CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Prof.Radu Baltasiu: ”Constituirea unei minorități aromâne ar fi cea mai mare absurditate a istoriei contemporane a românilor”

Încurajează Ministerul Educației apariția unei așa zise “etnii aromâne”,  obiectiv al autorităților grecești? Pe când o regiune autonomă aromânâ în  Dobrogea? Cine este în spatele inițiativei? – RGN Press

INTERVIU cu prof. Radu Baltasiu: Cine sunt aromânii, meglenoromânii și istroromânii? Cine și de ce vrea să se declare minoritate?

Pe 9/10 mai 1905 sultanul Abdul Hamid a fost nevoit să semneze Iradeaua care recunoștea drepturile naționale pentru românii din Macedonia. Ce a însemnat acest act politic pentru viața aromânilor, istroromânilor și meglenoromânilor? Cine sunt ei și care sunt marile personalități care au contribuit la redeșteptarea națională și Marea Unire? De ce vor anumiți aromâni să se declare minoritate în România? Care sunt interesele străine în această problemă?

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este 24_radu_baltasiu.gif

Toate acestea sunt subiecte ale interviului pe care Radu Baltasiu, Profesor la Facultatea de Sociologie a Universităţii Bucureşti şi Director al Centrului European pentru Studii în Probleme Etnice al Academiei Române (CESPE) l-a acordat HotNews, preluat de Romanian Global News :

Rep: Ziua de 10 mai are mai multe semnificatii majore in Istoria poporului roman, fiind ziua Monarhiei, a Independenței, ziua Regatului, dar si a intregii românități Balcanice. Pe 9/10 mai 1905 sultanul Abdul Hamid a fost nevoit să semneze Iradeaua care recunoștea drepturile naționale pentru românii din Macedonia. Ce a însemnat acest act politic pentru viața aromânilor?

Radu Baltasiu: În primul rând este vorba de ceea ce la nivelul Parlamentului României de astăzi se discuta a se institui ziua românității balcanice, a recunoașterii de către Imperiul Otoman, cu mare întârziere, a existenței românilor în interiorul Imperiului Otoman, a existenței cu drepturi cetățenești depline.

Această chestiune s-a realizat chiar în opoziție cu țări precum Grecia, cu care aproape că am ajuns în situația de a întrerupe relațiile diplomatice tocmai în acea perioadă, motivul fiind nerespectarea de către alți creștini a drepturilor minorității române.

Pe scurt, ziua de 10 mai reprezintă încă o dată importantă în istoria spațiului românesc și, pe lângă Ziua Regalității și a Independenței în România, este și ziua românității balcanice, dată în care românii de la sud de Dunăre au căpătat drepturi civile la fel ca ceilalți creștini greci, bulgari, sârbi etc…

Vatra strămoșească secolele IV-VII
Rep: Ce credeți că s-ar fi întâmplat dacă această Iradea nu ar fi fost semnată de sultan?

Radu Baltasiu: Nu ar fi fost în interesul Turciei, fiindcă era la cuțite cu bulgarii, cu grecii și cu Serbia și ar mai fi fost încă o țară importantă dușman și Turcia ar fi riscat un pic prea mult, deoarece era foarte slăbită și tocmai dispărea ca mare putere europeană. A fost un act de inteligență geopolitică, mai ales că pretenția românească era susținută de mari puteri precum Germania, care era principalul furnizor de armament al Turciei.

Rep: Aromânii, dacoromânii, meglenoromânii și istroromânii. Cine sunt ei și care le sunt originile si raspandirea?

Radu Baltasiu: Toți fac parte din ceea ce Academia Română numește, și trebuie să insistăm pe acest aspect, din poporul român, din românitatea balcanică. Românitatea balcanică sau poporul român este alcătuită din daco-români, adică noi cei de la nord de Dunăre, cu câteva excrescențe care pot ajunge și până dincolo de Bug, în Ucraina.

Mă refer și și la românii din Timoc, din Serbia și Bulgaria, care tot daco-romani sunt. Sigur, peste 95% dintre daco-români trăiesc la nord de Dunăre. Restul se mai numesc și macedo- români, în care intră aromânii care se găsesc în special în Grecia și în Albania.

Sunt istroromânii cei care locuiesc în peninsula Istria din Croația la frontiera cu Italia lângă Trieste și meglenoromânii, cei care se mai găsesc în câteva sate la frontiera dintre Grecia și Bulgaria. Cu toții suntem același popor, dar vorbim dialecte diferite în acord cu titulatura pe care o avem și anume: daco-româna, istro-româna, aromâna și megleno-româna.

Rep: Cât de mari sunt diferențele între aceste dialecte?

Radu Baltasiu: Ne înțelegem într-o măsură satisfăcătoare, mai ales dacă nu ne grăbim. În principiu este vorba de două maniere de a vorbi limba română.

Una este înghețata în timp la granița dintre Antichitate și Evul Mediu. Mă refer la macedo- români. Iar cealaltă parte a limbii române a evoluat, ma refer la daco-română, cu toate neologismele, în special cele venite din limba franceză.

Partea de la sud de Dunăre este înghețată undeva la despărțirea din secolul VI-VII pentru că la momentul acela s-a cristalizat o masă slavo-bulgară foarte puternică care efectiv i-a împins pe greci către Marea Mediterană. Să nu uităm că Vasile cel Mare, împărații bizantini si Bizanțul au avut mult de furcă până secolul al XI-lea cu bulgarii.

Această masă slavo-bulgară a avut un impact deosebit și asupra masei romanității orientale pe care- nu știu dacă cuvântul împărțit este potrivit- ci pur și simplu una a rămas la un nivel, iar cealaltă și-a continuat traseul pe care îl cunoaștem.

aromani-cu-preot_w800_h642_q100 – Buciumul

Românii din Macedonia
Rep: Grămușteni, pindeni, fărșeroți: diferențieri lingvistice, culturale și politice

Radu Baltasiu: Eu nu sunt un specialist în lingvistică. Sunt specialiști de la Institutul Iorgu Iordan al Academiei Române care pot să intre în detalii mai precise. Toți sunt aromâni, fac parte din grupul care trăiește în actuala Grecie și parțial în Albania.

Cert este că negoțul, abilitatea de a construi, de a fi cărăușii Europei în Imperiul Bizantin le-au avut și unii și alții. Fiecare au dat mari intelectuali și le datorăm lor și urmașilor lor multe pentru realizările României moderne.

Rep: Ați amintit de realizările românilor sud-dunăreni și contribuția lor la statul român modern. Aș vrea sa amintim cateva personalităti marcante din țară si din strainatate, din trecut și din prezent.

Radu Baltasiu: Sunt convins că toată lumea îi are în minte pe Gică Hagi, Simona Halep sau Toma Caragiu împreună cu sora sa Matilda Caragiu , academiciana, cu cele 10 puncte importante despre „Ce inseamna sa fii aromân astăzi”. Dar sunt foate multe personalități. Academia Română îsi datorează existența în bună măsură aromânilor, Evanghelie Zappa fiind unul dintre principalii finanțatori. Tot el este unul dintre principalii finanțatori ai stadionului Olimpic din Atena și așa mai departe.

Câți dintre noi știm că actuala față istorică a Craiovei datorează enorm unui alt aromân, Jean Mihail, sau faptul că Opera din Viena își datorează existenta și lui Nicolae Dumba , un mare sponsor al artelor în Imperiul Habsburgic, fratele său fiind ultimul ambasador al Austro-Ungariei în Statele Unite?! Câți dintre noi știu că forțele armate ale Greciei, Flota, Banca Națională a Greciei își datorează existența lui George Averoff ?!

Fără Gojdu nu cred că am fi putut vorbi de Marea Unire de la 1918. Bursele sale acordate tinerilor ardeleni le-au permis să studieze în Imperiul Habsburgic și să se întoarcă luminați în Ardeal, în așa fel încât să țină Marea Unire.

Sau marele Andrei Șaguna , care a înființat multe scoli în Ardeal și care apoi au contribuit apoi la redeșteptarea națională. Podul cu lanțuri din Budapesta e făcut în bună măsură cu banii aromânilor, de baronul Sina . Institutul de Medicină Legală al României este o instituție creată de un aromân, Mina Minovici . Curentul alternativ, fără de care nu ar fi fost posibilă civilizația modernă, îi aparține lui Nikola Tesla, un istriot. Noi am construit acum mai bine de zece ani o bază de date în care avem toate aceste personalități.

Dacă reținem doar că mișcarea de redeșteptare națională care apoi a făcut posibilă Marea Unire se datorează nu numai vitejiei soldaților români de la Mărășești și Oituz, ci și direcțiilor create cu ajutorul banilor aromânilor, în special în Transilvania, și vom înțelege un pic mai bine de ce este ridicolă pretenția unor rătăciți- ca nu pot să le spun altfel- că ar fi altceva decât români. Să le spună asta lui Gojdu sau Dumba.

Rep: Voiam să ajungem și la acest subiect sensibil. Avem o disputa care se tot amplifica in ultimii ani in comunitatea armânească: minoritate naţională vs. parte a poporului român. Cum se explică această dorință de a deveni minoritate în România? Cât de amplă e această mișcare?

Radu Baltasiu: Dacă tot suntem la acest nivel cu discuția vă propun să vă citesc un pasaj din Declarația Academiei Române în 2005 ca să avem o bază de discuție și să nu se înțeleagă că e doar „opinia mea contra opinia ta”. Dacă plecăm de la premisa că Academia Română este cel mai înalt for științific al țării, iar prin știință înțelegem înțelegerea rațională, atunci toți ceilalți ar trebui să stea măcar cu respect să asculte, iar dacă nu pricep să mai citească până pricep.

„Academia Română a luat cunoștință cu surpriză de inițiativa unui grup de aromâni (armâni) din țara noastră de a se constitui într-o minoritate națională, distinctă de români, ca popor armânesc, cu o limbă proprie, armâna. Ne aflăm în fața unei diversiuni, izvorâte din interese mercantile ale unor cercuri din țară și din străinătate, ce ignoră adevărata istorie a acestei ramuri a romanității răsăritene și a dialectului aromân care, impreună cu cel dacoromân, cel meglenoromân și cel istroromân, formează limba română. Aducem la cunostinta forurilor competente si publicului larg ca Academia Romana, in deplin acord cu specialistii de buna credinta din tara si din strainatate, nu poate fi de acord cu o astfel de initiativa…”

Vreau să spun că după știința mea și după datele publice, autoritățile de stat știu mult mai multe. Se știe cu nume și prenume care sunt aceia care fac afaceri în Constanța și varsă bani, inclusiv autorități ale altor state. Dau bani la doi-trei tipi, dintre care unii ajung la nivel înalt gurvernamental și, în consecință, fac bani marșînd pe această chestiune. Sunt interesele unor țări care niciodată nu i-au recunoscut pe aromâni ca fiind români și care vor să blocheze definitiv ajutorul României la sud de Dunăre pentru comunitatea aromânească și dacă vor reuși să-i declare pe români minoritate națională trecând peste orice, atunci României i se va interzice să militeze pentru școală, scriere și liturghie în limba română, respectiv în dialect și să se ocupe de soarta acestor oameni.
Este aceeași poveste ca între moldoveni și basarabeni.

Revin la ceea ce spunea Academia: „Aromanii din Romania au venit de buna voie in aceasta tara, mai ales in secolele al XIX-lea si al XX-lea, tocmai pentru ca s-au considerat romani, spre a avea o patrie a lor, spre a nu se mai simti nedreptatiti in locurile unde, de fapt, s-au nascut si unde sunt autohtoni. Prin marile personalitati pe care le-au dat in Romania, ei au imbogatit prin operele acestora patrimoniul cultural national romanesc; absenta lor din acest patrimoniu ar saraci cultura romaneasca, pe de o parte, iar pe de alta – aceste contributii nu si-ar gasi locul in alte culturi. De aceea, a admite constituirea unei minoritati aromane ar fi cea mai mare absurditate a istoriei contemporane a românilor.” Aceasta este chiar un motto pe care aș îndrăzni să vi-l sugerez.

Expansiunea românilor în Europa de S-E 1940
Am identificat, împreună cu oamenii de la Institutul pe care îl conduc, în arhivele ministerului de Interne, documente care arată propaganda greacă de la începutul secolului, ceea ce a dus și la ruperea relațiilor diplomatice atunci, propagandă care este exact la fel cu cea desfășurată și astăzi de Grecia, doar că statul român avea pe atunci un alt gen de reacție.

Țările NATO au politici naționale, iar politica națională a Greciei este din 1951 că nu mai recunoaște nicio minoritate.
Acum niciun an apărea informația că cei care susțin demersurile ca aromânii să fie considerați minoritate națională sunt statul rus prin Sputnik și Ungaria prin organizațiile sale parapolitice din România.

Rep: Un alt argument ar fi că în afara granițelor României, asimilați fiind românilor, își pierd cultura, nu mai au școli în limba aromână…

Radu Baltasiu: Nu că ar avea școli. Vreau să vă spun că din cele 120 de școli construite de Cuza la sud de Dunăre mai funcționeaza doar două. Statul român a reușit contraperformanța istorică unică în Europa de a avea cea mai numeroasă comunitate istorică în jurul frontierelor și, în loc să-și potențeze politica externă și relațiile cu vecinii, s-a complăcut în politicile de sufocare ale identităților acestora. Instituțiile românești care trebuiau să se ocupe de aceste comunități au fost desființate pe rând începând cu 2018, începând cu Institutul Hurmuzachi și direcția generală pentru românii din afara granițelor din ICR.

CITIȚI ȘI:

VIDEO: IMNUL AROMÂNILOR

12/05/2021 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

ZIUA DE 12 MAI ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

  Ziua de 12 mai în istoria noastră 

Anul 113: A fost inaugurată la Roma, in Forumul nou construit, „Columna lui Traian”, monument care ilustrează episoade ale războiului purtat de romani impotriva dacilor si victoria  impăratului Traian in acest război. 

Opera ii este atribuită arhitectului  Apollodor din Damasc, cel care a construit si podul de la Portile de Fier. 

File:Columna lui Traian din Roma6.jpg - Wikimedia Commons

Cele 124 de episoade care ilustrează războaiele daco-romane, constituie un original act de naștere a poporului român.

Salvată de la demolare

Emperor Trajan Born | Roman Empire | History On This Day

Împăratul Traian

Legenda spune că acest monument a fost salvat  de la demolare, datorită  Papei  Grigore cel Mare (590-604), care ar fi  fost  atât de  mişcat de un relief reprezentându-l pe imparatul  Traian ajutând  mama unui soldat mort, că l-a  implorat pe Dumnezeu să salveze sufletul pagânului Traian din iad, iar  Dumnezeu i-ar fi revelat papei că sufletul lui Traian a fost salvat. 

Zona din jurul coloanei a fost declarată sacra, coloana  fiind astfel salvată de la distrugere.

1581: A fost fondată Universitatea din Cluj.

Istoria universității clujene a început odată cu înființarea Academiei Claudiopolitane Societatis Jesu, de către principele Transilvaniei Ștefan Báthory, care putea oferi titlurile universitare/academice de baccalaureus, magister și doctor.

În perioada 1698-1786 această instituție a purtat titulatura de Universitas Claudiopolitana (vezi coperta cărții Peregrinus Catholicus de peregrina unitaria religione, scrisă de Andreas Matis și publicată în 1742), și avea predare în limbile latină și germană . După 1786, în locul acesteia au apărut două instituții cu statut semiuniversitar (acestea putând oferi titlul de bacalaureus și magister, dar nu pe cel de doctor):

a) Institutul Chirurgical-Medical și

b) Academia de Drept.

În anul 1872 a fost fondată Universitatea Maghiară Regală din Cluj (Universitatea Franz Joseph), care a inclus cele două instituții semiuniversitare existente anterior. Tradiția academică a perioadei maghiare a universității este împărtășită cu cea a Universității din Szeged din Ungaria.

În 1919 a fost înființată în Universitatea Românească (Universitatea Regele Ferdinand I din Cluj).

Universitatea Românească și cea Maghiară, derivate din Universitatea Regele Ferdinand I și din Universitatea Franz Joseph din Cluj, au fost unite în anul 1959 sub numele de Universitatea Babeș-Bolyai.

Universitatea Babeș Bolyai: Obiective turistice Cluj - Deștepți.ro

Victor Babeș a fost un medic și biolog român de renume, unul din fondatorii microbiologiei moderne, profesor la Universitatea Regele Ferdinand I. Numele de „Bolyai” provine de la renumita familie de matematicieni maghiari din Transilvania, János și Farkas Bolyai.

1425: Prima atestare documentară a clucerului în Moldova, dregătorul care era însărcinat în Evul Mediu cu administrarea cămărilor unde se păstrau proviziile. O funcție asemănătoare exista și în Muntenia.

Clucer (1425)

La început a făcut parte dintre marii dregători, membru al sfatului domnesc. Marele clucer se ocupa de aprovizionarea Curții domnești cu grâu, vin și alte alimente necesare. După reforma lui Constantin Mavrocordat din 1739, atribuțiile marelui clucer au fost suprimate, dar acesta a rămas la rang de mare boier și i-a fost plătită leafă în continuare. Și-a păstrat dreptul de a participa la divanul domnesc. Treptat, clucerul a decăzut din rang.

1812 (12/24 mai) : S-a născut la Jucu de Jos, comitatul Cluj, George Bariţ(iu), om politic, publicist şi istoric patriot român, unul dintre conducătorii Revoluţiei de la 1848 din Transilvania; (m. 2 mai  1893, Sibiu).

In anul 1838 a întemeiat la Brașov, Gazeta de Transilvania, primul ziar românesc din Marele Principat al Transilvaniei.

În același an a început la Blaj publicarea Foii pentru minte, inimă și literatură, una dintre primele reviste literare românești.

În 1861, din inițiativa sa și a canonicului Timotei Cipariu, a luat ființă Asociațiunea Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român (Astra).

Asociația a editat începând din 1868 revista Transilvania, pe care a condus-o între 1868 și 1889.  

Colectivului redacțional al revistei Transilvania i se datorează editarea primei enciclopedii românești, apărută în trei volume la Sibiu, între 1898 și 1904. George Bariț a publicat tot la Sibiu, tot în trei volume, între 1889 și 1891, principala sa operă, initulată Părți alese din Istoria Transilvaniei pre două sute de ani în urmă.

A fost membru fondator al Societății Literare Române (1866), precursoarea Academiei Române. În anul 1893 a devenit președinte al Academiei Române.

NOTĂ: Unele surse (http://www.transilpedia.ro/personalitati-transilvanene/george-baritiu) dau ca dată naşterii 4 iunie 1812.

1848 (12/24): Revoluționarii moldoveni refugiați in Transilvania elaboreaza, la Brașov, programul-legământ în șase puncte „Prințipiile noastre pentru reformarea patriei”.

Este documentul care sintetizeaza dezideratele românești: „Unirea Moldovei și Țarii Românești intr-un singur stat neatarnat românesc”.

Prințipiile noastre pentru reformarea patriei (1848)

Foto:Tipărituri vechi românești

Tezele pașoptiștilor moldoveni erau:

1. Desființarea boierescului și a orice alte dări a lăcuitorilor săteni către proprietari2. Ridicarea beilicurilor, a lucrului șoselelor si a tuturor împovărărilor fără plată către stăpânire3. Împroprietărirea lăcuitorilor săteni fără nici un fel de răscumpărare din partea lor4. Nimicirea tuturor privilegiilor si, prin urmare, deopotrivă purtare a sarcinilor statului de către tot poporul îndeobște, precum și de o potrivă împărtășire a lui la toate driturile politice si țivile5. Întemeierea instituțiilor tării pe toate prințipiile de libertate de egalitate si de frățietate, dezvoltate în toată întinderea lor6. Unirea Moldovei si a Valahiei într-un singur stat neatârnat românesc”.

1860: In Moldova recent unita cu Muntenia, este desemnat  un nou guvern în frunte cu Mihail Kogălniceanu (30 aprilie 1860, stil vechi).

Guvernul va activa până pe 29 ianuarie 1861, stil nou (17 ianuarie 1861, stil vechi).

1870: A decedat Eftimie Murgu, avocat, revoluţionar paşoptist, profesor de filosofie, deputat în parlamentul revoluționar maghiar din timpul Revoluției de la 1848 (Dieta de la Debrețin), apoi avocat în Budapesta,unul dintre întemeietorii învăţământului filosofic românesc, conducătorul Revoluţiei de la 1848-1849 din Banat;  (n. 1805).

NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii 30 aprilie 1870, iar altele, 8 mai 1870

In 1827  termină facultatea de filosofie din Pesta dupa care e înscrie la facultatea de drept din acelasi oraș pe care o termina in 1830. In 1834 obține titlul de doctor al universității din Pesta, specialitatea drept universal.

Pleacă pentru a fi profesor la Iasi unde pe  20 noiembrie 1834  deschide cursul de filosofie la Școala vasiliană;

La 8 decembrie 1837 este numit profesor de logică și drept roman la Colegiul Sfîntul Sava din  Bucuresti de unde demisioneaza pe 19 decembrie 1839.

Pe 14 noiembrie 1840  este anchetat pentru participarea și rolul lui în mișcarea revoluționară din Tara Romaneasca, iar in 1841, intors in Transilvania este arestat de tribunalul regimentului grăniceresc din Caransebeș pentru participarea la mișcarea revoluționară din Țara Românească, fiind eliberat pe 21 septembrie.

In martie 1845 este arestat pentru a doua oara , în urma denunțului preotului Ioan Blidariu din Găvojdia că ar agita spiritele românești împotriva ungurilor și integrității statului si este trimis sub escortă la închisoarea ”Neugebaude” din Buda, este judecat in 1846 si i se da o sentință de 4 ani de închisoare.
Pe 9 aprilie 1848 este eliberat din închisoare. La 24 iunie 1848 este ales deputat în circumscripțiile electorale Lugoj, Oravița și Făget, iar la 27 iunie 1848 prezidează adunarea romanilor de la Lugoj.

In aprilie 1864 este ales deputat al cercului Stamora Moravita . Pe 7 aprilie 1870 își face testamentul pe care îl înregistrează la primaria orașului Budapesta sub numărul 10897/1870.

A fost  înmormantat în cimitirul cimitirul Kerepesy din Budapesta.

În 1932 – osemintele sale au fost aduse în țară și reînhumate în capela cimitirului din Lugoj.

1881: La 12-14 mai, se constituie în urma Conferinței de la Sibiu, Partidul Naţional Român (P.N.R.) prin unificarea Partidului Naţional Român din Banat şi Ungaria, cu Partidul Naţional din Transilvania. 

Prin crearea partidului şi adoptarea programului său, s-au reunit  pentru prima dată pe baza unei platforme programatice şi de acţiune comune, toti oamenii politici care reprezentau interesele națiunii române din Transilvania, întregul Banat, Crișana, Maramureș și Bucovina, în perioada dualismului austro – ungar.

Partidul Naţional Român (numit și Partida Națională), a avut un rol important în înfăptuirea actului unirii Transilvaniei cu România şi în pregătirea, împreună cu Partidul Social-Democrat din Transilvania, a Adunării Naţionale de la Alba Iulia (1 decembrie 1918).

1885: S-a născut Alexandru  Stamatiad, poet şi traducător din poezia clasică chineză şi persană (traduceri care au depăşit, de multe ori, propriile creaţii) (m. 1956) – 130 de ani. NOTĂ : Unele surse (www.poezie.ro) dau naşterea la 9 mai 1885.

1894 (12/24 mai): A apărut, în ziarul francez „La Justice”, articolul „Lupta raselor” semnat de Georges Clemenceau, în care, după ce face un istoric al luptei de eliberare naţională a românilor din Transilvania, se pune chezaş pentru adevărul luptei lor.

 Georges Clemenceau (1841-1929), a fost un om politic şi ziarist francez,  prim-ministru (1906-1909, 1917-1920),  preşedinte al Conferinţei de pace de la Paris (1919-1920) si  unul dintre autorii Tratatului de Pace de la Versailles.

1909: S-a născut la Prigor, Caraș-Severin, sociologul, geopoliticianul și statisticianul, Anton Golopenția, decedat la 26 mai 1951 la închisoarea Văcărești

Anton Golopenția (1909-1951)

Sociolog, geopolitician și statistician, unul din fondatorii școlii românești de geopolitică; membru post-mortem (din 2017) al Academiei Române. 

A fost o personalitate științifică complexă, licențiat în Drept și Filosofie, cu doctoratul obținut în Germania, unde primise o bursă și unde a intrat în contact cu lucrările geopoliticienilor germani.

În perioada 1947–1948 a fost director general la Institutul Central de Statistică.

A colaborat cu Dimitrie Gusti la elaborarea de studii de sociologie și filozofie. Sub conducerea lui Dimitrie Gusti, a turnat, împreună cu Henri Stahl, filmul sociologic Un sat basarabean – Cornova (1931).

A fost unul din membrii fondatori ai revistei Geopolitică și geoistorie.

În 1950 a fost arestat pe motive politice, în dosarul Pătrășcanu și a murit, un an și jumătate mai târziu în închisoarea Văcărești din București.

1916: S-a născut la Pașcani, criticul și istoricul literar român Constantin Ciopraga, poet, memorialist, profesor universitar, scriitor, membru de onoare al Academiei Române; (d. 2 februarie 2009, Iasi).

A debutat in revista „Luminița” din Pașcani (1931).

A urmat cursurile Facultatii de Litere și Filosofie a Universității din Iași (1937 – 1942).

A fost profesor la Seminarul Teologic „Veniamin Costachi“ din Iași (1947 – 1949), lector la Facultatea de Filologie a a Universității din Iași (din 1951), conferențiar la Facultatea de Filologie a a Universității din Iași (din 1957) si profesor la Facultatea de Filologie a a Universității din Iași (din 1962).

A fost de asemenea Șeful Catedrei de literatură română și comparată (1963 – 1983) ,Lector de limba română la Paris (1959 – 1962), Rector al Institutului Pedagogic din Suceava (1962 – 1965),Doctor al Universității din București (din 1956), Doctor docent al Universității „Al. I. Cuza“ din Iași (din 1968)
si Director al revistei Cronica (1966 – 1970)

Profesorul Constantin Ciopraga a fost decorat la 16 ianuarie 2002 cu Ordinul național Steaua României în grad de Cavaler, „pentru meritele avute în creația artistică și promovarea culturii românești în țară și peste hotare, pentru abnegația deosebită în slujirea instituțiilor culturale din Moldova”.

1921: La București s-au încheiat lucrările Congresului General al Partidului Socialist din România, care votează transformarea partidului și afilierea acestuia la Internaționala a III-a Comunistă (Comintern, cu sediul la Mosova in U.R.S.S).

Autoritățile române au arestat majoritatea delegaților care votaseră afilierea.

1922: A avut loc premiera piesei „Suflete tari” de Camil Petrescu, la Teatrul Naţional din Bucureşti, prima piesă scrisă de acesta care a văzut lumina rampei , în regia, Paul Gusty,având în distribuție pe Maria Filotti și George Ciprian. Spectacolul a fost reluat și în stagiunile din următorii doi ani. În 1925, piesa a fost publicată în volum la Editura Casei Școalelor.

1929: Este lansată Doina Basarabiei, revista lunară a Societății literar-artistice și pedagogice a Corpului didactic din Chișinău, România.

1929: A fost înfiinţat Radio–Clubul Român, din iniţiativa unor pionieri ai radiofoniei româneşti, care contribuiseră esenţial şi la înfiinţarea Radiodifuziunii Române : Dragomir Hurmuzescu, Ghron Netta, C. Muller şi alţii. Printre obiective, Radio-Clubul îşi propunea să militeze pentru răspândirea şi organizarea radiofoniei în ţara noastră.

1933: A decedat scriitorul  român Jean Bart (Eugeniu P. Botez) ; (n. 28 noiembrie 1874, Burdujeni, lângă Suceava).

A fost fiul generalului Panait Botez.  Cursul primar l-a făcut la Iaşi, având printre dascălii săi şi pe Ion Creangă.

Pseudonimul literar Jean Bart, l-a împrumutat de la numele unui  faimos corsar flamand  din secolul al XVII-lea.

Este  un nume important în proza română, un scriitor autentic și original, care a cultivat pentru prima dată în literatura română jurnalul de bord și schița marină – acestea fiind pentru totdeauna legate de numele lui – iar prin Europolis, care i-a încoronat opera, ne-a dăruit primul și cel mai autentic  roman al unui port românesc.

A fost membru corespondent (din 1922) al Academiei Romane si membru fondator al Revistei Maritime și întemeitor al Ligii  Navale Române.

1934: S-a născut la Iași, Lucian Raicu (numele la naştere: Bernard Leibovici), eseist și critic literar român de etnie evreiasca, stabilit după 1986, în Franța; (d. 22 noiembrie 2006, Paris)

Este fratele prozatorului Virgil Duda (n. Rubin Leibovici).

A studiat la Facultatea de Litere a Universității din București pe care a absolvit-o în 1958, apoi, în perioada 1952-1954, Școala de Literatură și Critică Literară „Mihai Eminescu”.

A publicat monografii despre Gogol, Liviu Rebreanu, Nicolae Labiș, culegeri de cronici de carte, dar cele mai importante contribuții ale sale rămân eseurile despre mecanismele profunde ale creației: „Reflecții asupra spiritului creator”,”Critica – forma de viață” ș.a.

A fost redactor la Viața Românească, Gazeta literară și România literară, precum și la Europa Liberă și Radio France International. 

S-a stabilit la Paris impreună cu soția sa, prozatoarea Sonia Larian (nume la naștere Ariane Lewenstein) , în 1986, colaborând cu texte despre literatură la posturile de radio străine Deutsche Welle, Vocea Americii, Europa liberă, etc.

Eugen Ionescu afirma că Raicu este „printre primii, dacă nu cumva primul critic literar al generației sale”.

Urna cu cenușa sa este depusă în  Cimitirul Père-Lachaise din Paris.

1934: S-a născut compozitorul român de etnie maghiară Zsolt Kerestely.

Este absolvent al Conservatorului Gh. Dima din Cluj (1963) și membru al Uniunii Compozitorilor din 1976.

Printre cele mai cunoscute piese ale sale se numară „Copacul”, „Lumea de dragoste” și „Tăcutele iubiri” .

 1936: S-a născut la Cluj, poeta Stela Rădulescu Viniţchi, stabilită din 1983, în SUA.

  A  absolvit in 1958, Facultatea de Filologie, sectia franceza, din cadrul Universitatii Bucuresti dupa care predat limba  franceza în învăţământul preuniversitar şi universitar, în Bucureşti.

In anul 1977 obtine doctoratul in filologie la Universitatea din Bucuresti cu o teza despre Eugen Ionescu si Samuel Beckett. A debutat poetic in    revista „Luceafarul”.

Din 1983 traieste in S. U.A. A lucrat ca lector de limba franceza la Universitatea Loyola din Chicago pana in 1995, in prezent fiind lector de limba franceza la Universitatea Northwestern din acelasi oras.

Scrie deopotriva poezie in limbile româna si engleza.

Dupa stabilirea sa  în SUA a lucrat ca  Lector de limba franceză la Universitatea Northwestern, Chicago.

Publică poezii în revistele Seneca Review, California Quarterly, Chiron Review şi în alte reviste din Franţa, Belgia, Luxemburg.

A primit Premiul „Grand Prix – poésie libre”, 2006  

In limba romana a publicat volumele :
Versuri, Bucuresti, E.P.L., 1969;
Dincolo de alb, București, Editura Cartea Româneasca, 1973;
Risipa unei veri, Bucuresti, Editura Cartea Româneasca, 1978;
Singuratatea cuvintelor, București, Editura Eminescu, 1980.

Fara vorbe timpuri de aur a aparut in volumul Risipa unei veri, Bucuresti, Editura Cartea Româneasca, 1978.
Ca o amintire a apărut în volumul Singurătatea cuvintelor, București, Editura Eminescu, 1980.

1938: S-a născut în localitatea Groși din Maramureș, inegalabilul taragotist român Dumitru Fărcaș; (d. 7 august 2018, Cluj-Napoca)

A primit numeroase premii și distincții 

  • 1962 – Premiul I și titlul de laureat al concursului din cadrul Festivalului Mondial al Tineretului și Studenților, Helsinki
  • 1972 – Discul de aur decernat de Academia „Charles Cros” din Paris
  • 1991 – Laureat al Premiului Ethnos
  • 1999 – Laureat al Festivalului „Smithsonian Folklive Festival”, la Washington
  • 1999 – Premiul I la Festivalul Internațional de la Bruxelles
  • 2000 – Premiul Inter-Lyra în cadrul Olimpiadei de Muzică și Dans „Cele cinci Lyre”,   de la Budapesta.

Dumitru Fărcaș a primit titlul de „Cetățean de onoare” al orașului Phenian din Coreea de Nord  și al orașelor  Cluj-Napoca, București, Reșița și Baia Mare.

A fost președinte de onoare al Congresului Internațional al Taragotiștilor.

 De asemenea, marele artist a fost distins la 29 noiembrie 2002 cu ordinul  Crucea națională Serviciul Credincios clasa a III-a, „pentru crearea și transmiterea cu talent și dăruire a unor opere literare semnificative pentru civilizația românească și universală” și  la 7 februarie 2004 și cu Ordinul Meritul Cultural  în grad de Mare Ofițer,  , „în semn de apreciere a întregii activități și pentru dăruirea și talentul interpretativ pus în slujba artei scenice și a spectacolului”

La 7 martie 2008, Dumitru Fărcaș a primit titlul de Doctor Honoris Causa din partea Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca.

1942: S-a născut cântarețul român de muzică ușoară Aurelian Andreescu; (d. 1986).

 

1945: Armata României își încheie (după 260 de zile de lupte în Ungaria, Cehoslovacia şi Austria), participarea la cel de-Al Doilea Război Mondial alături de Naţiunile Unite, odată cu obţinerea victoriei finale asupra Germaniei naziste (23.VIII.1944 – 12.V.1945).

Pentru eliberarea Ungariei și Cehoslovaciei, România a mobilizat aproximativ 567.000 de soldați. Cele mai grele lupte s-au dat în asediul Budapestei și în munții Tatra, soldate cu mari pierderi de vieți omenești. Cele 260 de zile de participare la războiul antihitlerist s-au încheiat la 12 mai 1945, timp în care s-a întărit influența sovietică în România.

1949:  S-a născut la Turnu Severin, Anghel Mora (numele său adevărat Mihai Diaconescu), regizor de film, scenarist, actor, poet şi cântăreţ folk, decedat la 18 noiembrie 2000, la București, fost membru al Uniunii Scriitorilor din România.

A cântat o perioadă de vreme la Cenaclul Flacăra. A fost o victimă a mineriadei din 1990. A regizat documentare de lung metraj: Recorduri, lauri, amintiriImn pentru primăvara țării, filme artistice: Rezerva la startFlori de gheațăKilometrul 36, a scris scenariu de film: Să mori din dragoste de viață și a jucat în Balanța. Scrieri: Misivă între anotimpuriGeometria iluzieiOglinzile au două fețe.

A fost directorul agenţiei de publicitate Lettera.

1967: La Chișinău, R.S.S.Moldovenească, a decedat poetul  de limba româna  Liviu Deleanu (Lipa Cligman).

Liviu Deleanu (n.1911-d.1967), poet român

Liviu Deleanu (n.1911-d.1967)

S-a născut la 8 februarie 1911, Iaşi, România) și este un poet  liric, stilist remarcabil şi mânuitor iscusit al cuvîntului.

Talentul liric al scriitorului s-a manifestat în chip strălucit în poeziile de dragoste, întemeiate pe sentimente sincere, exprimate cu o maiestrie aleasă.

2008:  S-a stins din viaţă scriitorul Pop Simion („Criza de timp”, „Pieton în Cuba”, „Luptătorul fericit şi iubirea lui pătimaşă”, „Bestiariu”, „Fotograful de îngeri”); (n. 25 septembrie 1930, în satul Varaiu, comuna Valea Chioarului, judetul Maramures).

Simion Pop

2009: A decedat criticul de teatru Margareta Bărbuţă. A fost recompensată în 2002, cu premiul UNITER pentru întreaga activitate; (n. 11 februarie 1922).

 2011: A murit la Arad fosta campioană europeană la tir sportiv Silvia (Dumitrescu) Kaposztai.  

Tirul românesc, în doliu! Fosta campioană europeană Silvia Kaposztai a încetat din viaţă

A participat la participat la cinci ediţii ale Campionatelor Europene, unde a obţinut şapte medalii, dintre care trei de aur, trei de argint şi una de bronz şi a fost maestră emerită a sportului şi a evoluat pentru cluburile UTA Arad şi Steaua Bucureşti; (n. 1953,la Rădăuţi).

2013: Societăţii Române de Radiodifuziune i-a fost acordată, în cadrul unei ceremonii oficiale la Palatul Elisabeta din București, în prezenţa membrilor Casei Regale, Înalta decoraţie Nihil Sine Deo .

2016: A fost inaugurat scutul antirachetă de la baza Deveselu. Cu acest prilej, președintele României, Klaus Iohannis s-a întâlnit cu adjunctul Secretarului american al Apărării,cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg şi înalţi oficiali străini, sosiți în țara noastră pentru a participa la ceremoniile de inaugurare a scutului antirachetă.

Oficialii participanți la eveniment au fost primiți și de premierul Dacian Cioloș.

  Cu toate că Scutul antirachetă de la Deveselu  respectă prevederile Cartei ONU şi este destinat exclusiv apărării legitime împotriva ameninţării cu rachete balistice, nefiind îndreptat împotriva cuiva anume,Rusia şi-a exprimat nemulţumirea în mai multe rânduri şi chiar a ameninţat cu repercursiuni, subliniind că deţine rachete care pot distruge atât baza din România, cât şi pe cea din Polonia.

Oficialii NATO, români şi americani au dat asigurări că scutul nu este îndreptat împotriva Rusiei.

CALENDAR CREȘTIN ORTODOX

 Sfântul Nou Mucenic Ioan Valahul.

Sfantul Ioan Valahul

   Sfântul Nou Mucenic Ioan  se cheamă «nou», pentru că a pătimit după 1453, când Constantinopolul a căzut sub turci, şi de asemenea se numeşte «Valahul», pentru că era de neam din Valahia, adică din Ţara Românească, știut fiind că, în vechime, popoarele străine îi numeau pe români vlahi sau valahi, adică neam de obârşie latină, iar amintirea aceasta s-a păstrat până astăzi în numirea Sfintei Mitropolii a Ungrovlahiei.

S-a născut în anul 1644, din părinți creștini, iar atunci când împlinise  vârsta de 15 ani, oastea sultanului a câştigat biruinţă asupra voievodului transilvan la Deva, şi, întorcându-se spre ţinutul Olteniei sau Vlahiei Mici – cum i se spunea atunci – a trecut munţii prin văile Oltului şi ale Jiului, făcând mare pierzanie în neamul creştinesc şi a robit mulţime mare de bărbaţi, femei şi copii, prinzându-i în arcane şi târându-i, legaţi cu funii, în urma cailor şi carelor lor.

Robii erau socotiţi un bun al sultanului, dar ei puteau fi cumpăraţi de orice închinător al lui Alah pe bani buni, potrivit vârstei şi folosului fiecăruia. 

Prăpădul acesta s-a întâmplat în anul l659, în luna lui noiembrie sau decembrie, iar printre cei robiţi atunci a fost şi tânărul Ioan, vlăstar de bun neam, născut şi crescut aici, în Ţara Românească, din părinţi gospodari, cuprinşi în credinţă și evlavie. 

  Aşa se face că încă fiind pe drum, un păgân din cei ce îi duceau pe români în robie s-a oprit asupra lui Ioan şi  plăcându-l, l-a cumpărat cu gândul urât de a-l sodomiza.

Apărându-și demnitatea și curăția Ioan l-a omorât pe păgân, însă agarenii, adică închinătorii lui Alah şi cinstitorii lui Mahomed, pazitorii robilor, aflând ca Ioan și-a ucis stăpânul  l-au legat în lanțuri și așa l-au dus spre Constantinopol, unde a fost dat în stăpânirea femeii păgânului ucis.

Aceasta, fermecată de frumusețea lui Ioan, i-a făgăduit că dacă va renunța la credința sa în Hristos, îl va lua de bărbat.

Dupa 2 ani de refuz, a fost dat pe mâna eparhului cetății și aruncat în temniță, unde a fost supus la diverse chinuri și în cele din urmă a fost spânzurat, în data de 12 mai 1662.

Viața Sfântului Ioan Valahul a fost scrisă de Ioan Cariofil și a fost tipărită la Veneția de Sfântul Nicodim Aghioritul.

A fost menționat în Mineiul grecesc pe luna mai, tipărit la Constantinopol în 1843 și în Mineiele românești, începând cu ediția de la Mănăstirea Neamț din 1846.

În anul 1950, Sfântul Sinod al Bisericii noastre a hotărât ca acest nou mucenic al lui Hristos să fie cinstit în întreaga Biserica Ortodoxă Română.

Generalizarea solemnă a cultului său a avut loc în octombrie 1955.

CITIȚI ȘI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2020/05/14/o-istorie-a-zilei-de-12-mai-vdeo/

Bibliografie (surse):

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;
  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric;
  3. ro.wikipedia.org.
  4. mediafax.ro;
  5. Istoria md.
  6. worldwideromania.com;
  7. Enciclopedia Romaniei.ro
  8. rador.ro/2015/ calendarul-evenimentelor;
  9. Cinemagia.ro.

12/05/2021 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , | Un comentariu

Experimenteîn Marea Britanie pentru crearea unei monede complet digitale care ar putea fi numită Britcoin

Banca Angliei și Trezoreria Regatului Unit intenționează să lanseze o monedă digitală care ar urma să poarte denumirea de „Britcoin”. La acest moment, a fost înființat, la nivelul acestor instituții, un grup operativ de lucru care va coordona activități experimentale privind această nouă monedă.

Ministrul de Finanțe din Guvernul Regatului Unit, Rishi Sunak, spune că grupul operativ creat urmează să analizeze riscurile și oportunitățile care ar putea apărea prin creare unei monede digitale, conform BBC și Reuters, citate de Agerpres și  https://www.digi24.ro/banca-angliei-incepe-experimentele-pentru-crearea-unei-monede-complet-digitale-britcoin.

Acestea vor fi analizate inclusiv din perspectiva criptomonedelor, precum bitcoin.

„Înfiinţăm un grup operativ între Banca Angliei şi Trezoreria britanică pentru a coordona activităţile experimentale privind o potenţială monedă digitală bancară centrală”, a afirmat Sunak la o conferinţă a industriei financiare. Curând după aceea, el a răspuns cu un singur cuvânt – „Britcoin” – la mesajul de pe Twitter al Trezoreriei, care anunţa înfiinţarea grupului operativ.

Banca Angliei a precizat că o versiune digitală a lirei sterline nu va înlocui nici numerarul şi nici actualele conturi bancare. Grupul operativ va analiza riscurile şi oportunităţile implicate de crearea monedei digitale emise de Banca Angliei şi va monitoriza evoluţii pe plan extern, „pentru a se asigura că Marea Britanie rămâne în fruntea inovării globale”.

Mai multe bănci centrale experimentează cu posibilitatea monedelor virtuale

Guvernatorul Băncii Angliei, Andrew Bailey, declara recent că bitcoin, cea mai cunoscută criptomonedă, nu a reuşit să fie percepută ca o rezervă stabilă de valoare sau ca un mod eficient de a realiza tranzacţii, fiind un pariu riscant pentru investitori. Băncile centrale din întreaga lume analizează lansarea monedelor digitale bancare centrale, ca răspuns la declinul folosirii numerarului şi ca un mod de a accelera plăţile interne şi externe.

Banca Centrală a Japoniei (BoJ) a început, de asemenea, experimente pentru a studia fezabilitatea emiterii propriei sale monede digitale, alăturându-se eforturilor altor bănci centrale care vor să beneficieze de inovarea în domeniu realizată de sectorul privat. Anterior, inclusiv Banca Centrală Europeană a anunțat astfel de experimente pentru emiterea unei monede euro digitale.

Prima fază a experimentelor, care va fi efectuată până în martie 2022, se va concentra pe testarea fezabilităţii tehnice a emiterii, distribuirii şi răscumpărării unei monede digitale bancare centrale. Apoi se va trece la faza a doua, prin care vor fi analizate mai multe funcţii detaliate, cum ar fi stabilirea unei limite privind nivelul CBDC care poate fi deţinută de fiecare entitate, se arată în comunicatul BoJ.

Dacă va fi necesar, Banca Centrală va lansa un program pilot care implică furnizori de servicii de plată şi utilizatorii finali. „Deşi în prezent nu va fi modificată strategia BoJ şi nu va fi emisă o monedă digitală bancară centrală, credem că iniţierea de experimente în acest stadiu este un pas necesar”, a afirmat Shinichi Uchida, directorul general al Băncii Japoniei.

Monedele digitale bancare centrale vor permite celor care le deţin să facă plăţi prin internet, posibil chiar offline, concurând cu actualele metode de plată electronice, cum ar fi portofelele digitale, băncile online sau criptomonedele.

12/05/2021 Posted by | analize | , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: