CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Dacă Europa și America nu vor reveni la o relație transatlantică intensă, Europa va deveni un apendice al Asiei


Henry Kissinger | Keynote Speaker | Speakers Corner | Speakers Corner

Foto: Henry Alfred Kissinger născut Heinz Alfred Kissinger (n. 27 mai 1923, Fürth, Bavaria) a fost secretar de stat al Statelor Unite și consilier pe probleme de securitate națională în timpul președinției lui Richard Nixon și a lui Gerald Ford. A jucat un rol cheie în diplomația mondială între 1969 și 1977. În anul 1973 i-a fost acordat, alături de generalul vietnamez Lê Ðức Thọ, Premiul Nobel pentru Pace pentru contribuția sa decisivă la încetarea devastatorului conflict din Vietnam.

Atunci când Henry Kissinger atingea culmile carierei sale, presa americană spunea despre consilierul pe probleme de securitate națională al președintelui Nixon că el este, de fapt, „adevăratul președinte”. Henry Kissinger a devenit un oficial de rang înalt al organizației evreiești B’nai B’rith și, de asemenea, membru al grupului Bilderberg și al Comisiei Trilaterale. Aparține Marii Loji francmasonice elvețiene Alpina, Clubului elitist Bohemian și este un membru al Cluburilor Phi Beta Cappa, Cosmos, Federal City și Century (Wikipedia.ro).

Kissinger: ”UE nu are identitate, va fi un apendice al Eurasiei

Cu câteva zile înainte de a face această afirmație, Kissinger i-a oferit un interviu directorului companiei Axel Springer, cel mai mare publisher din Europa, care deține ziarele Bild și Die Welt din Germania, precum și numeroase publicații în alte țări europene, din care http://www.napocanews.ro a selectat câteva răspunsuri:

”Ați spus că, dacă Europa și America nu vor reveni la o relație transatlantică intensă, Europa va deveni un apendice al Asiei? Considerați că există pericolul iminent să se întâmple asta acum?”, a fost întrebat Kissinger.

”Partea americană ar putea fi tentată – cu siguranță în perioada de imediat după pandemie – să creadă că poate opera în mod mai izolat, plecând de la propriile performanțe în lupta cu pandemia. Actuala administrație a făcut declarații utile, cu care sunt de acord, despre importanța reapropierii dintre America și Europa. Este important, însă nu cred că am găsit încă o nouă practică în relațiile atlantice. De multe ori, această revenire la legătura dintre America și Europa este definită ca o revenire la rolul de lider al SUA. Se pare însă că Europa nu mai caută acest lucru. Europa vrea autonomie, nu mai vrea să fie condusă. (…) Diferențele dintre Europa și America nu au apărut în timpul administrației Trump. Ele erau tot mai evidente în perioada anterioară, iar acest lucru era vizibil de ambele părți.

Consider că, în încercarea de a-și defini rolul global, Europa este tentată să-și asume o altă politică externă decât Statele Unite. Pe termen scurt, consecințele vor fi pozitive și pentru Europa, și pentru SUA. Însă pe termen lung, autonomia va duce la două lucruri. Va reduce Europa la statutul de apendice al Eurasiei. Iar astfel, Europa va fi mai preocupată de tensiunile generate de competiția dintre țările din Asia și țările din Orientul Mijlociu.

În acest caz, America ar deveni o insulă între Oceanele Atlantic și Pacific și va avea o politică externă tipică pentru statele insulare față de statele continentale, iar aceasta politică este de a-i asmuți pe cel slabi împotriva celor puternici. Asta înseamnă că America se va concentra tot mai mult pe scindarea lumii, nu pe construcția ei. Chira dacă separarea dintre Europa și America va fi una amicală, noi și Europa nu ar trebui să ne irosim energiile luptându-ne pentru definirea scopurilor comune. Nu trebuie să fim de acord asupra tuturor aspectelor, ci trebuie să avem un concept comun despre direcția strategică și istorică în care trebuie să meargă regiunile atlantice.

„Care ar trebui să fie viziunea europeană”, a mai fost întrebat Kissinger.

”UE nu a reușit încă să-și creeze o identitate politică și o conștiință politica. Deciziile se iau prin compromis, într-un mod administrativ, de la caz la caz. Din punctul meu de vedere, nu poate să existe o viziune pe care să o descriem drept europeană. De sute de ani, Europa a venit cu idei noi despre structurile politice și viziunile politice. Multe dintre marile idei despre libertate și democrație au venit din Europa. La acel moment, Europa era unită din punct de vedere filosofic. Acum, se pare că UE se poate concentra pe aspecte economice și tehnologice, nu însă și pe cele istorice. Or, dacă Europa vrea să participe la relațiile internaționale ca o singură entitate, va trebui să genereze idei care să fie aplicabile în circumstanțele europene, dar să aibă relevanță și pentru restul lumii. Visul meu pentru relația Europa-America a fost că vom fi capabili să stabilim o relație conceptuală unică, în care să existe diferențe tactice, dar care să nu fie definitorii pentru politica de pe fiecare parte a Atlanticului”.

07/05/2021 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: