CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

ZIUA DE 13 MAI ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

Ziua de 13 mai în istoria noastră

1476: După strălucita victorie de la Vaslui repurtată de Ștefan cel Mare al Moldovei la 10 ianuarie 1475, însuși sultanul Mehmed al II-lea Cuceritorul pornește în fruntea oștirii otomane din Adrianopol într-o mare campanie militară împotriva Moldovei.

Mehmed II-lea Cuceritorul, sultan al Imperiului OtomanŞtefan cel Mare (n.1433-d.1504), domn al Moldovei

Foto: Sultanul Mehmed II-lea  Stefan cel Mare (n.1433-d. 1504)

În primăvara 1475, Veneția a încheiat pace cu imperiul Otoman, astfel ca  acesta a primit răgazul necesar pentru operațiuni militare la Marea Neagră.

Mehmed II-a, cuceritorul Constantinopolului, atacă Crimeea genoveză, cucerind pe rînd cetățile Caffa, Tana și Mangop , iar Hanul Crimeei devine dependent de Poartă.

Astfel la 1476, Tătarii atacă Moldova din est iar însăși sultanul conduce Armata otomană din sud. Ștefan cel Mare este nevoit să perimită grosului armatei formate din răzeși să-și apere casele de tătari rămînînd cu armata de curte în fața inamicului principal.

Urma să aibă loc Bătălia de la Valea Albă (Bătălia de la Războieni) la 26 iulie 1476.

Scopul atacului otoman, susținut și de tătari, era preluarea cetăților Chilia și Cetatea Albă și înlocuirea lui Ștefan cu alt domnitor loial Imperiuliui. Ștefan cel Mare a solititat ajutor militar țărilor creștine ale Europei, dar majoritatea lor au refuzat. Polonia a păstrat neutralitatea, fiind amenințată de otomani.

Unicul ajutor a venit de la Matei Corvin, regele Ungariei. Oastea sutanului număra 150 000 oameni, din care 90 000 luptători, la care se adăugau 12 000 de soldați munteni a lui Laioltă Basarab și forțele tătărești care totalizau 30 000 călăreți.

Acestora li se opune oastea moldoveană a lui Ștefan cel Mare numărînd 40 000 oșteni.

Oastea sultanului a urmat itinerarul Adrianopol-Varna-Dobrogea-Vadul Obluciței. Înaintarea pe teritoriul Moldovei a început la 10 iulie 1476 pe direcția Prut-Siret-Suceava.

Ștefan se retrage, satele din calea dușmanului fiind părăsite și ogoarele arse. La 25 km nord-vest de Roman, pe un platou împădurit, Ștefan organizează o tabără întărită cu un șanț, val de pămînt și trunchiuri de copaci.

Un obstacol de model husist a fost executat din carele oștirii legate între ele la adăpostul cărora se trăgea cu tunurile în otomani.

Prin această amplasare a liniei de apărare Ștefan își asigura o cale de retragere în Transilvania.

Lupta a durat 2 zile după care Ștefan cu oastea se retrage în pădure, pierzînd 200 morți și 800 prizonieri, în schimb otomanii au pierdut 30 000 oameni.

Bătălia a fost cîștigată de sultan dar acesta nu a putut nimici oastea Moldovei.

Garnizoanele Cetăților Nemț, Suceava și Hotin au reușit să respingă atacurile otomane. Ștefan a refăcut o armată de 16 000 oșteni și a hărțuit otomanii pînă la retragerea sultanului peste Dunăre, o parte din prăzi fiind recuperată.


1563: Este emis în timpul domniei lui Petru cel Tânăr, fiul cel mai mare și succesorul lui Mircea Ciobanul, primul document cunoscut semnat de Necula, județul (cârmuitorul) Bucureștiului și de cei 12 pârgari (membrii sfatului de conducere) ai orașului București .

1806: A murit la Buda, cărturarul iluminist român Samuil Micu supranumit si  Klein, cărturar iluminist, filolog şi traducător, reprezentant  de seama al Şcolii Ardelene;  (n. septembrie 1745 la Sadu).

Samuil Micu – Klein a fost nepotul episcopulului român Inocentiu Micu – Klein.

A redactat o serie de lucrări cu caracter istoric și lingvistic , prin care urmărea să informeze pe învățații străini despre originea romană a poporului și a limbii române, despre continuitatea românilor pe teritoriul fostei  Dacii și, influențat de iluminism, a militat, în opera sa, pentru egalitatea în drepturi a românilor cu celelalte națiuni din Transilvania, pentru înlăturarea iobăgiei, numărându-se  printre autorii cunoscutului memoriu oficial numit Supplex Libellus Valachorum Transsilvaniae din  1791.

In „Cartea de rogacioni…” (1779) a folosit, pentru prima oară în istoria tipăriturilor româneşti, alfabetul latin.

1860: A fost adoptata Legea instrucției în Armata Principatelor Unite , care reglementa principiile si la modul de desfasurare a instructiei in armata Principatelor Unite, care „vor fi de acum inainte uniforme”.

După actul Unirii, cele două armate ale Principatelor române aveau să se contopească, marcând „întâiul pas către unirea definitivă a țărilor surori”. Acțiunea de unificare a început în martie 1859, când au fost dislocate la București două batalioane din Regimentul de muschetari și Bateria de artilerie călăreață din Iași, iar la Iași, un regiment de infanterie din Muntenia.

Contopirea celor două oștiri s-a materializat prin: numirea domnitorului Alexandru Ioan Cuza în funcția de comandant suprem al forțelor armate române (11/23 octombrie 1859) și înființarea Corpului de Stat Major General al Principatelor Unite (12/24 noiembrie 1859) și apoi prin Legea din 13/25 mai 1860 cu privire la principiile și modul de desfășurare a instrucției în Armata Principatelor Unite.

1864: Este adoptată Legea pentru concesionarea drumurilor de fier ale României din partea de dincoace de Milcov către W.H.Ward, Thomas Barkley și asociații lor.

  1887: S-a născut la Tecuci, Elena Caragiani-Stoenescu, prima femeie din România care a obţinut brevetul internaţional de pilotaj. Primul său zbor l-a efectuat însoțită de Mircea Zorileanu, viitor aviator și de cumnatul său, Andrei Popovici, viitor general de aviație.

Elena Caragiani, Brevet de zbor (1887-1929)

Brevetul de pilot aviator nr. 1591 din 22 ianuarie 1914 i-a fost eliberat de Federația Aeronautică Internațională la 22 ianuarie 1914, în Franța, după ce a urmat Școala de pilotaj a Ligii Naționale Aeriene de la Băneasa, fondată de prințul George Valentin Bibescu și apoi Școala civilă de aviație din Mourmelon le Grand (Paris, 1913). La acea dată, în lume existau doar 10 femei pilot. În 1913 a luat licența în Drept, devenind una dintre primele femei din România licențiată în științe juridice. Neputând profesa în România, a rămas în Franța. S-a angajat jurnalistă la un cotidian francez și a lucrat ca reporter de război, primul corespondent de război care a realizat reportaje din avion. „Cea mai bună modalitate de a vedea o țară este să o privești prin ochii unei păsări”, spunea în interviurile date ziarelor vremii. 

Elena Caragiani-Stoenescu (1887-1929)

A revenit în țară în 1916, când România intrase în război. Nu a putut intra în luptă ca pilot de avion de război, dar a transportat cu avionul materiale sanitare și medicamente, participând și la evacuarea rănițilordeterminând înființarea aviației sanitare din România mai târziu.

A fost infirmieră de Crucea Roșie într-un spital din București.

După război s-a căsătorit cu avocatul Virgil Stoenescu, a plecat la Paris și a continuat să fie jurnalistă, devenind celebră pentru reportajele sale, fiind consemnată, în analele presei mondiale, drept primul corespondent de război care şi-a realizat reportajele din avion.

A fost și o deschizătoare de drum în aviaţia  sanitară. Între 1917–1928 a realizat o serie de reportaje aeriene celebre în țări din Africa si America de Sud. Elena Caragiani este cea care a deschis drumul femeilor în lumea aviației, într-o epocă în care acest domeniu era destinat exclusiv bărbaților . A murit de tuberculoză la vârsta de 42 de ani la București,în data de 29 martie 1929.

1889: S-a născut episcopul de Arad, Grigorie Comşa (prenumele la botez: Gheorghe), apreciat orator şi „episcop misionar” (a înfiinţat câteva colecţii de lucrări teologice moralizatoare – „Biblioteca preotului ortodox”, „Biblioteca creştinului ortodox” ş.a); deputat în primul Parlament al României întregite (1920); membru de onoare al Academiei Române din 1934; (m. 1935).

1889: S-a născut criticul literar și traducătorul Ion Trivale (pseudonimul lui Iosif Netzler). În ciuda activităţii sale prematur curmate de moartea sa în război, Trivale rămâne unul dintre criticii de elită ai literaturii române şi un traducător de excepție(a transpus în limba română câteva dintre „Schiţele umoristice” ale lui Mark Twain); (m.11 noiembrie 1916, pe front la Zimnicea).

Ion Trivale (1889-1916)

A urmat Facultatea de Literatură și Filozofie la Universitatea din București, secția de Filologie modernă, pe care a terminat-o în 1910, urmată de un stagiu de specializare la Universitatea din Jena. A debutat în 1910, în revista Convorbiri literare, cu un articol despre drama Apus de soare de Barbu Ștefănescu Delavrancea.

 În timpul celui de-al doilea război balcanic, între 23 iunie–27 august 1913, a participat la bătălii din Bulgaria, ca membru al Regimentului 4 Dorobanți Argeș.

Criticul literar George Călinescu a spus cândva că „dacă Ion Trivale nu ar fi murit atât de tânăr, critica literară românească ar fi arătat astăzi altfel”. A colaborat cu articole de critică la Noua revistă română și Convorbiri literare, publicând un singur volum, Cronici literare (1915), unde și-a expus sistemul său de gândire. De asemenea, a tradus din Mark Twain, Schițe umoristice (1916).

1894: S-a nascut la Zăicani, Bălți, omul politic  Gherman Pântea, militar, jurist și scriitor, d.3 februarie 1968, București.

Gherman Pântea (1894-1968)

A fost locotenent în Armata Imperială Rusă, translator pentru trupele ruse și române pe frontul român, decorat cu Ordinul Sfântului Gheorghe. La 27 martie/9 aprilie 1918 a votat pentru unirea Basarabiei cu România.

A fost ministru (Director general de război și marină, între 11 decembrie 1917 și ziua Marii Uniri) în Guvernul Basarabiei, primar al orașului Chișinău de trei ori (1923, 1927–1928, 1932) și al orașului Odesa (1941–1944).

După 1945, autoritățile sovietice l-au acuzat pe nedrept de masacrele și deportările din timpul războiului, în 1952 fiind condamnat la 10 ani de detenție, dar în anul 1955 a fost amnistiat. A murit în circumstanțe misterioase – a căzut fulgerător după ce a băut o ceașcă de cafea într-o cafenea.

1904: S-a născut Elvira Godeanu, cunoscută actriță română de film, radio, teatru din generația de aur a marilor artiști interbelici; (d. 3 septembrie 1991).

A interpretat roluri extrem de variate, atât din literatura universală, cât și din cea română. Elvira Godeanu rămâne una din marile interprete ale rolului Zoe Trahanache din comedia lui Ion Luca Caragiale.

A fost căsătorită cu Emil Prager, un cunoscut inginer constructor și arhitect din perioada interbelică.

1909: S-a născut la București, actriţa franceză de origine română Jany Holt (născută Ruxandra Ecaterina Vlădescu-Olt); (m. 2005 la Neuilly-sur-Seine, Franța).

 A plecat la Paris în 1926 și, atrasă de teatru, a studiat cu Charles Dullin și Gabrielle Fontan. 

Alături de Dullin, s-a afirmat în lumea scenei pariziene la teatrul Atelier.

Imagini pentru Jany Holt photos

A apărut, între 1931–1995, în 48 de filme și producții de televiziune.

 

1917: S-a născut la București, asul aviației militare române Tudor Greceanu; d.29 decembrie 1994, București.

Tudor Greceanu (1917-1994)

Aviator de elită în timpul celui de al doilea război mondial. Descendent al unor vechi familii de boieri moldoveni, era posesor a șase brevete de pilot (brevet de pilot de război, obținut în școala militară, brevet de pilot de vânătoare, brevet de instructor de zbor, brevet de pilot de bimotoare, brevet de înaltă acrobație, brevet de zbor de noapte și brevet de zbor fără vizibilitate), inclusiv brevetele și insignele de pilot german, italian și american. A avut la activ 6.000 de ore de zbor pe timp de război, realizate în 1.000 de misiuni de luptă, atât în Est, cât și în Vest.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, locotenentul Tudor Greceanu a avut 42 de victorii, doborând 42 de avioane inamice, pentru care a fost răsplătit devenind Cavaler al Ordinului „Mihai Viteazul” clasaa III-a.

După război, a fost arestat de regimul comunist din România și ținut în închisori cu regim sever ca cea de la Aiud, timp de mai mulți ani. A scăpat de plutonul de execuție, după o evadare spectaculoasă din Penitenciarul Aiud, dar în urma torturilor suferite închisoare i-au fost amputate ambele picioare.

1919: S-a născut la Odobești, Vrancea, inginerul George S. Bărănescu, stabilit (din 1979) în SUA, a intreprins valoroase cercetari în domeniul motoarelor cu ardere internă, fiind autor al unor invenţii (brevetate în SUA şi în alte state industrializate) care includeau concepte de motoare cu ardere internă având capacitatea de conservare a energiei, toleranţă la combustibili şi emisii poluante reduse; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 2001, la Galați).

George S. Bărănescu (1919-2001)

A fost profesor și rector al Institutului Politehnic București și a întreprins o valoroasă activitate de cercetare în domeniul motoarelor cu ardere internă.

În 1969 i s-a conferit titlul de Profesor universitar emerit al Republicii Socialiste România. În 1978 a „fugit” din țară și a ajuns în Statele Unite ale Americii unde a fost primit ca profesor la Illinois Institute of Technology și University of Illinois din Chicago. După căderea regimului comunist a revenit înîn țară în Odobeștiul său natal.

1924: S-a născut Iv Martinovici (prenumele la naştere: Iuliu Victor), poet, prozator şi traducător (a tradus din poezia lui Rabindranath Tagore şi din literatura populară şi cultă chineză); (m. 2005).  

1929: În  România este emis un Decret prin care sunt amnistiate toate infracțiunile politice încercate sau săvîrșite de către cetățeni români pînă la 2 decembrie 1928.

Decretul a fost completat prin Legea pentru amnistie din 6 iunie și Decretul din 11 iunie prin care erau grațiate toate infracțiunile politice săvîrșite în intervalul  8 mai – 6 iunie 1929.

1930 – A intrat în vigoare Legea relativă la organizarea Armatei.

Publicată în Monitorul Oficial nr. 103/13 mai 1930. Potrivit acesteia „toți cetățenii români, fără deosebire de origine etnică, de limbă sau religie, datoresc personal serviciul militar, în afara de aceia care cad în cazurile de incapacitate fizică și morală prevazute în prezenta lege”.

1931: S-a născut la București criticul şi istoricul de artă, Dan Grigorescu, membru titular din 2004 al Academiei Române .

 -

Dan Grigorescu (d.15 aprilie 2008, Bucureşti), a fost un reputat anglist român, istoric literar, eseist, critic literar, traducător, profesor de literatură comparată, critic de artă şi istoric al artei român. 
BiografieProfesorul Dan Grigorescu  a urmat Colegiul „Sf. Sava” din Bucureşti (1942-1950), apoi secţia de filologie germanică a Facultăţii de Filologie din cadrul Universităţii din Bucureşti, obţinând diploma de licenţă în limba şi literatura engleză în anul 1954.

Lucrează ca redactor la Editura de Stat pentru Literatură şi Artă (1954-1958), muzeograf la Muzeul de Artă al R. S. România (1960-1963) şi ca redactor-şef la Editura Meridiane (1963-1968).În 1968 este numit director al Direcţiei Artelor în Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă. Din 1961, predă la Catedra de literatură universală şi comparată a Facultăţii de Filologie din Bucureşti, unde va fi titularizat profesor în 1990.

A fost şeful Catedrei de literatură comparată la Facultatea de Litere din Bucureşti între 1980 şi 1984 şi după 1990.

A fost unul dintre discipolii al academicianului Tudor Vianu. În perioada 1970-1971 este detaşat ca lector în S.U.A., unde a ţinut cursuri de istoria şi cultura României şi de literatură comparată la universităţile din Seattle, Portland şi Los Angeles, iar între 1971 şi 1974 a fost numit director al Bibliotecii Române din New York.

Însemnările din aceşti ani americani, conţinând meditaţii asupra culturii şi societăţii americane contemporane, vor fi reunite în volumul „Marile canioane” (1977). A prezentat sute de vernisaje ale unor artişti plastici contemporani din România şi a semnat mai multe monografii ale acestora la editura Meridiane, unde a fost redactor şef al Sectorului de artă plastică, teatru, cinema.

A devenit redactor şef la revista Arta în 1987. A deţinut şi funcţia şi pe cea de director al Institului de Istorie şi Teorie Literară George Călinescu al Academiei Române şi a fost un colaborator apropiat al Institutului de Istoria Artei din cadrul Academiei Române .Fin cunoscător al avangardei, coordonator al unui Dicţionar al avangardelor, al literaturii americane clasice sau contemporane, căreia i-a consacrat un dicţionar foarte util, premiat cu medalia de aur a Asociaţiei Criticilor Americani.

A scris numeroase studii de specialitate despre cei mai importanţi pictori români contemporani. Este autorul unor lucrări despre Expresionism şi Pop-Art, al unei introduceri la literatura comparată şi al unor dicţionare de artă plastică şi de literatură americană.

Este autorul unui curs introductiv în literatura comparată şi a studiat relaţia dintre textul literar şi imagine, cunoscută sub denumirea de ek-phrasis. Este unul dintre traducătorii lui William Shakespeare în limba română, a coordonat prima ediţie critică a operei lui Shakespeare din România, a scris numeroase studii de istoria artei, literatură comparată, etc.

A îngrijit ediţii de restituire a operelor lui Dragoş Protopopescu, primul nostru anglist de reputaţie europeană şi Petru Comarnescu, primul nostru americanist, şi respectiv Alice Voinescu, esteticiană a teatrului universal şi distinsă profesoară de estetică la Institutul de Artă dramatică în perioada dintre războaie.

 1937: România şi Iugoslavia au încheiat la Bucureşti un Tratat de  comerţ şi navigaţie.

 1938: S-a născut la Cluj, tenorul român Ludovic Spiess; (d. 29 ianuarie 2006, la Drăgănești-Vlașca, Teleorman).

Ludovic Spiess - Home | Facebook

Studiile le-a început la Cluj, cu Vasile Corpaci și Ion Mărgineanu, după care a plecat la București, unde a continuat studiile cu Gheorghe Pașcu. S-a căsătorit cu pianista Gerda Zach. 

După o scurtă perioadă petrecută la Ansamblul Armatei și debutul la Teatrul Muzical din Brașov, a devenit solist al Teatrului de Operetă din București, unde a cântat în Lăsați-mă să cânt și Lysistrata de Gherase Dendrino, Voievodul țiganilor de Johann Strauss și Țara surâsului de Lehar. A continuat studiile cu celebrul bariton Petre Ștefănescu Goangă, în 1964 ajungând solist al Operei Române.

A urmat perioada marilor reușite internaționale: Marele Premiu la Toulouse (1964), Marele Premiu la Rio de Janeiro (1965), Premiul I la s’Hertogenbosch (1966) și o bursă de studii la Milano pentru un an, unde a studiat cu renumitul profesor Antonio Narducci. La Opera Română a cântat în Rigoletto, la Opera Română din Cluj și la Toulouse în Samson și Dalila.

A avut contracte la operele din Stuttgart, Wiesbaden, Munchen, Koln, San Francisco, Los Angeles, Buenos Aires și Verona, fiind apreciat peste tot. La Salzburg a atras atenția marelui dirijor Herbert von Karajan, cu care a realizat apoi rolul Dimitri din Boris Godunov de Musorgski. În plan socio-politic a fost Directorul Festivalului Internațional „George Enescu” (1991), Ministru al Culturii (1991–1992), director al Operei Române din București (2001–2005) și Președintele Comitetului Național Român pentru UNICEF.

Ca ministru al culturii, a redeschis Castelul Peleș vizitatorilor, amenajându-l ca muzeu și a organizat centre culturale românești la Viena, Budapesta, Veneția și New York.

1940: S-a născut în București, Mircea Ciobanu (nume la naştere: Mircea Sandu), poet,prozator, editor, traducător şi eseist (m. 23 apr. 1996, București ).

Imagini pentru Mircea Ciobanu photos

 A absolvit  Facultatea de Filologie a Universității din Iași si Bucuresti (1959-1964) si a debutat în revista  Tribuna (1959), cu poemul La porțile luminii.

Debut editorial cu volumul de versuri Imnuri pentru nesomnul cuvintelor (1966).

A fost redactor la Editura Pentru Literatura (1967-1969), la „Cartea Romaneasca”, de la infiintarea acesteia (1970) si la Editura Eminescu (dupa 1989). A colaborat la revistele  Romania literara. Tribuna, Ramuri.

A fost un poet important al generatiei sale (Imnuri pentru nesomnul cuvintelor, 1966; Patimile, 1968; Etica, 1971; Cele ce sunt, 1974; Versuri, 1982; Vantul Alwb, 1984; Viata lumii, 1989).

A fost si un autor de naratiuni parabolice (Martorii, 1968; 1973; Taietorul de lemne, 1974),  si epopei biblic-arhetipale (Cartea fiilor, 1970).

 Romanul ciclic Istorii, I-V (1977-1986), incorporeaza experienta de pana aici, autorul ramanand fidel sistemului sau de simboluri.

A fost distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor (1977; 1981; 1991; 1993).

1942: S-a născut regizorul, scenaristul şi actorul român, Constantin Vaeni.

A absolvit în anul 1969 cursurile de regie de film de la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografie „I.L.Caragiale”, debutând ca regizor secund al filmului Printre colinele verzi (1971), regizat de prozatorul Nicolae Breban. A lucrat apoi ca regizor de filme documentare, realizând scurtmetrajele Apoi s-a născut orașulSufletdin sufletul neamului săuPlay-Cupa DavisÎnceputuri și Lungul drum al pâinii către casă. A trecut din 1975 la lungmetrajul de ficțiune, realizând ZidulBuzduganul cu trei pecețiVacanța tragicăAnchetaImposibila iubireAcasăDrumeț în calea lupilor, etc. După 1989, a fost director al Studioului de Creație Gamma și membru al Consiliului Național al Audiovizualului

Intre creațiile sale reprezentative se numără :

  • Zidul (1974)
  • Buzduganul cu trei peceți (1978)
  • Vacanța tragică (1979)
  • Ancheta (1980)
  • Intrusul (1983)
  • Imposibila iubire (1983)
  • Acasă (1985)
  • Drumeț în calea lupilor (1988)

 1945: S-a născut la Corabia, jud. Olt,cunoscutul jucător de fotbal şi antrenor Ion Oblemenco, ale carui performanţe au fost legate de echipa „Universitatea Craiova”. A fost poreclit „Tunarul din Bănie”, pentru eficacitatea sa la marcarea golurilor; (m.1 septembrie 1996, Agadir).

În prezent stadionul din Craiova îi poartă numele.

 

A jucat la: Dunărea Corabia, CFR Electroputere Craiova,CSCraiova, Rapid București, Universitatea Craiova (cu care a câștigat Campionatul României în 1973/74, Cupa României în 1976/77), FCM Galați.

A fost un fotbalist român, care, în ciuda numărului mare de goluri marcate, n-a fost selecționat niciodată în Echipa națională de fotbal a României.

După ce s-a retras din fotbal a devenit antrenor secund și apoi principal la Universitatea Craiova (a câștigat Campionatul României de două ori) .

1946 (13-20): Yehudi Menuhin, violonist american (naturalizat britanic în 1985) a susţinut, la Bucureşti (în sala Aro), şase concerte alături de profesorul său, George Enescu (pe 13 şi 15 mai, Enescu l-a acompaniat pe Menuhin la pian, pe 18 mai au cântat amândoi la vioară, iar concertele din zilele de 14, 17 şi 20 mai au fost dirijate de George Enescu).

Centenar Yehudi Menuhin. Doi muzicieni de geniu, Enescu şi Menuhin, uniţi  întru eternitate - Radio România Muzical

Foto: Menuhin (cu vioara) și Enescu (la pian)

1946: S-a născut la București, apreciata artistă română Ileana Popovici.

Ileana Popovici (n. 1946)

A fost actriță, cântăreață, ilustrator muzical și redactor TV. A absolvit Conservatorul din București, Secția Pedagogică, promoția 1969 și a activat din 1966 a fost ilustrator muzical și realizator la TVR. După ce a avut o relație și cu Richard Oschanitzky, unul dintre cei mai apreciați compozitori de muzică de film ai epocii, Ileana Popovici a fost iubita altor doi cineaști celebri: Dan Pița și Sergiu Nicolaescu. A fost căsătorită cu Mihai Tatulici. După 2000 s-a stabilit în Italia. A jucat în filme: Zodia Fecioarei (1967), ReconstituireaPrea mic pentru un război atât de mareFilip cel bunAccidentPentru patrieMihail, cîine de circCapcana mercenarilor, etc.

1947: S-a născut la București, dansatorul Gigi Căciuleanu, profesor coregraf stabilit în Franța.

Gigi Căciuleanu (n. 1947)

Este absolvent al Școlii naționale de coregrafie. La vârsta de 14 ani a descoperit dansul contemporan de avangardă sub îndrumarea lui Miriam Răducanu, participând la celebrele Nocturne 9 1/2 din București. Și-a completat studiile de dans academic și coregrafie la Teatrul Bolshoi din Moscova.

A devenit solist al Operei Române din București, dansând roluri din repertoriu. În același timp, coregrafii acestui teatru au creat roluri anume pentru el: Zidul și Mandarinul miraculos de Oleg Danovski, Amorul doctor și Un american la Paris de Tilde Urseanu etc.

A câștigat premii internaționale: Premiul I de coregrafie la concursul internațional de la Köln (1971, 1972), Premiul I la Concursul Internațional de Coregrafie de la Paris–Bagnolet (1974). A fost angajat de compania Folkwang Ballet din Essen, Germania; împreună cu Rosella Hightower a creat compania Studioul de Dans Contemporan la Grand théâtre de Nancy, care a devenit ulterior Ballets de Lorraine – Danse Contemporaine de France, susținut de către Ministerul Francez de Cultură. Este unul din membrii fondatori al Consiliului Internațional de Dans al Unesco

1949: S-a născut la Timișoara,actrița română de teatru și film de origine maghiară, Julieta Szönyi (actualmente Julieta Szönyi Ghiga). A jucat la Teatrul „Alexandru Davila” din Pitești și la Teatrul Mic din București. 

Rolurile sale cele mai cunoscute au fost cel al Otiliei din filmul Felix și Otilia (1972) și cel al Adnanei din filmul serial Toate pânzele sus (1976).

1955: S-a născut la Rogova, Mehedinţi, actorul român Dinu Manolache („Fata Morgana”, „Desene pe asfalt”, „Cine mă strigă?”); (d. 3 septembrie 1998).

Aarc.ro - Cineast -Dinu Manolache

 În 1980 tânărul își încheia studiile la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București, la clasa profesorului Octavian Cotescu..Cu doar un an înainte, în 1979, își făcuse debutul pe marele ecran, în rolul lui Vasile din filmul „Cine mă strigă?”, regizat de Letiția Popa. Anul următor, 1981, îi aduce distribuția în alte două roluri memorabile: Simion Handrabur din „Semnul Șarpelui”, în regia lui Mircea Veroiu și respectiv, rolul lui Virgil din „Fata Morgana”, film regizat de Elefterie Voiculescu.

În anul 1982 Dinu Manolache aparea în documentarul de scurt metraj „Mitul lui Mitică” de Mihnea Columbeanu și în pelicula lui George Cornea, „Rămân cu tine”, în care îl vedem alături de Sebastian Papaiani, Florin Zamfirescu, Amza Pellea și de fostul său profesor, Octavian Cotescu.

În televiziune și-a făcut debutul în 1983, cu rolul servitorului Fabrizio din filmul „Hangița”, o adaptare pentru TV după piesa omonimă a lui Carlo Goldoni, în regia lui Constantin Dicu.

S-a remarcat puternic, jucând pe scena Teatrului Mic din București și a jucat de asemenea în producții de teatru radiofonic și chiar a semnat regia câtorva spectacole notabile ca „Idolul si Ion Anapoda” de G.M. Zamfirecu, „Desculț în parc” de Neil Simon sau „Trei nopți cu Madox” de Matei Vișniec.

A fost asistent universitar la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București, la clasa d-lui profesor Mircea Albulescu, unde a regizat și a scris scenarii pentru piese interpretate de studenți ca „Pădurea” de W. Shakespeare.După revoluție, în 1990, Dinu Manolache revine în atenția iubitorilor de film, cu un rol în producția „Campioana” de Elisabeta Bostan. În 1994 actorul apare în splendida ecranizare a lui Dinu Cernescu, după comedia „Titanic vals” de Tudor Mușatescu, în rolul lui Dinu Petre, alături de Tamara Buciuceanu, Dem Rădulescu, Dorina Lazăr, Mihai Constantin și Cesonia Postelnicu.

S-a stins din viață la 3 septembrie 1998 la București, lăsând în urmă la doar 43 de ani, o carieră frumoasă, cu multe roluri de neuitat pentru iubitorii teatrului și filmului românesc. A murit după o lungă suferință (cancer) și a fost îngropat la Cimitirul Bellu ortodox, pe Aleea Artiștilor.

1959 : A încetat din viață la Cluj juristul și omul politic român ardelean Emil Hațieganu (9 decembrie 1878, Tritiul de Sus, Turda, Regatul Ungariei/Cluj ). membru de onoare al Academiei Române.

A fost membru proeminent al Partidului Național Român din Ungaria și Transilvania și al succesorului său, Partidul Național-Țărănesc, membru în Consiliul Dirigent al Transilvaniei, de mai multe ori ministru. A fost arestat și deținut la Budapesta și Györ și deținut politic în timpul regimului comunist..

1968: S-a născut cântăreaţa de muzica ușoară şi actriţa română, Oana Sârbu.

1969: A murit Ion Bâlea, autorul celei mai bogate şi valoroase culegeri de folclor din Maramureş, realizată între anii 1905-1909 şi 1910-1913, parţial în colaborare cu Tiberiu Brediceanu şi Bela Bartok; (n. 11 ianuarie 1883).

1979: Inegalabila gimnastă română Nadia Comăneci a câștigat, pentru a treia oară consecutiv, titlul european absolut.

Nadia Comaneci - Comitetul Olimpic si Sportiv Roman

La cea de–a XII–a ediție a Campionatului european de gimnastică de la Copenhaga (11–13 mai 1979), Nadia Comăneci a câștigat medalia de aur pentru individual compus, sol, sărituri – performanță unică în istoria competiției

1990: Sfatul Frontului Popular din republica sovietica Moldova, a facut o declarație de adeziune la  Proclamația de la Timișoara, adoptată la 11 martie 1990 în România, la Timișoara, un document programatic care anunţa că idealurile Revoluţiei din decembrie 1989 au fost trădate şi că revoluţia trebuia să continue pe cale paşnică.

Proclamația de la Timișoara (1990)

 Punctul 8 al Proclamaţiei interzicea, prin lege electorală timp de trei legislaturi,dreptul de a candida la funcţii în stat, tuturor foştilor activişti şi securişti .

În special „preşedintele României trebuie să fie unul dintre simbolurile despărţirii noastre de comunism”.

Se mai preciza că simpla calitate de membru de partid nu era  considerată o vină. Imediat după redactarea Proclamației au apărut manifestări de adeziune din partea populației și a diferitelor organizații.

S-au strâns semnături de adeziune și s-au ținut manifestații de susținere în numeroase orașe ale țării, dar și din străinătate: Sfatul Frontului Popular din Moldova, Chișinău; Association of Romanians in Australia; Catherine Trautmann, primar al orașului Strasbourg.

 1997: A murit Alexandra Caradja (cunoscută ca „prinţesa Caragea”), descendentă directă din familia fostului domnitor al Ţării Româneşti Ion Gh. Caradja; prinţesa a ajutat în timpul celui de-al doilea război mondial prizonierii americani concentraţi în România. A plecat din ţară în 1948 şi s-a stabilit  la Paris; (n. 1920).

Imagine similară

1999: A decedat Titel Constantinescu, scriitor şi regizor; a lucrat câteva decenii la Teatrul Naţional Radiofonic; (n. 1927).

2008: A murit marele actor român  originar din Basarabia, Colea Răutu (numele la naştere: Nikolai Rutkovski).

A avut roluri memorabile  în filmele  “Moara cu noroc”, “Răscoala”, “Neamul Şoimăreştilor”, “Mihai Viteazul”, “Cel mai iubit dintre pământeni”; (n. 28 noiembrie 1912).

2008: A decedat  Costică Toma, fost portar al echipei CCA, actuala Steaua Bucureşti, şi al reprezentativei României; (n. 1 ianuarie 1928).

2010: A murit medicul şi profesorul român Ioan D. Hăulică; majoritatea cercetărilor sale, cuprinse în peste 250 de lucrări, se referă la sistemul nervos vegetativ.

A fost membru titular al Academiei Române din 1994; (n. 1924).

2011: A murit Ovidiu Dumitru,textier, scenarist şi realizator în TVR. A fost unul dintre cei mai vechi colaboratori ai Televiziunii Române, realizator al mai multor emisiuni, printre care şi „Televiziunea, dragostea mea”, despre care a spus că este „o adevărată declaraţie de dragoste” faţă de unica televiziune a vieţii lui: Televiziunea Română (n. 1933).

2012: A murit la Paris, pictorul, sculptorul si arhitectul francez de origine română Horia Damian (stabilit la Paris din 1946); membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1993 (n. 27 februarie 1922 la București). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a mortii sale ziua de 13 mai 2012).

Imagini pentru horia damian picturi

A expus pentru prima dată la Salonul Oficial în anul 1942 (unde obține Premiul pentru gravură); 1942 reprezintă și anul primei sale expoziții personale.

A participat al Bienalei de la Veneția în 1942. Ulterior, ca participant în cadrul Salonului Oficial din 1945, obține Premiul Anastase Simu, care consta și dintr-o bursă, ce i-a permis să ajungă la Paris, unde a avut privilegiul de a studia sub coordonarea lui André Lhote și a lui Fernand Léger.

1952 este anul primei sale expoziții în străinătate (după plecarea din țară), expoziție care va fi urmată de alte manifestări de anvergură. 
A avut numeroase expoziții de pictură și sculptură în America de Nord și Europa și a participat la Bienala de la Veneția și la cea de la São Paolo.

Dintre muzeele care adăpostesc lucrările sale se pot aminti Muzeul Național de Artă al României, Muzeul Zambaccian din București, Muzeul Național de Artă Contemporană și Muzeul Cantini din Marsilia.

Artistul este menționat în dicționarul Bénézit.

 2014: A încetat din viață la București, prozatorul SF Mihail Grămescu, poet, critic și editor, fost   membru al secției de Proză a Uniunii Scriitorilor din România; (n.16 februarie 1951, București).

Imagini pentru Mihail Grămescu, prozator photos

 

A primit mai multe premii „Știință și tehnică” în anii 1980, premiul Uniunii Scriitorilor din România și două premii în străinătate: la Moscova, Rusia (SocCon, 1989) și la Fayence, în Franța (EuroCon, 1990).

Debutul sau editorial a avut loc în 1981 cu volumul de povestiri SF Aporisticon, publicat în 150.000 de exemplare. Cartea a cunoscut un uriaș succes de public și de critica.
De un succes considerabil s-a bucurat și povestirea „Cântecul Libelungilor”, apărută în volumul Săritorii în gol și recompensată cu numeroase premii.

De-a lungul timpului, Mihail Grămescu a publicat mai multe volume de povestiri și poezii, precum și un roman SF, Phreeria.

Opera sa a fost tradusă în publicații străine, cum ar fi revistele „Antares”,”Dialogue”, „L’Emhleme” și „Miniature” din Franța, „Gradina” (Iugoslavia), antologia maghiară Téren és időn túl.. , precum și în rusă și bulgară.

Împreună cu Adina Lipai a realizat pentru editura Granada, colecția anuală Fantasticul Mileniului III, tradusă în maghiară, sârbă, franceză, rusă, germană și engleză.

2020: A decedat la București, scenaristul român  Dumitru Carabăț, teoretician de film și autor de literatură de specialitate, considerat unul dintre fondatorii școlii românești de scenaristică,de la Academia de Teatru și Film din București; (n. 24 noiembrie 1932, Brăila).

Doliu în lumea filmului. A murit Dumitru Carabăţ, scenarist român premiat  la Cannes

A obținut Premiul pentru critică cinematografică al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pe anul 1987 „pentru volumul De la cuvânt la imagine”.


CALENDAR CREȘTIN ORTODOX

Sfânta Muceniță Glicheria

Sfanta Mucenita Glicheria

Sfânta Glicheria a fost fiica unui guvernator roman și a trăit în secolul al II-lea, in timpul împaratului Antonin si a guvernatorului Savin.

Dupa moartea tatălui s-a stabilit in cetatea Traianopole din Tracia. Glicheria a fost pusa sa aduca jertfe inaintea idolului lui Zeus. Refuza si la rugaciunile ei un fulger a lovit statuia lui Zeus si a sfaramat-o.

Prefectul a poruncit sa fie bătuta si aruncată in temniță. Dorea ca Glicheria sa moară prin infometare, însa ingerul Domnului se pogora din cer si ii aducea hrana. Temnicerul Laodicius vazand aceasta minune, L-a marturisit pe Hristos in fata prefectului.

Pentru aceasta marturisire temnicerului i se va taia capul. Sfânta Glicheria a fost aruncata în foc  într-un cuptor din care a ieșit nevatamată, iar mai târziu a fost aruncata la fiare.

Rugându-se lui Dumnezeu, aceasta sfânta muceniță si-a dat sufletul in mâinile lui Dumnezeu.

Din sfintele ei moaște curgea mir înmiresmat, care vindeca tot felul de boli grele.

CITIȚI ȘI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2020/05/14/o-istorie-a-zilei-de-13-mai-video/

Bibliografie (surse):

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;
  2. Istoria md;
  3. Petre Otu, 100 de mari bătălii din istoria României, Editura Orizonturi, București 2009.
  4. Wikipedia org.
  5. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric;
  6. mediafax.ro;
  7. worldwideromania.com;
  8. Enciclopedia Romaniei.ro
  9. rador.ro/calendarul- evenimentelor;
  10. Cinemagia.ro.;
  11. Calendar Creștin Ortodox.

13/05/2021 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Preoții greci care au celebrat Sărbătorile Pascale la miezul nopții, VOR FI DAȚI ÎN JUDECATĂ, pe motiv ca au violat restricțiile sanitare

PREOȚII GRECI VOR FI DAȚI ÎN JUDECATĂ PENTRU CELEBRAREA SĂRBĂTORILOR PASCALE LA MIEZUL NOPȚII

Pe 20 aprilie, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe din Grecia a decis în unanimitate ca toate parohiile să sărbătorească Paştile, sâmbătă în noaptea Învierii, cu câteva ore mai devreme, începând cel târziu cu ora 21:00, pentru a se conforma restricțiilor sanitare impuse de stat.

Mișcarea s-a dovedit controversată și în timp ce mulți au salutat măsura, deoarece li s-a permis să sărbătorească Paștile spre deosebire de anul trecut, alții au susținut că este nepermis să sărbătorim Învierea Domnului înainte de duminică.

O parte dintre preoți au refuzat să urmeze decretul sinodului și au slujit Paștile la miezul nopții, ca de obicei.

Acum ei se confruntă cu consecințe juridice.

Autoritățile elene au deschis un dosar de încălcare a măsurilor de carantină împotriva a șase preoți din Salonic, relatează Vima Orthodoxias.

În același timp, Mitropolitul Pavlos de Drama (foto) a declarat că el însuși va raporta mai mulți dintre preoții săi procurorului local pentru că au încălcat măsurile sanitare impuse de stat: „pentru că simt o povară asupra conștiinței mele și nu vreau să fiu responsabil indirect pentru boala, sau mult mai mult, moartea oricui”.

13/05/2021 Posted by | CREDINTA | , , , , , , | Un comentariu

Mărturii ale participării maghiare la diversiunea din decembrie 1989

Contribuția maghiară la diversiunea din decembrie 1989 așa cum transpare din două mărturii ale unor martori ai evenimentelor: generalul MARIN LUNGU și doamna „MUTTY” SASSU, consemnate de blogul https://ioncoja.ro/doua-marturii-despre-participarea-maghiara-la-diversiunea-din-decembrie-1989

  1. Mărturia generalului MARIN LUNGU

Cel mai tânăr erou de război român din istorie, umilit de ţara pe care a slujit-o

Domnul general MARIN LUNGU este bine cunoscut de mulți români: la vremea sa, a fost cel mai tînăr combatant din al Doilea Război Mondial. Copil de trupă fiind la Constanța, la celebrul Regiment 9 Cavalerie, când această unitate militară de elită a primit misiune de luptă pe frontul de Vest, în Cehoslovacia, copilul care era MARIN LUNGU nu s-a împăcat deloc cu gândul de a rămâne „acasă” și, ocolind ordinul ferm pe care l-a primit de a nu însoți trupa pe front, s-a ascuns printre „bagajele” regimentului și așa s-au trezit cu el pe front, în apropierea zonei de contact cu inamicul.

N-au avut încotro domnii ofițeri și l-au acceptat alături de trupă, deși părea că prezența unui copil le va îngreuna îndeplinirea misiunilor de luptă. Curând însă țâncul s-a arătat de mare folos, asumându-și misiuni sau încredințându-i-se misiuni de recunoaștere în teritoriul inamic. Cine ar fi bănuit că un fecioraș de 9 ani, care mai era și „mut”, culegea informații pentru armata română cantonată de partea cealaltă a frontului!…

…Restul frumoasei povești se află în filmul Prea mic pentru un război atât de mare, făcut pe scenariul lui Dumitru Radu Popescu…

Povestea pe care vreau eu s-o spun acum nu se află nicăieri consemnată și privește alt moment istoric: decembrie 1989, ziua de 22! Personajul principal același MARIN LUNGU, la acea dată proaspăt pensionar al Ministerului de Interne, al Securității. Nu putea să stea acasă când alături, în Agora Țării se făcea istorie!

Așa că s-a aflat printre cei care s-au adunat în fața Comitetului Central în ziua de 22 decembrie, a asistat la „plecarea dictatorului”, iar apoi, când ușile de la CC s-au deschis ca prin farmec invitând lumea la „revoluție”, domnul colonel MARIN LUNGU a intrat și el , să vadă despre ce este vorba… Părea că este vorba despre altceva decât ce se vedea…

În clădirea CeCE-ului, o harababură de nedescris! Lumea urca și cobora scările fără nicio țintă, dădeau buzna prin birouri, fiecare încerca să apuce câte ceva, majoritatea apucaseră câte un Kalașnikov – de la cine luat sau primit?!, și încercau să-nvețe cum se trage cu pușcociul acela!

La un moment dat, din susul scărilor a început să se audă un răpăit de armă automată, iar lumea s-a bulucit pe scări spre parter, țipând „Teroriștii! Teroriștii!” Printre ei și domnul colonel.

Ca ditamai colonelul ce era, bașca experiența cea mai directă, de pe front, domnul colonel MARIN LUNGU și-a dat seama însă că ceea ce auzea la etajele superioare era un răpăit de cartușe oarbe, fără glonț! Numai zgomotul exploziei se auzea, nu și „mușcătura” proiectilului propriu zis! Așa că a luat-o în sens invers, pe scări în sus, curios să dea ochii cu acel Rambo care, fără pic de respect pentru adevărul istoric, folosea cartușe de manevră, false, într-o revoluție atât de adevărată! Cum vine aia să tragi cu gloanțe oarbe la o revoluție?!…

Scenă de film: mulțimea coborând scările înnebunită că „se trage”, eroul nostru urcând scările în răspăr cu șuvoiul uman, în cele din urmă rămâne singur pe scară, urcând-o acum fără nicio greutate și fără nicio ezitare spre etajul de deasupra de unde răpăitul automatului se aude tot mai puternic!… Nu m-aș mira dacă pe chipul domnului colonel a răsărit și un zâmbet, al celui care a priceput gluma de la etaj… Dar și mirarea: ce sens avea acea manevră!

Mirarea s-a preschimat în stupoare când Rambo de la CC și MARIN LUNGU s-au trezit față în față. Domnilor! Se cunoșteau foarte bine cei oi domni!… Cu câteva luni în urmă, înainte de a se pensiona, colonelul MARIN LUNGU efectuase ultima sa misiune: o anchetă internă privind comportamentul locotenentului XYZ… Existau unele elemente de suspiciune privind loialitatea acestuia față de instituția Securității Statului!… Colonelul nostru și-a făcut raportul cu concluzii și recomandări care confirmau suspiciunea… Dar n-a mai apucat să afle ce au decis organele superioare, căci a ieșit la pensie!…

Iată-l deci pe Rambo că rămăsese „activ”, dar de parte cui?

„Ce cauți aici, măi, Pișta, mău?!” s-a mirat domnul colonel!

Adică, tu, locotenentul XYZ din Covasna și Harghita, ce cauți la București, în clădirea Comitetului Central, cu Kalașnikovul în mână, speriind „revoluționarii” cu cartușe de manevră! Al cui ești? Cine te-a adus aici? În ce scop!… Cam acesta era sensul mirării domnului MARIN LUNGU, colonel în rezrvă laacea dată. Ulterior ridicat la gradul de general…

Surprins de întâlnirea neprevăzută, Pișta al nostru i-a făcut următoarele confidențe fostului său „superior”:

„M-a adus Domokos Geza!”

Nu trebuia să se afle că un maghiar, ofițer de securitate la Miercurea Ciuc, face parte din structurile de la București ale „revoluției”!

Mare ghinion a avut că s-a întâlnit cu domnul colonel MARIN LUNGU! Acum va trebui „să plece din țară”!…

S-a scris încă prea puțin despre participarea maghiară la „revoluția” din decembrie. La partea urîtă a revoluției!…

E posibil ca pretențiile maghiarilor de a-și găsi merite „istorice” acolo unde sunt motive de jenă și rușine națională să dezlege limba timișorenilor și accesul la documentele care ne dezvăluie ceea ce am numit mai sus „partea urîtă” a evenimentelor din decembrie, acele acte de terorism și anarhie care au premers la Timișoara ieșirea în stradă a oamenilor de bună credință. Căci, marea păcăleală din decembrie 1989, a început la Timișoara!… Și de acolo a cuprins toată Țara!

Mă întreb: această contribuție a Budapestei la „lovitura de palat” din decembrie 1989 să fie explicația faptului că de 25 de ani ungurimea șovină și revizionistă își face de cap în România nestingherită de clasa politică, de acele partide, în frunte cu FSN, care s-au născut din mantaua lui Gorbaciov?

Însăși anomalia numită UDMR este tolerată cumva sub amenințarea că altminteri vor fi devoalate toate aspectele urîte ale „evenimnetelor din decembrie 1989”?

  1. Mărturia doamnei „MUTTY”  SASSU.

Doamna „MUTTY” SASSU, Dumnezeu s-o odihnească, locuia în iunie 1990 lângă blocul Perla, pe Dorobanți colț cu Ștefan cel Mare. În seara de 12 sau13 iunie 1990, la puține ore după ce a văzut pe micul ecran asaltul asupra Televiziunii, prilejuit de mineriada de …a doua zi, doamna SASSU și-a condus o prietenă în stația de tramvai Perla. Era aproape de miezul nopții, țipenie de om nu era pe stradă, toată lumea era speriată de „evenimentele” din acea zi, când fuseseră atacate înseși sediile Poliției, ale Ministerului de Interne, Televiziunea…

Așteptând tramvaiul pe refugiul din mijlocul bulevardului, doamna SASSU a văzut că le vine alături o doamnă, relativ tînără, și de îndată ce aceasta s-a arătat pe refugiu, din mai multe direcții au venit spre ea mai mulți bărbați tineri, atletici, care au început cu toții să vorbească ungurește, limbă pe care la București o vorbește puțină lume. Doamna SASSU pricepea însă bine ungurește și fără să vrea a auzit ce-și vorbeau cei din grupul atât de ciudat de la acea oră. Mai mult, printre cei din grupul cu pricina, doamna SASSU a recunoscut chipul unuia dintre cei care se făcuseră mai vizibili în transmisia de la atacul Televiziunii!…

Pe scurt, discuția ar fi fost următoarea: Băieții au vorbit pe rând despre ce a făcut fiecare. Cei mai mulți erau nemulțumiți că nu a ieșit ce trebuia. Apoi le-a vorbit femeia, șefa lor pesemne, care s-a arătat mai degrabă mulțumită de cum au mers lucrurile și le-a spus să facă fiecare mai departe ce știe că are de făcut! Apoi s-au risipit tot așa cum se adunaseră…

…La câteva zile după această întâmplare, doamna SASSU, o femeie vestit de inteligentă printre cunoscuți, m-a căutat, mi-a povestit cum a fost și s-a declarat dispusă să colaboreze cu autoritățile pentru identificarea tînărului care acționase la asediul Televiziunii din partea fraților noștri maghiari…

S-a gândit bine MUTTY!…

Eu, la rândul meu, l-am căutat pe Petre Burcă, parlamentar PUNR, membru al comisiei ce s-a înființat atunci pentru cercetarea celor petrecute la mineriada din iunie! Am căzut de acord că informația este importantă pentru comisie și a rămas ca prin mine doamna SASSU să fie convocată și audiată la Comisie!… Ceea ce, firește, nu s-a mai întâmplat niciodată…
Când, după câțiva ani, m-am cunoscut cu domnul Virgil Măgureanu și i-am povestit aceste două întâmplări, mi-a confirmat că  SRI cunoaște amestecul maghiarilor în evenimentele din decembrie 1989, precum și la mineriada criminală din iunie 1990…

N-am comentat la acea vreme amestecul unguresc! Nu era deloc surprinzător! Surprinderea a fost să aflu, din alte surse, că amestecul sărbilor a fost chiar mai consistent decât al maghiarilor!…

Proporțională a fost și plata Domnului pentru ticăloșiile din decembrie 1989! Căci mult mai ticăloasă, mai neașteptată, mai „necuviincioasă”, a fost participarea Belgradului la „revoluția” română din decembrie 1989. A fost ca o lovitură pe la spate aplicată de un frate!…

13/05/2021 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , | Lasă un comentariu

   

%d blogeri au apreciat: