CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

ZIUA DE 7 MAI ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

Ziua de 7 mai în istoria noastră

 351 : La Ierusalim, s-a arătat semnul Sfintei Cruci pe cer. Sfântul Ierarh Chiril, Patriarhul Ierusalimului, a descris evenimentul într-o epistolă adresată împăratului Constanţiu:

„În timpul stăpânirii lui Constanţiu (337-361), fiul Sfântului Împărat Constantin cel Mare şi al Faustei, o cruce a apărut pe cer, la Ierusalim, luminând timp de şapte zile”.

În fiecare an, la 7 mai, Biserica pomeneşte Arătarea semnului Sfintei Cruci la Ierusalim

1211: Regalitatea maghiară începe colonizarea Cavalerilor teutoni în Ţara Bârsei.

Pentru colonizarea cavalerilor teutoni, regele Andrei al II-lea al Ungariei a emis la 7 mai 1211 o diplomă de donație.

Cum au ajuns Cavalerii Teutoni în Țara Bârsei

Ordinul Cavalerilor Teutoni a fost un ordin religios – militar german catolic format la sfârșitul secolului al XII-lea la Acra, în Palestina. Cavalerii teutoni purtau veșminte albe cu o cruce neagră.

Cavalerii Teutoni au construit, în cei 14 ani de ședere în Țara Bârsei (1211–1225) cu sprijinul localnicilor, numeroase cetăți de lemn fortificate, între care Feldioara, Cetatea Neagră, Cetatea Crucii și au colonizat un număr însemnat de țărani și meșteșugari preponderent germani, care le asigurau hrana și produsele meșteșugărești necesare. Aceștia au fost denumiți în timp „sași” și s-au așezat alături de populația autohtonă, formată din români. Primele localități înființate sau puternic dezvoltate de noii veniți au fost Feldioara, Brașov, Codlea, Râșnov și Prejmer.

1741: Episcopul greco-catolic ardelean Ioan Inochentie Micu este silit, in urma memoriilor inaintate stăpânirii, prin care cerea drepturi egale pentru români, indiferent de confesiune, să renunțe la funcția sa și să se exileze la Roma.

Inocențiu Micu-Klein - Wikipedia

Inocenţiu Micu-Klein, pe numele laic Ioan Micu, (n. 1692, Sadu, Mărginimea Sibiului – d. 2 septembrie 1768, Roma), a fost un episcop greco-catolic român, unul din întemeietorii  gândirii politice româneşti moderne.

Se spune ca in târgul Sibiului un călugăr, impresionat  de înfăţişarea mândră şi de vioiciunea ochilor tânărului Ion, i-a cerut tatălui său să-l ducă la şcoală iar acesta ar fi  spus   cu hotărâre: “Tată, eu mă duc !”

Inocenţiu Micu şi-a efectuat studiile medii la colegiul iezuit din Cluj. Între 1722 – 1725 a urmat cursurile Facultăţii de Filosofie din cadrul Colegiului Academic iezuit, tot la Cluj, unde l-a avut ca profesor pe Franz Fasching, un iezuit de origine germană, adept al ideii romanităţii românilor. În 1725 a început studiul teologiei la Nagyszombat (azi Trnava – în româneşte Târnavia sau Sâmbăta Mare -, în vestul Slovaciei).

A fost inobilat  si  a intrat în Dieta Transilvaniei (fiind primul român din Dietă) şi a cerut drepturi pentru poporul român cu argumente bine precizate:
1. Românii sunt cei mai vechi locuitori ai ţării;
2. Românii sunt populaţia cea mai numeroasă din Ardeal;
3. Românii lucrează pământul şi ocnele (muncile cele mai grele);
4. Românii dau cele mai mari contribuţii şi, în virtutea voinţei imperiale exprimată prin cele două diplome leopoldine, trebuie să se facă dreptate şi poporului român.
Deci şi românii au dreptul să fie recunoscuţi ca naţiune, a patra din Ardeal, nu numai “plebs valahica”.

Dar cele trei naţiuni privilegiate, (ungurii, saşii şi secuii) s-au împotrivit, spunând că această cerere cuprinde “nişte lucruri pe care nu le-a cerut nimeni până acum”.

1775: Imperiul austriac anexează nord-vestul Principatului Moldova în urma cedarii sale de catre Imperiul Otoman și îi dă numele Bukowina.

Delimitarea graniţelor s-a perfectat prin  Convenţia din 12 mai 1776.

Timp de 12 ani (între 1774-1786), Bucovina s-a aflat sub administraţie militară austriacă, fiind condusã de guvernatorii militari Gabriel Fleiherr von Splény (1774-1778) şi Karl Freiherr von Enzenberg (1778-1786).

Ulterior, acest teritoriu  va fi alipit  Galiţiei (1790).

Bucovina istorică era, la data anexării ei de către Habsburgi (Imperiul Austriac), o parte constitutivă a Principatului Moldovei.


Deşi trupele austriece ocupaseră de facto Bucovina încă din toamna anului 1774, din punct de vedere juridic ea va deveni oficial provincie austriacă la 7 mai 1775,  in urma convenţiei  încheiate între Imperiul Habsburgic şi Sublima Poartă – sub a cărei suzeranitate se afla Moldova.

Toponimul slav „Bucovina“ = „Ţara Fagilor“, preluat ulterior de către austrieci cu aceeaşi semnificaţie („Buchenland“), este atestat documentar pentru prima dată într-un document emis de cancelaria domnească a Moldovei din timpul lui Roman I (la 30 martie 1392).

Prin urmare, istoria Bucovinei din perioada 1359-1774 este parte integrantă din istoria principatului moldav, de la întemeierea ţării şi până la anexarea provinciei de către Imperiul Habsburgic.

Războiul ruso-turc din 1768-1774, în cursul căruia Impeiul Rus a ocupat şi Ţările Române, înlăturîndu-i pe domnitorii fanarioţi, a impus Imperiul Otoman să ceară pace.

În urma păcii de la Kuciuk-Kainargi (10/21 iulie 1774), Rusia a cîştigat dreptul de a interveni pentru protejarea Ţărilor Române.

Folosindu-se de moment Imperiul Austriac, prin presiuni asupra turcilor şi ca preţ al intervenţiei sale diplomatice, a obţinut de la Poartă anexarea părţii de nord a Moldovei, Bucovina.

Această anexare  era chipurile necesară Austriei, pentru a-i uşura trecerea către sudul Poloniei, pe care-l primise la prima dezmembrare a Poloniei, în 1771.

Domnul Moldovei era atunci Grigore al III-lea Ghica, care a protestat vehement la Constantinopol  împotriva acestei ciuntiri, care era contrară înţelegerii istorice dintre puterea suzerană otomana şi Moldova, al carei statut de tara „protejată“ fusese  incalcat, dar a fost în zadar.

Marele vizir  otoman a trimis un capugiu, care l-a sugrumat pe Grigore Voda în palatul sau  în anul 1777.

1877: „Gazeta de Transilvania” publică scrisoarea lui George Bariţiu – „Epistolă respectuoasă către femeile noastre”, prin care îndemna  româncele din Ardeal să formeze comitete de strângere a donaţiilor pentru ajutorarea armatei române şi a răniţilor de pe frontul razboiului pentru independenta Romaniei.

Fișier:GeorgeBarit.jpg

1877: Guvernul României a aderat la Convenţia de la Geneva privind Crucea Roşie Internaţională.

1886: S-a născutla Pitești, Rudolf Schweitzer-Cumpăna, pictor şi grafician român de origine germană; (m. 1975, București).

Rudolf Schweitzer-Cumpăna. Autoportret (1886-1975)

În 1911 a fost prezent pentru prima oară la Salonul Oficial cu trei lucrări. A expus în continuare la Saloanele Oficiale de pictură și sculptură și, sporadic, la Saloanele de desen și gravură (1912, 1913, 1924, 1925, 1927, 1928, 1929, 1930, 1931, 1933, 1941, 1942, 1943).

Prima expoziție personală a fost în București, în Pasajul Crețulescu, în 1913, iar între 1920–1923 a avut anual câte o expoziție personală la Ateneul Român. A participat cu lucrările Țăran și La țară la expoziția de Artă Română veche și modernă, organizată la Musée du Jeu de Paume la Paris (1925).

A pictat portrete, peisaje și mai ales scene din viața țărănească, în tehnici diferite (ulei, acuarelă și desen, de predilecție în cărbune) într-o viziune realistă. 

1897: A încetat din viață la Ghergani, economistul și matematicianul român Ion Ghica, diplomat și om politic; (12 august 1816, București).

A fost prim-ministru de cinci ori, membru titular și președinte al Societății Academice Române, apoi al Academiei Române.

1899:  Germania a aderat la protocolul secret din 30 septembrie 1896, de prelungire a Tratatului de alianţă dintre România şi Austro-Ungaria.

 1905: S-a născut compozitorul român de muzică ușoară Elly Roman; (d. 1996).

Elly Roman | Discography | Discogs

1918: A fost încheiat Tratatul de pace de la Bucureşti, dintre România, pe de o parte, şi Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria, Turcia, pe de altă parte, prin care România era nevoită să cedeze Dobrogea, să accepte rectificări de frontieră în Carpaţi şi să încheie condiţii economice dezavantajoase.

România, fiind  izolată de aliaţii sai din vest, in conditiile prabusirii frontului rusesc ca urmare a revolutiei din Rusia, este forţată să semneze tratatul de pace de la Bucureşti (Buftea) cu Puterile Centrale, tratat ramas neratificat de regele Ferdinand.

In toamna anului 1917,  anarhia din randulul trupelor ruse din Moldova reprezenta o ameninţare grava la adresa stabilităţii României, în condiţiile căderii guvernului Kerenski şi a loviturii de stat bolşevice (25 octombrie / 7 noiembrie 1917), România a ramas  singură şi înconjurată de duşmani.

Consiliul de Coroană din 19 noiembrie / 2 decembrie 1917 a decis continuarea războiului cu Puterile Centrale, dar  a doua zi generalul Scerbacov, comandantul trupelor ruse din România, a propus germanilor un armistiţiu, implicând şi pe români, astfel ca la 26 noiembrie / 9 decembrie 1917 România s-a bazut  silită, deşi victorioasă pe front, să ceara  armistiţiul cu Puterile Centrale.

La 25 ianuarie / 7 februarie 1918 România a primit un ultimatum din partea Puterilor Centrale pentru încheierea păcii;

Pacea de la Brest-Litovsk din 18 februarie / 3 martie 1918 între Rusia sovietică şi Puterile Centrale şi intrarea trupelor germane în Ucraina, a lăsat România total descoperită si inconjurata de inamici.

După preliminarii la Buftea, la 24 aprilie /7 mai 1918 s-a semnat pacea de la Bucureşti in conditii dramatice pentru tara noastra :
– Dobrogea era ocupată de Puterile Centrale; armata română era demobilizată;
– Austro-Ungaria îşi mărea teritoriul de-a lungul crestelor Carpaţilor;
– surplusul de petrol şi cereale  erau luate de Germania;
– controlul german si Austro-Ungar asupra economiei româneşti. 
  Regele Ferdinand a refuzat să semneze ratificarea Tratatului de la București.

1918: S-a născut Miroslav Cozlovschi, profesor din Republica Moldova, doctor în ştiinţe fizico-matematice.

 1920: A murit Constantin Dobrogeanu-Gherea (numele real: Solomon Katz), critic literar, sociolog şi om politic socialist; (n. 1855, în Ucraina; s-a refugiat în România în anul 1875, unde s-a stabilit definitiv în 1879).

Despre C. Dobrogeanu-Gherea și restaurantul gării din Ploiești – Gastroart

A fost unul dintre membrii marcanți ai Partidului Social Democrat Român,membru post-mortem al Academiei Române din 1948.

1924: S-a născut (la Ismail, azi în Ucraina) Matty Aslan, caricaturist, regizor şi scenarist de filme de animaţie; (m. 1995).

1925: Prin Înaltul Decret Regal nr.1450, emis la această dată, s-a înfiinţat Uniunea Camerelor de Comerţ din România.

 1925: S-a născut la Galați, filologul Gheorghe Tohăneanu, specialist în stilistica lingvistică), eseist, traducător;  (m. 2008, la Timișoara).

Gheorghe Tohăneanu (1925-2008)

 A urmat Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București. 

A predat la licee din Galați și Ploiești, la Universitatea din București, iar din 1956, chemat de Tudor Vianu, la Universitatea din Timișoara, unde a rămas până la pensionare, în 1995. După pensionare a mai activat la Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” din Arad și la Universitatea Tibiscus din Timișoara. 

1931: S-a născut la Iasi, poetul și prozatorul Ştefan Iureş, traducător şi eseist, membru al Uniunii Scriitorilor din România; (numele său la naștere a fost  Ștefan Iuster).

A urmat cursurile Facultății de Filologie și ale Institutului de Limbi Germanice, secția engleză, (1968-1972; licenta in 1974) si a fost edactor la Amfiteatru (1966-1974) si Viata studenteasca (1974-1976).

Debuteaza în ziarul comunist Scînteia tineretului cu poezia Examene (1949) si editorial cu volumul Cuvint despre tinerete (1953), urmat de alte cărți de versuri: Urmașii lui Roaită (1953), Fructe în mai (1956), În preajma lui Lenin (1957), Pe acest pămînt(1959), Poema citadină (1963), Numai un flaut (1966). A publicat eseuri în volumele Alt container pentru Osaka, 1974, Amatorul de simburi, 1983, teatru pentru școlari, scenarii de film și radiofonice.

De asemenea, Ștefan Iureș este autor al romanelor Plexul solar (1977), Orbita planetei Eps (1987) și al volumului de proză scurtă Jumbo-Jet si alte proze (1984).

 Din 2002 a făcut parte din redacţia Editurii Hasefer a Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania, devenind apoi directorul ei.

A decedat la data de 8 iulie 2013, la Iași.

1933: A murit pictorul şi desenatorul Ştefan Dimitrescu. Lucrări: „Morţii de la Caşin”; „Minerii”; „Cina”; „Ţărănci lucrând la război”; (n. 18 ianuarie 1886).

1933: S-a născut in localitatea Fundata, din județul Brașov, actriţa Silvia Popovici; (m. 1993).

A absolvit Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică București in 1956, la clasa profesorului profesorul lor Vlad Mugur.
Si-a inceput activitatea artistica la Teatrul Național din Craiova.

Silvia Popovici, împreuna cu George Cozorici, Amza Pellea, Constantin Rauțchi, Victor Rebengiuc, Dumitru Rucăreanu si Sanda Toma au constituit generația de aur a acestui teatru.

In 1963 s-a mutat la Cluj, la Teatrul National Lucian Blaga, unde Vlad Mugur era numit director. 
Din 1967 pâna in 1993 a jucat pe scena Teatrului Național din Capitala.
Debutase in cinematografie inca din anul 1953, în timpul studenției.
Silvia Popovici a fost căsătorita cu Maxim Berghianu, ultimul ministru al Muncii comunist si a avut o fiică.
A murit la 16 septembrie 1993.

 1936: S-a născut Ion Lăceanu, interpretul de muzică populară supranumit şi „omul orchestră”, deoarece cântă la 9 instrumente, cele mai cunoscute fiind cimpoiul, cavalul, ocarina, solzul de peşte sau frunză.

De-a lungul carierei a sustinut concerte atat in tara cat si in strainatate, cantand in 58 de tari. A avut onoarea sa isi arate talentul, cantand pentru sapte presedinti de stat.

Este unul dintre putinii artisti romani, care a cantat pentru nume cunoscute din strainatate, printre care se numara marele pianist Arthur Rubinstein si pictorul Salvador Dali.

A fost unul dintre lăutarii favoriți ai cuplului Elena și Nicolae Ceaușescu.

 

1937: A decedat  poetul român George Topârceanu;  (n. 1886).

Nemuritorul Topârceanu ne sfătuiește… | CER SI PAMANT ROMANESC

   

S-a nascut la 21 martie 1886 si s-a stins din viata  la varsta de 51 ani. A fost membru corespondent al Academiei Romane din 1936.

Printre operele sale amintim:Balade vesele si triste, Bucuresti (1916) ; Parodii originale, Bucuresti (1916); Amintiri din luptele de la Turtucaia, Bucuresti (1918); In ghiara lor… Amintiri din Bulgaria si schite usoare, Iasi (1920); Migdale amare, Bucuresti (1928).

 1938: A decedat Octavian Goga, poet, publicist, traducător (a tradus din Petöfi, Ady, Mádach) şi om politic (rol important în lupta pentru desăvârşirea unităţii naţionale a poporului român; ministru de mai multe ori şi prim-ministru între anii 1937 şi 1938); membru titular al Academiei Române din 1919, vicepreşedinte al acestui for (1929-1932); (n. 1881).

Unele surse dau  data decesului sau la 6 mai 1938.

A fost  prim-ministru al guvernului  României din 28 decembrie 1937 până la 11 februarie 1938 si  membru al Academiei Române din anul 1920.

Octavian Goga, poet român

La 5 mai 1938, în parcul Castelului de la Ciucea poetul a suferit un atac cerebral și a intrat în comă. În ziua de 7 mai 1938, la ora 14,15, s-a stins din viață la vârsta de 57 de ani.

A fost  transportat la București și depus la Ateneu dupa care a fost  înmormântat la Cimitirul Bellu.

In 1939 corpul poetului este reînhumat la Ciucea.

Din opera sa amintim: Poezii (1905),Ne cheamă pământul (1909),Din umbra zidurilor (1913), Cântece fără țară (1916), Din larg (1939) – poeme postume.

 1946: Se desfaşoară, la Bucureşti, procesul mareşalului Ion Antonescu (1882–1946), conducător al României în perioada 1940–1944, şi trei dintre colaboratorii săi apropiaţi (Mihai Antonescu, (1904–1946, ministru de Externe şi vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri între 1941–1944), Constantin Vasiliu şi Gheorghe Alexianu), au fost condamnaţi la moarte şi executaţi la al lui Mihai Antonescu (1904–1946), ministru de Externe şi vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri între 1941–1944.

Au fost condamnaţi la moarte şi executaţi la 1 iunie 1946.

1947: S-a născut poetul şi publicistul George Stanca.

 1955: S-a născut Nicolae Răzvan Mincu, sculptor, grafician, pictor şi poet.

1955: S-a născut la Craiova, atleta română  Florența Crăciunescu; 8 iunie 2008, București.

Florența Crăciunescu (1955-2008)

A început atletismul la aruncarea discului, la CSM Craiova, sub îndrumarea antrenorului Ionel Ghiță.

Cele mai valoroase rezultate le-a obținut în perioada 1973–1987, fiind componentă a Clubului Sportiv al Armatei Steaua București, antrenată de Dan Serafim.

A fost dublă campioană mondială universitară, în 1981 la București și în 1983, la Edmonton (Canada). În 1984, la Jocurile Olimpice de la Los Angeles, a cucerit medalia de bronz la aruncarea discului.

A fost distinsă cu titlul de Maestru Emerit al Sportului.

1961: S-a născut la Ploiesti, compozitoarea Mihaela Stănculescu-Vosganian, sotia omului politic de origine armeana, Varujan Vosganian.

Foto: Varujan Vosganian si  Mihaela Stănculescu-Vosganian

A absolvit secţia de compoziţie a Conservatorului „Ciprian Porumbescu” din Bucureşti, promoţia 1985, clasa profesoarei Myriam Marbe. In anul 2000 a primit titlul de doctor în muzicologie.

A fost asistent universitar la catedra de Contrapunct şi Fugă a Facultăţii de Compoziţie – Muzicologie – Pedagogie Muzicală a Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti (1991-1994) şi din 1994 lector universitar la aceeaşi catedră.

A fost bursiera a  International Composers Workshop Grant, Amsterdam – 1994 si British Association for Central and East European Grant, Londra: 1994, Huddersfield – 1994.

Este membră a Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România – secţia simfonică din 1990, membră în Consiliul Director UCMR-ADA din 2001, membră în International Alliance for Women in Music din 1995, membră în Consiliul Director SIMC – Societatea Internaţională de Muzică Contemporană – secţia română (din 1999)si preşedinte ARFA – Asociaţia Română a Femeilor în Artă din 2001.

Este fondatoare a Grupului de Muzică şi Dans Contemporan INTER-ART.si director fondator al stagiunii FORUM-ART. 

Intre aprecierile unor muzicieni, se remarca cea a compozitorului Theodor Grigoriu , care spunea :

„Cunosc şi alte piese ale compozitoarei şi, în toate toate, am observat această virtute pe care aş defini-o a unei inovaţii fireşti, structurale, ceea ce este foarte valoros… De aceea nădăjduiesc că ea va merge înainte, avansând cu toţi parametrii unei muzici…” (Theodor Grigoriu, din transmisiunea directă la Radio, a „Simfoniei a II-a” de Mihaela Vosganian, martie 2002).

 7 mai 1986: Este ziua in care  echipa de fotbal Steaua București  a cucerit Europa, devenind  prima echipă din România care se incorona  regină a fotbalului de pe batranul continent, câstigând Cupa Campionilor Europeni.

Elevii lui Emerich Jenei au eliminat pe rand formatii ca Vejle BK (1-1 si 4-1), Honved Budapesta (0-1 si 4-1), Kuusysi Lahti (0-0 si 1-0) sau RSC Anderlecht Bruxelles (0-1 si 3-0) si intalnea in marea finala celebra FC Barcelona. pe stadionul Ramon Sanchez Pizjuan, din orasul Sevilla.

Fenomenul Duckadam

Meciul s-a incheiat asa cum a inceput, cu scorul de 0-0, si invingatoarea urma sa fie decisa in urma executarii loviturilor de la 11 metri. A fost un duel al portarilor, Urruti versus Duckadam.

Primii au executat jucatorii romani. Majearu a sutat in partea dreapta, dar Urutti a ghicit coltul aparand primul penalti.Duckadam nu se lasa mai prejos si “scoate” si el penalti-ul catalanilor.

A urmat experimentatul Loti Boloni. Mijlocasul a sutat in partea stanga, insa Urruti a respins si aceasta minge. Duckdam se pregatea totusi sa intre in istorie, soctand al doilea penalti.

Marius Lacatus a fost cel care a deschis scorul la a treia serie de lovituri de departajare, cu un sut puternic, care a izbit mai intai transversala. Cateva minute mai tarziu, Duckadam a aparat  inca un penalti, al treilea.

Gabi Balint si-a luat un elan mare si a inscris cu un sut plasat, in coltul stang. Helmuth Duckadam plonja in stanga si apara al patrulea penalti consecutiv, intrand in Cartea Recordurilor.

La televiziunea romana, reporterul Teoharie Coca Cosma izbucnea strigand celebra replica “Suntem finalisti! Am castigat Cupa!”

Reacții in presa internațională :

“Nici macar din penalti” – El Mundo Deportivo.
“Fotbalistii catalani, sustinuti de 50 de mii de suporteri, au luptat mult, dar s-au lovit de apararea ferma a romanilor, invingatori merituosi” – EFE.
“Neasteptatul triumf al Stelei, care va fi legat intotdeauna de Duckadam, nu trebuie sa fie tratat ca o curiozitate” – Reuters.
“In Estul Europei s-a mai nascut o stea” – Gazzetta dello Sport.

Performanta Stelei de acum 25 de ani ramane unica in istoria fotbalului romanesc si, din pacate, se pare ca irepetabil…(Piatza net.ro).

1987: A fost anunţată  oficial, extragerea primelor cantităţi de ţiţei din subsolul marin al platoului continental românesc al Marii Negre

1990: Apare Decretul nr. 204 prin care Consiliul Provizoriu de Unitate Naţională a înfiinţat Unitatea Specială de Pază şi Protocol (USPP), în subordinea Ministerului Apărării Naţionale (în componenţa Brigăzii de Gardă), cu misiunea de a asigura protecţia şi paza demnitarilor români, precum şi a celor străini care vizitau România.

Odată cu promulgarea Legii nr. 51 / 26 iulie 1991 privind siguranţa naţională a României, USPP a căpătat denumirea de Serviciul de Protecţie şi Pază (SPP), devenind un organ de stat „cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale”

1990: A decedat prințul Andrei de Iugoslavia (n.28 iunie 1929).

Prince Andrew of Yugoslavia, portrait.jpg

Mama lui, Maria (Mignon)de România, fost a doua fiică a regelui Ferdinand al României (1865–1927) și a reginei Maria de Edinburgh (1875–1938).

1995: A murit Petru Rezuş, profesor de teologie (autor de lucrări de teologie fundamentală, dogmatică si  istoria Bisericii), prozator şi istoric literar; (n. 1913).

1999: Sanctitatea Sa Papa Ioan Paul al II-lea (1920-2005), a efectuat o vizită ecumenică în România (7–9 mai 1999) ; a fost prima vizită în ţara noastră, a unui Suveran Pontif, într-o ţară în care creştinii sunt în majoritate ortodocşi, la invitaţia patriarhului Bisericii Ortodoxe Române, Prea Fericitul Teoctist şi a Preşedinţiei României.

Imagini pentru Prea Fericitul Teoctist si Papa Paul al II-lea photos

Foto: Prea Fericitul Teoctist si Papa Paul al II-lea

2003: Academia de Ştiinte şi Literatură din Mainz a acordat Premiul de literatură pentru autori de limba germană pe 2003  urmatorilor scriitori: Cristoph Meckel, Harald Weinrich şi Herta Müller, cunoscută scriitoare originară din România.

Notes Toward a New Language: On Herta Müller by… | Poetry Foundation

Foto: Herta Müller

 2007: A decedat în urma unui stop cardio-respirator,  Octavian Paler, cunoscut prozator, eseist si un reputat jurnalist şi editorialist român.

 Convorbiri cu Octavian Paler, bun

Octavian Paler s-a nascut la data de 2 iulie 1926, intr-un mic sat numit Lisa, din jud. Brasov. Din 1949 a fost  angajat la Radiodifuziunea Română (corespondent special şi, apoi, redactor-şef adjunct la Redacţia Culturală) ; între anii 1965 şi 1968, director general al Televiziunii Române, primul organizator al Festivalului „Cerbul de aur”; mutat pe postul de director general adjunct la Radio, a răspuns de emisiunile muzical-culturale (1968-1970);

din 1970 a fost redactor-şef la cotidianul „România liberă”, fiind demis în august 1983, din motive politice.

A fost si un cunoscut analist politic si cultural român.

2012: Primul guvern al Romaniei condus de Victor Ponta  a fost validat de Parlament, fiind susţinut de Uniunea Social Liberală (USL), formată din Partidul Social Democrat şi Alianţa de Centru-Dreapta (Partidul Naţional Liberal şi Partidul Conservator), şi învestit oficial de preşedintele Traian Băsescu.

Victor Ponta, la 5 ani de la tragedia #Colectiv: Demisia mea n-a...

2017: A încetat din viață la Iași, criticul Dan Mănucă (20 mai 1938, Dolheștii Mari, Baia/Suceava – 7 mai 2017, Iași).

Istoric literar, traducător și profesor, a fost un reputat eminescolog și autor al unor lucrări de referință pe teme literare.

2018: A murit la București, scriitorul Marin Ioniță, jurnalist și profesor; (10 iulie 1929, Uliești, Dâmbovița).

2019: A încetat din viață scriitorul Carol Feldman,fost regizor, actor, traducător și jurnalist; (n.10 februarie 1937, Tulcea ).

Carol Feldman, actorul - BAABEL

Acest Cabinet a fost succesorul guvernului condus de Mihai Răzvan Ungureau, care pierduse  încrederea Parlamentului,  în urma unei  moţiuni de cenzură depuse de USL.

Guvernului Victor Ponta 1 a fost urmat, din 21 decembrie 2012, de Guvernul Victor Ponta 2, format ca urmare a victoriei USL la alegerile legislative din 9 decembrie 2012.

CALENDAR CREȘTIN ORTODOX

IZVORUL TĂMĂDUIRII ; Arătarea semnului Sfintei Cruci pe cer la Ierusalim

Izvorul Tamaduirii

Izvorul Tamaduirii

In vinerea din Saptamna Luminata, crestinii ortodocsi sarbatoresc  Izvorul Tămăduirii. Aceasta sarbatoare ne aduce aminte de una dintre minunile Maicii Domnului, petrecuta cu un orb. Inainte de a fi imparat, Leon cel mare a gasit intr-o padure un orb, care i-a cerut apa. La indemnul Maicii Domnului, Leon i-a dat orbului sa bea apa dintr-un izvor, iar orbul s-a vindecat de orbirea sa.

Pentru a multumi Maicii Domnului, cand a ajuns imparat, Leon cel Mare a ridicat in apropierea izvorului o biserica unde s-au savarsit apoi multe minuni.  Aceasta Biserica, situata in vechiul cartier Vlaherne, se mai vede si astazi in Istanbul.

Sarbatoarea Izvorul Tămăduirii s-a generalizat in Biserica Ortodoxa in timpul secolelor V – VI.

In toate bisericile si manastirile ortodoxe, dupa oficierea Sfintei Liturghii, se savarseste slujba de sfintire a apei, dupa o randuială adecvată Săptămânii Luminate. 

Mentionam ca exista mai multe modalitati de a reda in icoana praznicul „Izvorul Tamaduirii”. Insa, cea mai intalnita icoana este aceea care o prezinta pe Maica Domnului cu mainile ridicate in rugaciune sau Oranta, avand in fata un potir in care sta Mantuitorul Hristos copil – Emanuel – binecuvantand cu mana dreapta.

Hristos este Izvorul datator de viata. Maica Domnului, fiind mama Sa si unita intr-un mod deosebit cu El, primeste binecuvantarile Lui, inclusiv darul vindecarii de boli si devine si ea izvor al tamaduirii.

Arătarea semnului Sfintei Cruci pe cer la Ierusalim.

Aratarea semnului Sfintei Cruci pe cer la Ierusalim CrestinOrtodox.ro

Arătarea semnului Sfintei Cruci pe cer la Ierusalim s-a întîmplat în dimineaţa zilei de 7 mai 351, în timpul domniei împăratului Constantiu, fiul Sfântului Constantin cel Mare.

Crucea luminoasa s-a intins de la Golgota si pana la Muntele Maslinilor, pe o distanta de aprox. 9 km, strălucind mai tare decat soarele.

Sfanta Cruce a ramas pe cer timp de 7 zile.

O multime de oameni au iesit din casele lor si de la munca lor indreptandu-se spre biserici pentru a aduce slava lui Dumnezeu.

 Despre aceasta minune, Patriarhul Chiril al Ierusalimului i-a scris o scrisoare imparatului Constantiu, indemnandu-l sa paraseasca erezia ariana. Aceasta erezie, care nega divinitatea lui Hristos, era cauza a multe dispute teologice in cadrul imperiului.

Potrivit istoricului Sozomen, aceasta minune a dus la convertirea multor pagani si iudei la crestinism.

 De asemenea, mulţi eretici arieni au părăsit erezia, întorcându-se la Biserica Ortodoxa.

CITIȚI ȘI :

Bibliografie (surse):

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;
  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric;
  3. ro.wikipedia.org.;
  4. mediafax.ro;
  5. Istoria md.;
  6. worldwideromania.com;
  7. Enciclopedia Romaniei.ro;
  8. rador.ro/2015/ calendarul-evenimentelor;
  9. Cinemagia.ro.;

07/05/2021 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , | 2 comentarii

Dacă Europa și America nu vor reveni la o relație transatlantică intensă, Europa va deveni un apendice al Asiei

Henry Kissinger | Keynote Speaker | Speakers Corner | Speakers Corner

Foto: Henry Alfred Kissinger născut Heinz Alfred Kissinger (n. 27 mai 1923, Fürth, Bavaria) a fost secretar de stat al Statelor Unite și consilier pe probleme de securitate națională în timpul președinției lui Richard Nixon și a lui Gerald Ford. A jucat un rol cheie în diplomația mondială între 1969 și 1977. În anul 1973 i-a fost acordat, alături de generalul vietnamez Lê Ðức Thọ, Premiul Nobel pentru Pace pentru contribuția sa decisivă la încetarea devastatorului conflict din Vietnam.

Atunci când Henry Kissinger atingea culmile carierei sale, presa americană spunea despre consilierul pe probleme de securitate națională al președintelui Nixon că el este, de fapt, „adevăratul președinte”. Henry Kissinger a devenit un oficial de rang înalt al organizației evreiești B’nai B’rith și, de asemenea, membru al grupului Bilderberg și al Comisiei Trilaterale. Aparține Marii Loji francmasonice elvețiene Alpina, Clubului elitist Bohemian și este un membru al Cluburilor Phi Beta Cappa, Cosmos, Federal City și Century (Wikipedia.ro).

Kissinger: ”UE nu are identitate, va fi un apendice al Eurasiei

Cu câteva zile înainte de a face această afirmație, Kissinger i-a oferit un interviu directorului companiei Axel Springer, cel mai mare publisher din Europa, care deține ziarele Bild și Die Welt din Germania, precum și numeroase publicații în alte țări europene, din care http://www.napocanews.ro a selectat câteva răspunsuri:

”Ați spus că, dacă Europa și America nu vor reveni la o relație transatlantică intensă, Europa va deveni un apendice al Asiei? Considerați că există pericolul iminent să se întâmple asta acum?”, a fost întrebat Kissinger.

”Partea americană ar putea fi tentată – cu siguranță în perioada de imediat după pandemie – să creadă că poate opera în mod mai izolat, plecând de la propriile performanțe în lupta cu pandemia. Actuala administrație a făcut declarații utile, cu care sunt de acord, despre importanța reapropierii dintre America și Europa. Este important, însă nu cred că am găsit încă o nouă practică în relațiile atlantice. De multe ori, această revenire la legătura dintre America și Europa este definită ca o revenire la rolul de lider al SUA. Se pare însă că Europa nu mai caută acest lucru. Europa vrea autonomie, nu mai vrea să fie condusă. (…) Diferențele dintre Europa și America nu au apărut în timpul administrației Trump. Ele erau tot mai evidente în perioada anterioară, iar acest lucru era vizibil de ambele părți.

Consider că, în încercarea de a-și defini rolul global, Europa este tentată să-și asume o altă politică externă decât Statele Unite. Pe termen scurt, consecințele vor fi pozitive și pentru Europa, și pentru SUA. Însă pe termen lung, autonomia va duce la două lucruri. Va reduce Europa la statutul de apendice al Eurasiei. Iar astfel, Europa va fi mai preocupată de tensiunile generate de competiția dintre țările din Asia și țările din Orientul Mijlociu.

În acest caz, America ar deveni o insulă între Oceanele Atlantic și Pacific și va avea o politică externă tipică pentru statele insulare față de statele continentale, iar aceasta politică este de a-i asmuți pe cel slabi împotriva celor puternici. Asta înseamnă că America se va concentra tot mai mult pe scindarea lumii, nu pe construcția ei. Chira dacă separarea dintre Europa și America va fi una amicală, noi și Europa nu ar trebui să ne irosim energiile luptându-ne pentru definirea scopurilor comune. Nu trebuie să fim de acord asupra tuturor aspectelor, ci trebuie să avem un concept comun despre direcția strategică și istorică în care trebuie să meargă regiunile atlantice.

„Care ar trebui să fie viziunea europeană”, a mai fost întrebat Kissinger.

”UE nu a reușit încă să-și creeze o identitate politică și o conștiință politica. Deciziile se iau prin compromis, într-un mod administrativ, de la caz la caz. Din punctul meu de vedere, nu poate să existe o viziune pe care să o descriem drept europeană. De sute de ani, Europa a venit cu idei noi despre structurile politice și viziunile politice. Multe dintre marile idei despre libertate și democrație au venit din Europa. La acel moment, Europa era unită din punct de vedere filosofic. Acum, se pare că UE se poate concentra pe aspecte economice și tehnologice, nu însă și pe cele istorice. Or, dacă Europa vrea să participe la relațiile internaționale ca o singură entitate, va trebui să genereze idei care să fie aplicabile în circumstanțele europene, dar să aibă relevanță și pentru restul lumii. Visul meu pentru relația Europa-America a fost că vom fi capabili să stabilim o relație conceptuală unică, în care să existe diferențe tactice, dar care să nu fie definitorii pentru politica de pe fiecare parte a Atlanticului”.

07/05/2021 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | Lasă un comentariu

Statele Unite sprijină ideea suspendării temporare a brevetelor pentru vaccinurile anti-Covid, companiile farmaceutice se opun

Organizația Mondială a Sănătății cere statelor G7 să finanțeze vaccinarea împotriva coronavirusului la nivel global, într-un efort de accelerare a imunizării în toată lume. Foto: Profimedia Images

Statele Unite sprijină ideea suspendării temporare a brevetelor pentru vaccinurile anti-Covid. Washingtonul susține că vrea respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, dar consideră că acum este nevoie de orice măsură pentru a combate pandemia, scrie BBC, preluat de https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/sanatate/suspendarea-brevetelor-pentru-vaccinurile-anti-covid

„Este o criză sanitară globală, iar circumstanţele extraordinare ale pandemiei de COVID-19 îndeamnă la măsuri extraordinare”, a declarat reprezentanta americană pentru comerţ, Katherine Tai.

„Administraţia crede cu fermitatea în protecţia proprietăţii intelectuale, dar, pentru a pune capăt acestei pandemii, susţine ridicarea acestei protecţii pentru vaccinurile împotriva COVID-19”, a motivat ea, adăugând că Washingtonul participă „activ” la negocierile desfăşurate la Organizaţia Mondială a Comerţului pentru a permite ridicarea acestor brevete.

India și Africa de Sud sunt printre cele mai vocale țări care cer statelor producătoare de vaccinuri să împărtășească tehnologia acestora cu țările sărace, pentru a permite imunizarea a cât mai multor oameni.

Apelul lor este susținut de Organizația Mondială a Sănătății care a salutat decizia Administrației Biden.

De partea cealaltă, industria farmaceutică și-a anunțat dezamăgirea, față de anunțul administrației americane. Companiile farmaceutice susțin că suspendarea brevetelor nu va mări producţia de vaccinuri şi nu va oferi soluţiile necesare pentru combaterea crizei sanitare mondiale.

Ce ar însemna renunțarea?

Dacă este aprobată, spun susținătorii acestei idei, renunțarea la brevet ar permite creșterea producției de vaccinuri și ar crește accesibilitatea țărilor mai puțin bogate la doze de vaccin.

Multe țări în curs de dezvoltare au susținut că normele care impun țărilor să protejeze brevetele și alte forme de proprietate intelectuală sunt un obstacol în calea creșterii producției de vaccinuri și a altor produse necesare pentru combaterea pandemiei.

Îndemnaţi de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) să-şi manifeste solidaritatea în acest domeniu, membrii G7 (Statele Unite, Japonia, Canada, Germania, Franţa, Marea Britanie, Italia) au discutat miercuri la Londra despre modalităţile de a creşte asistenţa lor financiară sau de a împărţi dozele lor excedentare pentru a veni în ajutorul ţărilor sărace.

SUA vor începe negocierile cu Organizația Mondială a Comerțului pentru a încerca să se ajungă la suspendarea temporară a brevetelor. Acest lucru ar putea dura însă, deoarece deciziile OMC necesită un consens al tuturor celor 164 de membri.

Care au fost reacțiile?

Tedros Adhanom Ghebreyesus, șeful OMS, a numit decizia SUA „istorică” și a marcat „un moment monumental în lupta împotriva Covid-19”.

„Felicit Statele Unite pentru această decizie istorică în favoarea echităţii în vaccinare, acordând prioritate bunăstării tuturor persoanelor de pretutindeni în acest moment crucial. Acum, să mergem cu toţii rapid înainte, solidar, pentru a ne baza pe ingeniozitatea şi angajamentul oamenilor de ştiinţă care au produs vaccinurile COVID19 care salvează vieţile”, a scris pe Twitter directorul general al OMS.

Companiile farmaceutice și-au exprimat însă opoziția, insistând că brevetele nu sunt principalul obstacol în producția de vaccinuri și au avertizat că această inițiativă ar putea împiedica procesul de inovație.

Federația Internațională a Producătorilor și Asociațiilor Farmaceutice a numit această măsură „dezamăgitoare”.

Dr. Amesh Adalja, cercetător principal la Centrul Johns Hopkins pentru Securitatea Sănătății, a declarat pentru Reuters că renunțarea la brevet echivalează cu exproprierea de acest drept al proprietății a companiilor farmaceutice ale căror inovație și investiții financiare au făcut posibilă dezvoltarea vaccinurilor Covid-19.

07/05/2021 Posted by | FORUM | , , , , , | Un comentariu

%d blogeri au apreciat: