin Legea 30/1968, pentru punerea în aplicare a Codului penal al Republicii Socialiste România din 21 iunie 1968.

1945: S-a născut compozitorul român Mircea Drăgan, instrumentist şi orchestrator, fost membru al formaţiilor Sideral, Mondial şi Romanticii.

A învățat pianul de la 4 ani și a urmat studiile Conservatorului din București. A început să cânte muzică pop cu formația Sideral (1965–1968), apoi a fost conducătorul formațiilor Mondial (1968–1971) și Romanticii (1972–1990). 

Mircea Drăgan (n. 1945)

Din ’84 s-a dedicat profesiunii de compozitor, dar începuse să compună din ’69. Succesele au venit ceva mai târziu, cu piesele Soare și foc. Albumul cu RomanticiiMâine, a câștigat premiul de compoziție și interpretare în Germania.

A participat la mai toate festivalurile care se țineau în România, Festivalul de la Mamaia, Festivalul Muzicii de dans, Festivalul de la Costinești, Melodia Anului, la toate a luat premii, piesele sale au fost bine primite de public.

În paralel, din 1978, s-a dedicat celei de-a doua profesii, aceea de regizor muzical, ieșind la pensie din televiziunea română chiar din această funcție.

1949 : Apare  Decretul 216 în care erau prevăzute măsurile privind organizarea radioficării şi radiodifuziunii în RPR. Societatea Română de Radiodifuziune şi-a schimbat denumirea în Comitetul de Radioficare şi Radiodifuziune.

La 11.V.1949 s-a dat în folosinţă în clădirea liceului „Aurel Vlaicu” din Bucureşti, prima staţie de radioficare din România.

1949: Prin Decretul nr. 217,  se hotăra organizarea Agenţiei Române de Presă „Agerpres” de pe lângă Consiliul de Miniştri, prin preluarea personalului şi a patrimoniului  Agentiei „Rador” (societate constituită la 16.VI.1921). Primul director al „Agerpres” a fost numit activistul comunist Ion Popescu-Puţuri.

La 8 ianuarie 1990 a apărut Decretul-lege al Consiliului Frontului Salvării Naţionale prin care se înfiinţa Agenţia de presă „Rompres”, ca urmare a reorganizării „Agerpres”.

Din iulie 2008 „Rompres” a revenit la numele „Agerpres”.

NOTĂ: La 15/27 martie 1889 fusese înfiinţată, la iniţiativa ministrului de externe P.P. Carp, prima agenţie de presă „românească, naţională şi autonomă” sub numele de Agenţia Telegrafică a României sau Agenţia Română. Subordonată Ministerului Afacerilor Străine, Agenţia Română a funcţionat până spre finele anului 1916, când şi–a încetat temporar activitatea, datorită primului război mondial.

La 16 iunie 1921 a fost constituită, la Bucureşti, Societatea „Orient Radio – Rador”, agenţie telegrafică de presă, în cadrul căreia statul român deţinea, prin Ministerul de Externe, totalitatea acţiunilor.

Prin Legea din 24 martie 1926 devine „Societatea Rador – Agenţie de informaţii telegrafice”.

1958 (20-24): La Consfătuirea de la Moscova a Comitetului Politic Consultativ al statelor membre ale Tratatului de la Varşovia s-a adoptat hotărârea privind retragerea tuturor trupelor sovietice staţionate în România, justificându-se această măsură prin faptul că ţara noastră nu avea graniţă comună cu nici o ţară nesocialistă şi nu era, deci, ameninţată direct de forţele militare ale NATO (trupele sovietice staţionate din 1944, fără întrerupere, pe teritoriul României au fost retrase, în urma tratativelor lui Gheorghe Gheorghiu-Dej cu Nikita Hruşciov, în lunile iunie şi iulie ale aceluiaşi an)

 1964: S-a născut fotbalistul român de etnie sârbă Miodrag Belodedici.

Miodrag Belodedici a împlinit 55 de ani. Cele mai importante momente ale  unei cariere spectaculoase

1969: A încetat din viață la București, astronomul român Victor Daimaca (n. 22 august 1892, Turnu Severin).

Pe lângă astronomie, s-a dedicat studiului matematicii. A fost până în prezent singurul român descoperitor de comete (chiar două!).

1974: A murit Ion Pas (numele la naştere: Ioan M. Pascu), romancier şi traducător (a tradus din Dickens, Dostoievski, Fielding, Gorki, Hugo, Stendhal, Tolstoi, Zola, Jules Verne); între anii 1958 şi 1965 a fost preşedinte al Comitetului Radiodifuziunii Române; soţul scriitoarei Sarina Cassvan; (n. 1895).

1988: A decedat la București, reputatul medic geriatru român Ana Aslan, unul dintre primii gerontologi pe plan mondial; (n. 1 ianuarie 1897, Braila).

Ana Aslan  a fost un medic specialist în gerontologie, academician din 1974, director al Institutului Național de Geriatrie și Gerontologie (1958 – 1988).

A evidențiat importanța procainei în ameliorarea tulburărilor distrofice legate de vârstă, aplicând-o pe scară largă în clinica de geriatrie, sub numele de Gerovital.

Numeroase personalități internaționale au urmat tratamentele cu  cu Gerovital prescrise de reputatul medic roman Ana Aslan: Tito, Charles de Gaulle, Hrusciov, J.F. Kennedy, Indira Gandhi, Imelda Marcos, Marlene Dietrich, Konrad Adenauer, Charlie Chaplin, Kirk Douglas, Salvador Dali.

Ana Aslan a inventat (în colaborare cu farmacista Elena Polovrăgeanu) produsul geriatric Aslavital, brevetat și introdus în producție industrială în 1980.

A fost membru titular al Academiei Române din 1974; (n. 1897).

1990: Au avut loc primele alegeri libere și democratice în România de după anul 1937.

Alegeri 1990

Electoratul s-a pronunțat asupra președintelui țării (prin vot direct) și a  ales reprezentanti in cele  două Camere ale Parlamentului,Camera Deputaților  și Senatul (vot proporțional pe liste).

Ion Iliescu a fost abandonat de mamă la vârsta de 1 an

Ion Iliescu, un fost fruntaș al partidului comunist, a fost ales președinte cu 85% din voturile exprimate.

2001: Liderul sindical Miron Cozma a fost schimbat din funcţia de preşedinte al Ligii Sindicatelor Miniere din Valea Jiului, în locul său fiind ales Vasile Savu, cel care asigurase interimatul conducerii organizațeii după arestarea acestuia.

Strigător la cer! Ce pensie are Miron Cozma? A coordonat minerii care au  terorizat România – Capital
Foto: Miron Cozma

2005: La cea de-a 58-a ediție a Festivalului Internațional de Film de la Cannes, filmul regizorului român Cristi Puiu, „Moartea domnului Lăzărescu”, a obținut premiul „Un Certain Regard”.

Aurora (2010)

Foto: Cristi Puiu

2009: Prima tentativă de alegere a președintelui Republicii Moldova a eșuat.

Candidatului comunist, Zinaida Greceanîi, i-a lipsit un singur vot ca să devină preşedinte. Pentru ea au votat toţi cei 60 de deputaţi comunişti din Parlament.

Alegerile prezidenţiale s-au repetat pe 28 mai.

2013: A decedat istoricul Gheorghe Buzatu, specialist în istoria contemporană a României şi în istorie universală, fost senator al Partidului Romania Mare în perioada 2000-2004; (n. 1939).

2016: A decedat teatrologul, regizorul, scenograful, scriitorul, publicistul şi profesorul Bogdan Ulmu; ( n.29 aprilie 1951, BucureştiÎ. Doctor în Teatrologie al IATC Bucureşti, 1998.

A debutat în presă devreme, în 1968, când era încă pe băncile liceului, iar primul volum, de proză, îi apare în anii studiilor universitare, petrecute la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică (IATC)din Bucureşti, mai precis, în 1975.

140 de piese de teatru Imediat după absolvire, în 1978, ajunge profesor de actorie la Şcoala Populară de Artă din Ploieşti, pe care o părăseşte după doi ani pentru o viaţă nomadă, de regizor în diferite teatre din ţară şi din Republica Moldova.

Îşi amintea de anii comunismului ca despre o perioadă în care arta teatrală se afla în plină ascensiune, în ciuda limitărilor pe care le impunea regimul. „Din fericire, după Revoluţie a dispărut cenzura, dar pe de altă parte a dispărut şi măsura: putem scoate pe gură orice porcărie. Înainte de 1989 nu puteam scoate pe gură orice vorbă inteligentă. Asta-i diferenţa!“, spune regizorul.

A regizat peste 140 de spectacole  și peste 20 de scenarii semnate de el. A realizat şapte dramatizări pentru copii, după Ion Creangă. Numeroasele turnee, festivalurile naţionale de teatru şi umor la care a participat, sunt alte elemente care i-au îmbogăţit experienţa.

Pe lângă munca desfășurată  în arta spectacolului, Bogdan Ulmu a fost şi scriitor. A publicat peste 20 de cărţi, de la cele de specialitate la volume de gastronomie.

A fost membru titular al Uniunii Scriitorilor din România (din 1990) şi al UNITER (din 1995). A semnat cronici în peste 40 de publicaţii, la unele dintre ele fiind redactor, numărul articolelor depăşind cifra de 3.500.

În 1998 şi-a susţinut doctoratul în Teatrologie, cu o teză despre Caragiale, iar peste un an a dat concurs pentru un post de conferenţiar universitar la Universitatea Ecologică Bucureşti, la Facultatea de Actorie.

Intră apoi profesor la Universitatea de Vest din Timişoara, iar din 2005 predă la Universitatea „Al. I. Cuza“ din Iaşi şi la Universitatea de Arte „George Enescu“ din aceeaşi localitate. „Om de teatru-total“ Regizorul a fost şi un critic de teatru recunoscut la nivel naţional. Cu toate acestea, îşi dă seama de „pericolul“ care-i pândeşte pe cei care se exprimă în provincie.

„Există în România mulţi critici de teatru care riscă un cvasi-anonimat, numai din motive regionale“, completează scriitorul. Şi totuşi, înţelegerea acestui fapt nu-i pune piedici în a-şi continua jocul de „om de teatru-total“, titlu dat de Mircea M. Ionescu.

 2017: A decedat Harry Coradini (nume naştere: Harald Kölbl), muzician german, originar din România, cunoscut mai ales ca solist vocal al trupei „Progresiv TM”; (n. 1944).

Artistul Harry Coradini A Murit. A Fost Vocea Trupei Progresiv TM |  Libertatea

2017: A decedat scrimerul român Dan Găureanu ; (n. 1967).

Antrenorul de scrimă Dan Găureanu, decedat la doar 49 de ani

Fost campion național la sabie în 1993, 1994 și 1994, Dan Găureanu a cucerit două medalii de bronz la Campionatele Mondiale cu echipa României, în 1994 și 2001.

De asemenea, Dan Găureanu a participat la două ediții ale Jocurilor Olimpice, în 1992 și 2000.

După ce s-a retras din activitatea competițională, Dan Găureanu, ”un om de o calitate excepțională și un tehnician desăvârșit”, s-a ocupat de pregătirea lotului național de sabie seniori al României, alături de Mihai Covaliu, până în 2016, și alături de Florin Zalomir din 2016 și până în prezent, menționează sursa amintită.

2020: A murit clericul ortodox român Pimen Zainea. S-a născut la data de 25 august 1929, în satul Herăști, comuna Grebănu, județul Buzău, cu numele la botez de Vasile Zainea).

Ce scrie pe crucea ÎPS Pimen. Detaliul care i-a SURPRINS pe credincioși |  DCNews

A efectuat studiile medii la Liceul din Râmnicu Sărat și la Seminarul monahal din Mănăstirea Neamț (1948-1951).

A fost tuns în monahism la Mănăstirea Neamț, la 10 martie 1951, cu numele Pimen, fiind hirotonit ierodiacon (1951) și apoi ieromonah (1957). Slujește în calitate de profesor la școlile monahale din Mănăstirile Neamț și Secu (1951-1952), apoi ca pedagog la Seminarul Teologic din Mănăstirea Neamț (1952-1953).Urmează apoi studiile superioare la Institutul Teologic Universitar din București (1953-1957), iar mai târziu studii de specializare la Universitatea din Köln (1976-1977).

De asemenea, între anii 1953-1957 a făcut studii la Institutul de Arte Plastice din București, obținând diploma de calificare în muzeografie.

După absolvirea Facultății, a fost numit egumen, apoi stareț la Mănăstirea Putna (1957-1961). Îndeplinește apoi ascultări în mai multe mănăstiri din zona Neamțului: preot-duhovnic la Mănăstirea Văratec (1961-1962), preot la Schitul Durău (1962-1964), muzeograf la Mănăstirea Putna (1964-1974). A fost ridicat la rangul de protosinghel (1966) și apoi la cel de arhimandrit (1975). În perioada 1974-1978, este numit ca stareț la Mănăstirea „Sf. Ioan cel Nou de la Suceava”.

La 10 ianuarie 1982, arhimandritul Pimen Zainea este ales de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române ca episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, cu titlul „Suceveanul”.

Este hirotonit întru arhiereu, cu prilejul hramului Mănăstirii „Sf. Ioan cel Nou” de la Suceava, la 24 iunie 1982 de către IPS Teoctist Arăpașu al Moldovei și Sucevei, împreună cu PS Episcop Eftimie Luca al Romanului și Hușilor și cu PS Roman Ialomițeanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor.

Apoi, la data de 24 ianuarie 1991, PS Pimen Suceveanul a fost ales arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, fiind instalat ca episcop la Suceava la 3 martie 1991.

IPS Pimen al Sucevei și Rădăuților a încetat din viață miercuri 20 mai 2020, la Institutul „Matei Balș” din București,ca urmare a infectării cu noul coronavirus COVID-19 în timpul pandemiei din 2020.

Ierarhul fusese adus de la Suceava la București pe data de 20 aprilie. În urma complicațiilor pulmonare apărute, părintele arhiepiscop în vârstă de 90 de ani fost intubat, însă a suferit două atacuri de cord, cel de-al doilea fiindu-i fatal.

A fost înmormântat la Mănăstirea Sihăstria Putnei, în ziua de 22 mai 2020.

CALENDAR CREȘTIN ORTODOX

Sfânta Lidia; Sfântul Mucenic Talaleu

Sfanta Lidia; Sfantul Mucenic Talaleu

Sfânta Lidia din Filipi este cinstita pe 20 mai. Este cunoscuta drept prima creștină din Europa.

Din Faptele Apostolilor (capitolul al 16-lea) aflăm că după ce Pavel predica mai multor femei adunate la un râu din apropierea cetatii Filipi, Lidia, o femeie vânzatoare de porfir, din cetatea Tiatirelor, a crezut in Hristos și a marturisit ca vrea sa devina creștină.

Din Scriptura aflăm ca „Acesteia Dumnezeu i-a deschis inima ca sa ia aminte la cele grăite de Pavel” (Faptele Apostolilor 16, 14).Primește botezul de la Sfântul Apostol Pavel, iar în casa ei se formează prima comunitate creștina europeană.

Sfântul Mucenic Talaleu

Sfântul Mucenic Talaleu. Prăznuirea sa de către Biserica Ortodoxă se face la data de 20 mai - foto: doxologia.ro

Sfantul Talaleu a trait in vremea imparatului Numerian (283-284). Tatal lui se numea Veruchie, iar mama sa, Romilia. Ajunge medic, tamaduind bolnavii fara a cere nimic in schimb. In momentul in care Il marturiseste pe Hristos, judecatorul porunceste celor doi tortionari, Alexandru si Asteriu, sa-i perforeze genunchii si sa-l atarne de un copac.

Dumnezeu, prin purtarea Sa de grija, i-a orbit pe tortionari, iar acestia in loc sa-l mutileze pe Talaleu, au gaurit o scandura.

Tortionarii au fost biciuiti, pentru ca s-a crezut ca au facut acest lucru intentionat. In urma acestei minuni, cei doi au devenit crestini si au primit moartea prin taierea capului.

Sfantul Talaleu a fost supus mai multor chinuri, iar in cele din urma, a primit cununa muceniciei prin taierea capului. Moastele Sfantului Talaleu sunt prezente in biserica Sfantul Agatonicu din Constantinopol.

  Sfântul Talaleu este invocat atât în rugăciunile de la Sfântul Maslu, cât si in cele de la sfințirea apei.

CITIŢI ŞI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2020/05/20/o-istorie-a-zilei-de-20-mai-video

Bibliografie (surse) :

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;
  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;
  3. e.maramures.ro ;
  4. Wikipedia.ro.;
  5. mediafax.ro ;
  6. worldwideromania.com ;
  7. Enciclopedia Romaniei.ro ;
  8.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;
  9.  Istoria md.
  10. istoriculzilei.blogspot.ro;
  11. Cinemagia.ro;
  12. Creștin Ortodox.ro.

20/05/2021 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

VEȘTI BUNE DIN BASARABIA

Infobrasov.net - Ziarul brasovenilor de pretutindeni

Alegerile din Basarabia au deschis o perspectivă optimistă pentru fraţii noştri de peste Prut şi, desigur, de coşmar pentru  hoarda din jurul lui Dodon care se credea stăpân absolut doar pentru că slugărea Moskova.

Ca şi în România în urmă cu mai mulţi ani, diaspora (acum cea basarabeană) a jucat un rol important.

Dar au existat şi basarabeni ruşi sau ucrainieni care au votat cu Maia Sandu dintr-un motiv simplu: speră să devină cetăţeni ai Uniunii Europene şi să beneficieze de avantajele implicite.

Mai trebuie să luăm în calcul o realitate esenţială: Maia Sandu are şi cetăţenia română. Deci, basarabenii au ales preşedinte un cetăţean român. Prima jumătate a gestului a fost făcută. Ce ar putea urma? O a doua parte a gestului. Mandatul preşedintelui Iohannis se sfărşeşte în 2024.

Mandatul Maiei Sandu se sfârşeşte tot in 2024. Cum ar fi ca Maia Sandu să fie aleasa, în 2024, şi preşedinte al Republicii Moldova şi preşedinte al României? Taman cum a fost în 1859 când Alexandru Ioan Cuza a fost ales şi domn al Moldovei la Iaşi şi domn al Tării Româneşti la Bucureşti.

Alianţa pentru Unirea Românilor a anunţat că Partidul Liberal din Republica Moldova se alătură proiectului AUR.

Co-preşedintele Claudiu Târziu e sigur. AUR va ajunge în Parlament şi la Chişinău.

După ce formaţiunea Uniunea Salvaţi Basarabia (USB) a anunţat că aderă la proiectul AUR, iar Partidul Popular Românesc (PPR) şi-a unit forţele, prin transformare, cu Alianţa pentru Unirea Românilor și Partidul Liberal s-a alăturat Alianţei pentru Unirea Românilor.

Preşedintele Partidului Liberal din Republica Moldova, Dorin Chirtoacă, a declarat într-o conferinţă de presă, că necesitatea opţiunii unioniste în buletinul de vot este absolut necesară.

„Am decis ca noi, cei din Partidul Liberal, să facem front comun cu Alianţa pentru Unirea Românilor, care a obţinut un rezultat excepţional în cadrul alegerilor parlamentare din România. Necesitatea opţiunii unioniste în buletinul de vot este absolut necesară.

Ajunge cât am mizat pe votul util. Păstrându-ne identitatea liberală, noi, membrii Partidului Liberal am decis să participăm la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie prin alăturare la proiectul AUR.

Unirea este obiectivul fundamental pe care-l avem de înfăptuit. Sunt sigur că unirea o vom face sub flamura AUR”, a declarat preşedintele Partidului Liberal, Dorin Chirtoacă.

TVR MOLDOVA

La rândul său, preşedintele Alianţei pentru Unirea Românilor din R.Moldova, liderul unionist Vlad Bileţchi, a transmis că asistăm la un moment istoric.

„Cel mai important lucru pe care-l putem face acum este să dăm dovadă de unitate în jurul aceluiaşi ideal. Alianţa pentru Unirea Românilor nu este un proiect la Bucureşti şi altul la Chişinău, ci este un proiect pan-românesc, care nu recunoaşte hotarul nedrept de pe Prut.

Noi nu ne propunem să participăm la alegeri de dragul participării, dar suntem ferm convinşi că prin unitatea noastră, a tuturor celor care pledează pentru această cauză naţională, putem obţine un rezultat de cel puţin 10% în acest timp foarte scurt.

Fac apel repetat către liderul PUN, Octavian Ţîcu, pentru ca toate forţele unioniste să fie împreună”, a afirmat Vlad Bileţchi, conform news.ro.

Liderul Uniunii Salvaţi Basarabia (USB), Valeriu Munteanu, a declarat că AUR a reuşit, într-un timp foarte scurt, să pună bazele reunificării printr-un proiect politic care va scrie istorie la Chişinău.

„A venit timpul ca Basarabia să ajungă acasă – în România. Cauza reunificării este tot mai aproape de realitate, întrucât acum avem şansa istorică să aducem Unirea pe agenda atât a Parlamentului de la Bucureşti, cât şi a Parlamentului de la Chişinău. În ceasul al 12-lea, unioniştii se trezesc şi conştientizează că uniţi suntem puternici”, a precizat liderul USB, Valeriu Munteanu.

De asemenea, co-preşedintele AUR, Claudiu Târziu, a afirmat că Alianţa pentru Uniunea Românilor va ajunge în Parlament şi la Chişinău.

„AUR va intra în Parlament. AUR va fi la guvernare şi la Chişinău, şi la Bucureşti. AUR va face Unirea. Sunt sigur de acest lucru.

Nu avem voie să ratăm şi am certitudinea că noi vom învinge.

Am scris istorie în România, atunci când Alianţa pentru Unirea Românilor a fost surpriza de proporţii la alegerile parlamentare şi vom scrie istorie şi în Republica Moldova, cel de-al doilea stat românesc.

În prezent, AUR este al doilea partid din România după ratingul de creştere a popularităţii şi a reuşit acest lucru într-un timp record.

Sunt sigur că la alegerile anticipate din 11 iulie, AUR va avea un rezultat remarcabil”, a transmis Claudiu Târziu.

La alegerile parlamentare din România, din decembrie 2020, Alianţa pentru Unirea Românilor a acumulat aproximativ 60 de mii de voturi ale românilor din Republica Moldova, contribuind astfel la accederea în Parlamentul României a unui număr de 47 de deputaţi şi senatori ai Alianţei, dintre care șase sunt originari din Republica Moldova, precizează formaţiunea ;(https://ioncoja.ro/vesti-grozav-de-bune-din-basarabia).

Moldavia. La presidente Maia Sandu ha sciolto il parlamento e ha chiesto  elezioni anticipate l'11 luglio | Notizie Geopolitiche

Foto: Maia Sandu

Ipoteză-șoc lansată de sociologul Bruno Ștefan: cine ar putea fi candidatul PNL la prezidențiale

Într-un interviu pentru PS News, analistul politic și sociologul Bruno Ștefan susține că președintele Camerei Deputaților, Ludovic Orban, are cele mai mari șanse de a câștiga președinția PNL pentru că, în acest moment, nu are niciun ”contracandidat valabil”.

De asemenea, sociologul avansează o ipoteză surprinzătoare: Orban și PNL o vor susține pe Maia Sandu la președinția României în 2024.

”Dacă Maia Sandu este propusă de Orban candidat la președinție, și eu cred că ea va fi, atunci este posibil ca ceilalți contracandidați de la USR sau PSD să pară anti-unioniști și să se retragă, și atunci Maia Sandu ar câștiga alegerile în România susținută de PNL”, spune Bruno Ștefan.

”Ludovic Orban are șanse maxime pentru a câștiga președinția PNL. Nu are niciun contracandidat valabil pentru că el vine cu un proiect pentru președinția României după terminarea mandatului lui Iohannis. Eu cred că acel proiect este Maia Sandu (președintele în funcție al Republicii Moldova – n.r.) și de aia Orban va câștiga alegerile.

Dacă Maia Sandu este propusă de Orban candidat la președinție, și eu cred că ea va fi, atunci este posibil ca ceilalți contracandidați de la USR sau PSD să pară anti-unioniști și să se retragă, și atunci Maia Sandu ar câștiga alegerile în România susținută de PNL.

Eu cred că alegerea Maiei Sandu în funcția de președinte ar fi cea mai mare realizare al lui Ludovic Orban ”.

20/05/2021 Posted by | analize | , , , , , | Lasă un comentariu

27 MARTIE 1918 ȘI MAREA UNIRE DE LA 2018. VIDEO

In Memoriam Paul Goma (1935-2020)

În 2018, am sărbătorit CENTENARUL MARII UNIRI.

La început a fost unirea Basarabiei cu România (27 martie 1918), mai apoi unirea Bucovinei cu România (28 noiembrie 1918), iar în final unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu Țara Mamă, România (1 decembrie 1918). Cele trei uniri formează împreună Marea Unire de la 1918.

Ce sărbătorim la Centenarul Marii Uniri?

Dacă ar fi să rezumăm în câteva idei, în 2018, la Centenarul Marii Uniri, toți cei care simt românește sărbătoresc:

Credința românilor care au făcut Unirea că toată suflarea românească trebuie să trăiască împreună, într-un singur stat, ROMÂNIA.
Efortul susținut al românilor, de-a lungul timpului, de a nu uita că sunt români.
Năzuința românilor de a înfăptui Marea Unire, avută de-a lungul secolelor, indiferent de vicisitudinile istoriei.

Tenacitatea liderilor și a elitelor românești care au întreprins toate cele necesare ca Unirea să devină realitate.
Eroismul și jertfa celor fără de care visul românilor de veacuri, Marea Unire, nu ar fi fost posibil.
Nesupunerea românilor în fața imperiilor vremelnice care i-au afectat interesele și neacceptarea unei sorți potrivnice.
Ambiția românilor de a rămâne împreună după 100 de ani de la Marea Unire.
Rațiunea românilor de a căuta în permanență cele mai bune împrejurări pentru concretizarea aspirațiilor legitime și valorificarea acestor ocazii.

Ce umbrește Centenarul Marii Uniri?

O scurtă privire aruncată asupra hărții României anului 2018 și a celei din 1918 ne arată că bucuria Centenarul Marii Uniri nu poate fi deplină. România nu mai arată ca acum 100 de ani, după Marea Unire.

În 28 iunie 1940, în urma Pactului Ribbentrop-Molotov, România este sfâșiată, din nou, și pierde Basarabia, Bucovina și Ținutul Herței. Umbra acelei zile, tragice pentru România, este încă resimțită de întreaga suflare românească.

Comemorarea Centenarului României, pe lângă o sărbătoare plină de bucurie, trebuie să fie și un motiv de reflecție, dar mai ales de conștientizare că e de datoria noastră să refacem ceea ce au pus în operă românii în ziua de grație 1 decembrie, a anului 1918.

Harta României 1918 vs harta României 2018
Harta României 1918 vs harta României 2018

Cuvintele lui Nicolae Titulescu, rostite la Ploiești, în 3 mai 1915, la întrunirea Acțiunii Naționale, în chestiunea Ardealului, adaptate la anului 2018, prin înlocuirea Ardealului cu Basarabia, Bucovina și Ținutul Herței, trebuie să răsune în mințile și inimile oricărui om care simte românește!

Problema care se pune azi României, e înfricoșător, dar simplu; sau România pricepe datoria pe care i-a creat-o evenimentele în curs, și-atunci istoria ei abea începe, iar viitorul ei va fi o răzbunare prelungită și măreață a umilințelor ei seculare; sau România, mioapă la tot ce e „mâine”, cu ochii mari deschiși la tot ce e „azi” nu pricepe și înlemnită stă pe loc, și atunci istoria ei va înfățișa pentru vecie exemplul unic și mizerabil, al unei sinucideri viețuite.
Din împrejurările de azi, România trebuie să iasă întreagă și mare!
România nu poate fi întreagă fără Ardeal! (Nicolae Titulescu – 3 mai 1915).

Deci, la 100 de ani de la Marea Unire, trebuie să știm că, România nu este întreagă fără Basarabia și fără nordul Bucovinei! (https://centenarulromaniei.ro/ce-inseamna-centenarul-marii-uniri/).

20/05/2021 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , | Lasă un comentariu

   

%d blogeri au apreciat: