CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

ZIUA DE 4 MAI ÎN ISTORIA ROMÂNILOR


Ziua de 4 mai în istoria noastră

1646: Apare, la Iași, Cartea româneasca de invațatura de la pravilele impărătești și de la alte giudețe (sau Pravila lui Vasile Lupu), primul cod de legi tiparit in limba româna (şi unul dintre primele coduri de legi apărute într-o limbă naţională din Europa).

 A fost scrisă de mitropolitul Moldovei Varlaam Moțoc, având ca izvoare Legea agrară bizantină de la sfârșitul secolului VII și începutul secolului VIII și o lucrare a lui Prospero Farinacci.

Foto: Tipărituri vechi românești: Pravila lui Vasile Lupu

„Carte romănească de învățâtură de la pravilele înpărâtești și de la alte giudeațe, cu dzisa și cu toată cheltuiala lui Vasile Voivodul și Domnul Țărâi Moldovei, di în multe scripturi tâlmăcită di în limba ilenească, pre limba româniască. În Tipariul Domnesc s-au tipărit în mănâstirea a Trei S(fe)ti(te)le în Iași, de la Hristos” 1646.

Va fi urmata, în 1652, de Codul muntenesc „Îndreptarea legii”, tipărit la Târgovişte.

Traducătorii celor două cărţi sunt Eustratie logofătul şi Daniil Andrei Panonianul (Ardeleanul).

1837: S-a  născut la Iași juristul, omul politic si publicistul român, Theodor G. Rosetti, descendent al unei vechi familii boiereşti ; (d. 17 iulie 1923, București).

Unele surse (http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Theodor_Rosetti) dau ca dată a naşterii 5 mai 1837.

Banca Naţională a României - Theodor Rosetti

 A studiat Finanțele și Științele politice la Lvov și Viena și Dreptul la Paris, unde a luat licența în Drept. În 1860 a fost numit judecător la tribunalul din Iași; a fost apoi prefect de Vaslui și profesor la Facultatea de Drept a Universității din Iași.

În anul 1863, împreună cu P.P. Carp, Titu Maiorescu, Vasile Pogor și Iacob Negruzzi, a pus bazele societății culturale Junimea și ale revistei sale, Convorbiri literare, pe care a condus-o timp de 28 de ani (1867–1895). A făcut parte din comitetul de redacție al ziarului Timpul

A fost ministru în mai multe rânduri ; prim-ministru (1888-1889), presedinte al Senatului României, guvernator al Băncii Naţionale (1890-1895.

S-a numărat printre fondatorii Societăţii literare „Junimea” si a fost  membru de onoare al Academiei Române din 1891. Este cunoscut pentru lucrările: Despre direcțiunea progresului nostru și Mișcarea socială la noi .

La Consiliul de coroană din 3 august 1914, ca fost conducător al guvernului României, Theodor Rosetti, unul dintre cei doi decani de vârstă ai Consiliului, alături de P.P. Carp, s-a pronunțat pentru neutralitate:

Să stăm deci liniștiți la o parte, să ne vedem de nevoile și de necazurile noastre și să ne căznim să păstrăm ceea ce cu atâta trudă am agonisit. […] decât să ne avântăm într-un război contra simțământului public, mai bine să rămânem neutri”. 

 1840: S-a născut la  Bălțații de Mijloc/Dumbrava, Mehedinți, chirurgul şi profesorul Constantin Dimitrescu-Severeanu,  întemeietor de învăţământ chirurgical, iniţiatorul chirurgiei viscerale  româneşti; (m. 2 decembrie 1930, București).

Între 1857–1864 a urmat Școala Națională de Medicină din București, fiind studentul lui Carol Davila și apoi Facultatea de Medicină din Paris. 

Constantin Dimitrescu-Severeanu (1840-1930)

A fost profesor la Facultatea de medicină din București și a practicat chirurgia la spitalul Colțea.

Are meritul de a fi format o școală chirugicală modernă, în a doua jumătate a secolul XIX.

A înființat Gazeta medico-chirugicală (1870) și a contribuit la întemeiarea revistei Progresul medical român.

A fost unul dintre primii medici care au introdus antisepsia listeriană în medicina românească, iar în 1897 a început să utilizeze razele X în chirurgie.

A realizat prima splenectomie din țară (1873), a propus o metodă nouă de operare a buzei de iepure, a înființat un laborator de intrumente medicale și un laborator de radiologie la spitalul Colțea (1896).

1848: Se desfășoară  Adunarea românilor din comitatul Caraş, la Lugoj, unde se revendică drepturi naţionale şi autonomia bisericii ortodoxe române din Banat şi Crişana.

La 4 mai / 16 mai – 5 / 17 mai 1848 are loc Adunarea românilor din comitatul Caraş, cu participarea unor moldoveni şi munteni, la Lugoj, unde se revendică drepturi naţionale şi autonomia bisericii ortodoxe române din Banat şi Crişana.

  1856: S-a născut în comuna Deleni, jud Iasi, scriitorul  și folcloristul  român Theodor Dimitrie Speranția (numele la nastere: Theodor Dimitrie Nădejde); (d. 9 martie 1929, București).

Dimitrie Theodor Sperantia

Si-a inceput  studiile superioare la seminarul „Veniamin Costachi” din Iasi, pe care-l paraseste sub influenta ideilor socialiste. Se inscrie la Facultatea de Stiințe si la Facultatea de Litere si Filosofie a Universității din Iași.

Urmează studii de filosofie la Universitatea  din Liege, unde iși va da doctoratul în litere și filosofie (1886).

Scoate impreuna cu fratii Nadejde si cu doctorul  Russel ziarul socialist Besarabia. A fost membru al Cercului socialist din Iasi (1880).

Impreuna cu Z. C. Arbore si St. Besarabeanu scoate revista Amicul copiilor (1891).   Cunoaste miscarea folcloristica europeana si se introduce in cercetarea comparatista.

Stabilit la Bucuresti, tine la Universitate  un curs de folclor in calitate de docent privat (Lamuriri asupra literaturii romane culte si populare. Lectiune de deschidere tinuta la 27 ianuarie 1906 la Facultatea de Litere din Bucuresti) si un curs liber de Istoria teatrului.

Debuteaza cu versuri la Perdaful (1873).

Colaboreaza la ziarele Adevarul, Convorbiri literare, Dimineata, Drepturile omului, Familia, Graiul nostru, Literatura si arta romana. Munca literara si stiintifica, Noua revista română. Rampa, Revista nouă. Universul literar etc.

Editeaza publicatii proprii: Cascavalul, Tamiia, Revista copiilor s. a.

S-a numărat printre întemeietorii şi primii colaboratori ai revistei „Contemporanul” (1881-1888); datorită strădaniilor sale, în 1901 s-au pus, în Bucureşti, bazele primului muzeu etnografic; a fost  membru corespondent al Academiei Române din 1891.

1875, 4/16: S-a născut in comuna Zavoieni, jud. Valcea, Dumitru Drăghicescu, filosof, sociolog, diplomat şi om politic liberal;(m. 14 septembrie 1945).

A urmat cursurile Facultatii de Drept din București, si  a frecventat simultan și cursurile Facultatii de Filosofie.

În ianuarie 1901, după trecerea examenului de licență   a plecat la Sorbona, în vederea obținerii doctoratului în sociologie. În 1904,  îsi susține teza de doctorat sub conducerea lui Durkheim, fiind primul român titrat la Paris în sociologie.

In aprilie 1905 a fost numit conferențiar la catedra de sociologie a Universității din Bucuresti, unde a funcționat până în anul 1910, iar intre 1916 – 1918 s-a aflat la Paris, pentru a promova interesele României în occident.

După terminarea primului război mondial s-a aflat alături de Nicolae Titulescu la Liga Naţiunilor Unite.

A fost membru al grupului de recunoaștere a drepturilor românilor de a avea un stat național în granițele lor etnice la „Congresul naționalităților”, ținut la Roma, între 9 – 12 aprilie 1918, obținând din partea reprezentantilor tuturor națiunilor participante acordul ferm de a se recunoaște românilor dreptul la unitatea în granițele lor etnice și de a fi în continuare considerați ca parteneri ai coaliției beligerante.

A fost ambasador al României în Mexic (1934-1936),  primul trimis român într-o ţară latino-americană.

1888: S-a născut la Buzău, baritonul  român Aurel Costescu–Duca, actor și profesor universitar, unul dintre fondatorii Operei Române; (d.9 august 1955, București).

 A studiat la Conservatorul din București cu D. Popovici-Bayreuth și apoi la Milano. 

Aurel Costescu-Duca (1888-1955)

A debutat la București în trupa italiană de operă Castellano. După remarcabilul său debut i s-au deschis larg porțile operelor din București, Zagreb, Viena, Zurich, Bratislava și Budapesta.

În perioada de vîrf a carierei sale, marele cîntăreț s-a întors la București pentru a osteni, împreună cu alți confrați, la înființarea Operei Române la data de 8 decembrie 1921.

La reîntoarcerea în țară, a activat în diferite formații temporare de operă, organizate la București, până la înființarea Operei Române, fiind apreciat ca un interpret remarcabil, fruntaș al scenei lirice românești.

A pregătit la Conservatorul din București mai multe generații de artiști de operă .

1891: 4/16 mai – A murit in localitatea Florica, jud.Arges, Ion C. Brătianu, om politic român, fondatorul Partidului Naţional- Liberal  Român (1875), pe care l-a condus până la sfârşitul vieţii si unul dintre întemeietorii României moderne ; a fost membru de onoare al Academiei Române.

Portretul lui Ion C. Brătianu de George Demetrescu Mirea

Ion C. Brătianu a fost prim-ministru al României în perioada 24 iulie 1876 – iulie 1881; (n. 2 iunie  1821, Piteşti, România).

1903: A murit la București, chimistul Alfons Oscar Saligny, fratele celebrului inginer Anghel Saligny, iniţiator al primului laborator din Bucureşti destinat cercetărilor de control asupra materialelor de construcţii şi tehnologiei materialelor pentru căile ferate și  membru corespondent al Academiei Române din 1902; (n. 3 aprilie 1853, Focșani)

1920: Prin Decretul-lege nr. 1693/4 mai 1920, s-a stabilit celebrarea Zilei Eroilor în Ziua Înălțării Domnului.

Ziua Eroilor | e-communio.ro

La propunerea Sfîntului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, de a se oficia slujba parastasului și pomenirea eroilor în toată țara, s-a stabilit ca în România să fie sărbătorită în fiecare an Ziua Eroilor cu prilejul zilei Înălțării Domnului. În această zi, după Liturghie, sunt oficiate slujbe de pomenire a eroilor neamului românesc în toate catedralele, bisericile, mănăstirile, cimitirele, troițele și monumentele închinate acestora din țară și din străinătate.Pomenirea eroilor a fost interzisă din 1948.

Ca urmare a conjuncturilor politice, prin Decretul nr. 71/1948, Ziua Eroilor a fost stabilită pe data de 9 mai, abrogându-se prevederile anterioare. Decretul nr. 117/1975 privind regimul mormintelor și operelor comemorative a menținut reglementarea care prevedea ca data de 9 mai să fie considerată Ziua Eroilor, sărbătorindu-se cu prilejul Zilei Independenței de Stat a României și a Victoriei asupra Fascismului. După 1990, ca urmare a demersurilor Ministerului Apărării Naționale, Ziua Eroilor nu s-a mai sărbătorit la 9 mai, ci de Ziua Înălțării Domnului.

1921: S-a nascut dirijorul, compozitorul și profesorul  universitar român Mircea Basarab; (d. 29 mai 1995, București).

Mircea Basarab (1921-1995)

A debutat în compoziție la sfârșitul anilor 1940. A scris lucrări pentru orchestră, printre care se numără două concerte, pentru vioară (1952) și pentru oboi (1960), muzică de cameră, piese vocale și muzică de film.

Și-a început cariera pedagogică în 1951 la Conservatorul din București, unde a predat până în 1964 cursuri de orchestrație, citire de partituri și dirijat orchestral în calitate de lector, asistent și apoi profesor asociat.

A fost dirijor permanent al Filarmonicii de Stat „George Enescu” din București, funcție pe care a avut-o până în 1986, la pensionare. Din 1964 a fost timp de cinci ani directorul aceleiași filarmonici.

A participat alături de orchestre românești și din străinătate la numeroase turnee, desfășurate în  Argentina, Austria, Belgia, Franța, Germania, Italia, Irlanda, Japonia, Luxemburg, Regatul Unit ș.a.

A fost membru în juriile unor festivaluri muzicale din România și de peste hotare. A publicat articole și a prezentat emisiuni radiofonice și de televiziune.

1922:  S-a nascut laPitești, Vlad Mușatescu , autor de romane poliţiste si umorist român membru al Uniunii Scriitorilor din România ; (d.4 martie 1999, București).

Vlad Mușatescu (1922-1999)

A debutat ca prozator în paginile revistei Universul literar, cu nuvela Maruca Schiavoni (1942). A devenit secretarul editurii ABC din Craiova, unde și-a publicat și primele cărți (pentru copii): Bobby Felix Făt-FrumosMagdalena și TîrțoiPogonici Ariciul, dar și primul primul său roman, La Sud de Lacul Nairobi (1945).

A fost redactor la ziarele craiovene ÎnainteSituația, director al editurii bucureștene Europolis, șef tehnic, redactor artistic, machetator la diverse edituri și reviste precum FlacăraGazeta literară și Cinema.

Alte scrieri: De-a v-ațiascunseleaDe-a baba oarbaContratimpAventuri aproximative.

 1925: S-a născut Paul H. Stahl, etnosociolog francez de origine română stabilit în Franţa în 1969, fiul sociologului Henri H. Stahl şi frate cu scriitoarea Henriette Yvonne Stahl;a fost  membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1993; (m. 2008).

Paul H. Stahl (1925-2008)

A urmat Facultatea de Filosofie, specialitatea Sociologie la Universitatea București (1944–1948). 

A fost director adjunct la Centrul de Cercetări Psiho-Medico-Pedagogice din București, cercetător la Institutul de Istoria Artei, șef de secție și director la Institutul de Studii Sud-Est Europene. În 1969 s-a stabilit în Franța, unde a fost numit director de studii la École des Hautes Études en Sciences Sociales din Paris și profesor la Universitatea „René Descartes” (Sorbona), unde a organizat primul sector de sociologie și etnologie a Europei.

A efectuat cercetări și anchete în 19 țări, cele mai multe în România. Rezultatele studiilor sale s-au concretizat în numeroase lucrări: Arhitectura din Muzeul SatuluiArta populară românească: ceramicaArhitecturapopulară românească (5 vol.), Planurile caselor românești țărăneștiFolclorul și arta populară româneascăComunità di villaggio e comunità familiarinell’Europa del ’800 (3 vol.), Household, Village and Village ConfederationHistoire de la décapitationLe radici di unavalle alpina, antropologia storica e sociale della Val TartanoName and Social StructureExamples from Southeast EuropeFamilia și școala.

Contribuții la sociologia educațieiCum s-a stins Țara Vrancei, etc. La Paris a editat publicațiile științifice Études et Documents Balkaniques et Méditerranéens (vol. 1–26) și Sociétés Européennes (vol. 1–23), unele numere fiind consacrate în întregime României. A fost membru al Laboratorului de Antropologie Socială din Paris și membru fondator al Societății pentru Studiul Regiunilor de Munte din Italia. A fost distins cu Ordinul Palmes Académiques (1986).

1927: Se infiinţeaza Institutul  de Cercetări şi Staţiuni Agronomice din România, prin Decretul Regal nr. 1205, promulgat de regele Ferdinand (organizator şi primul director, Gheorghe Ionescu-Siseşti).

Institutul de Cercetări şi Staţiuni Agronomice din România (1927)

   În anul 1932, legea se completează, stabilindu-se secţiile ce compun institutul, scopul acestora, obiectivele, precum şi înfiinţarea, în diferite regiuni ale ţării, a staţiunilor agronomice, viticole, horticole, sericicole, agricole şi a unor staţiuni speciale pentru ameliorarea plantelor. Totodată, în această lege, la art. 9, se prevedeau şi suprafeţele de teren cu care se dota institutul, cu specificarea expresă:

„Toate terenurile, toate clădirile şi întreg inventarul aflate azi în folosinţa Institutului, a staţiunilor şi laboratoarelor ce depind de el, trec în deplina proprietate a Institutului de Cercetări Agronomice. Terenurile şi clădirile  Institutului sunt inalienabile şi nu se vor putea înstrăina nici în total, nici în parte”.

Potrivit legii, I.C.A.R. înfiinţează staţiuni în diferite regiuni ale ţării cu scopul de a executa cercetare ştiinţifică şi de a aplica rezultatele obţinute, de îndrumare a cultivatorilor din regiunile respective, de aplicare a legilor speciale referitoare la controlul seminţelor, la folosirea insecto-fungicidelor şi examinarea produselor agricole. 

Din 1962, s-a numit Institutul de Cercetări Agricole, iar din 1969, Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice.

1931: Se constituie la Bucuresti sub conducerea lui Theodor Fisher si avandu-l ca presedinte de onoare pe Adolf Stern, Partidul Evreiesc din Romania, avand drept scop promovarea intereselor populatiei evreiesti si implicarea ei activa in viata politica a tarii.

Partidul, care a fost susţinut numai de o parte a evreilor, se pronunta pentru ramanerea in tara a populatiei evreiesti si a obţinut rezultate electorale modeste.

In 1938 acest partid si-a  incetat activitatea.

 Potrivit recensământului din 1930, minorităţile naţionale din România reprezentau 28,1% din totalul populaţiei, fiind  înregistraţi 728.115 3 evrei, reprezentând 4%, din totalul populaţiei țării noastre.

1933: Apare la Cluj, lunar, revista de cultură Gînd Românesc, editată de Astra. Revista Gînd Românesc va apărea pînă în aprilie 1940, fiind editată de Ion Chinezu.

 1940: S-a născut Grigore (Constantin) Bostan, folclorist şi scriitor român din Ucraina; s-a preocupat de studierea comparată a folclorului românesc, de cercetarea moştenirii literare româneşti din Bucovina şi a literaturii contemporane din această zonă; (m. 17 noiembrie 2004, Cernăuți).

Grigore Bostan (1940-2004)

A fost membru al Uniunilor Scriitorilor din România, Republica Moldova și Ucraina, membru de onoare din străinătate (din 1991) al Academiei Române și membru (din 1993) al Academiei Școlii Superioare din Ucraina. 

A fost profesor de literatură română și universală, șef al Catedrei de filologie română și clasică la Universitatea din Cernăuți.

1950: S-a născut in Bucuresti, Anghel Iordănescu, fost jucător de fotbal şi antrenor, selecţionerul echipei naţionale de fotbal a României (1993-1998; 2002-2004).

A debutat ca antrenor la Steaua București, în 1985, ca secund al lui Emeric Jenei. În această calitate, dar și ca jucător, și-a adus contribuția la câștigarea Cupei Campionilor Europeni în 1986.

Imagini pentru Anghel Iordănescu,photos

A fost senator de Ilfov din partea UNPR si actualul selecționer al echipei naționale de fotbal a României, fiind la cel de-al treilea mandat la conducerea cestei echipe.

În data de 5 septembrie 1994 a fost avansat la gradul de general (M.A.N.) A fost trecut în rezervă cu acest grad, la data de 15 iulie 1998.

  A fost selecționer al echipei naționale de fotbal a României, având trei mandate la conducerea acestei echipe. A fost decorat cu Ordinul Meritul Sportiv Clasa a II-a (2008).

1951: A încetat din viață Aurelian Pană (20 septembrie 1880, Marsilieni, Ialomița – 4 mai 1951 închisoarea Gherla).

Om politic de dreapta, a fost ministru al Agriculturii și Domeniilor și președinte al sindicatului agricol, ucis în vremea prigoanei comuniste.

 1955: S-a stins din viață la Paris, marele compozitor roman George Enescu (n. 19 august 1881, Liveni, Botoșani ). NOTĂ: Dicţionarul Membrii Academiei Române 1866-1999 dă ca dată a morţii sale, 5 mai 1955.

Compozitor, violonist, pedagog, pianist și dirijor,  George Enescu este  pe bună dreptate considerat cel mai mare muzician român.
Debutul, în calitate de compozitor, îl face în ziua de 6 februarie 1898 în cadrul Concertelor Colonne din Paris cu Suita simfonică Poema Română, op. 1.

Admirat de Regina Elisabeta a României (Carmen Sylva) era deseori invitat să execute piese pentru vioară în Castelul Peleș din Sinaia.

Enescu a pus pe note câteva dintre poemele reginei  Elisabeta  a României (Carmen Sylva).

Din primii ani ai secolului XX datează compozițiile sale mai cunoscute, cum sunt cele două Rapsodii Române (1901-1902), Suita Nr. 1 pentru orchestră (1903), prima sa Simfonie (1905), Șapte cântece pe versuri de Clément Marot (1908).

Activitatea sa muzicală alternează între București și Paris, întreprinde turnee în mai multe țări europene, avînd parteneri prestigioși ca Alfredo Casella, Louis Fournier.

În timpul Primului război mondial rămâne în București, iar după război își va continua activitatea împărțită între România și Franța.

De neuitat au rămas interpretările sale ale Poemului pentru vioară și quartet de corzi de Ernest Chausson și ale Sonatelor și Partitelor pentru vioară solo de Johann Sebastian Bach. Dirijează orchestrele din Philadelphia (1923) și New York (1938), în timpul călătoriilor sale în Statele Unite.

Printre elevii săi se numără violoniștii Christian Ferras, Ivry Gitlis, Arthur Grumiaux și Yehudi Menuhin.

Acesta din urmă, virtuoz cu o profundă cultură umanistă, a păstrat un adevărat cult și o profundă afecțiune pentru Enescu, considerându-l părintele său spiritual.

„Pentru mine, Enescu va rămîne una din veritabilele minuni ale lumii. (…) Rădăcinile puternice și noblețea sufletului său sunt provenite din propria lui țară, o țară de inegalată frumusețe.” (Yehudi Menuhin)

În anii 1921-1931 lucra la opera Oedip, monumentală creație dramatică și muzicală, care abia în ultimii ani a început să se impună pe scenele teatrelor de operă din lume.

A dedicat-o Mariei Tescanu Rosetti (fostă Cantacuzino), cu care se va căsători mai tîrziu.

Premiera operei Oedip a avut loc la Paris pe 13 martie 1936 și s-a bucurat de un succes imediat.

Primul bariton care l-a interpretat pe Oedip pe scena operei din Paris, a fost Andre Piernet.

1955 : S-a nascut Mihaela Runceanu, profesoara de muzica si solista de muzica usoara; (d. 1 noiembrie 1989); “De-ar fi sa vii”, “Fericirea are chipul tau”.

 1959: S-a născut sculptorul şi profesorul Darie Dup, Doctor în Arte Vizuale, personalitate de prim rang a artei românești.

1964: S-a născut la Florești în RSS Moldovenească, poetul, și scriitorul Vitalie Ciobanu, critic literar și publicist român din Republica Moldova, membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (din 1992) și al Uniunii Scriitorilor din România (din 1993), precum și membru al Grupului pentru Dialog Social, din 2004. Opere: Schimbarea din strajăMomentul adevăruluiAnatomia unui faliment.

Vitalie Ciobanu, autor la Semn din Carte

 1965: Apare Decretul de constituire a Teatrul „Ion Creangă” din Bucuresti. Inaugurarea Teatrului a avut loc la 24.XII.1964 cu premiera „Harap Alb”, în regia lui Ion Lucian, directorul noului teatru.

Teatrul Ion Creangă (1965)

Tot în 1965 a luat ființă Asociația Internațională a Teatrelor pentru Copii și Tineret, ASSITEJ, din care face parte și Teatrul Ion Creangă, România fiind una dintre țările fondatoare.

1976 : S-a născut la Năvodari, Constanța, compozitorul și cântărețul de muzică ușoară Laurențiu Duță.

A studiat ti chitara clasică și pianul. În anul 1993 s-a lansat muzical cu melodia Cifre; ulterior a participat la Festivalul de Muzică Ușoară Mamaia.

În anul 1997, Laurențiu Duță a format împreună cu Viorel Sipoș și Mihai Budeanu, formația 3rei Sud-Est. Primul lor single Ai plecat, a intrat în topuri.

După o carieră de 11 ani,este principalul compozitor al celor 12 albume lansate de trupă.

 1977: A decedat, poetul şi traducătorul Dragoş Vrânceanu; a tradus în limba română din literatura italiană din Benvenuto Cellini, Giovanni Pascoli, Eugenio Montale, Mario Luzi, Enrico Emanuelli, Carlo Bo ş.a.

  A tradus în limba italiană din Mihai Eminescu, Maria Banuş, Eugen Jebeleanu şi Mihai Beniuc, fiind un intermediar activ între cultura română şi cea italiană; (n. 1907).

1981: A murit Iosif Cassian-Mătăsaru, traducător din poezia şi proza germană, tatăl poetei Nina Cassian; (n. 1896).

1992: La Strasbourg s-au  deschis lucrarile celei de-a 44-a sesiuni a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei, la care Romania participa ca invitata speciala.

1993: A fost semnat de Guvernul  României şi de Comisia Comunităţilor Europene, programul indicativ de asistenţă PHARE pentru România.

2009:  In România, Senatul a aprobat Ordonanţa de urgenţă care prevedea că preşedintele acestui for îndeplineşte și funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

2018: A decedat la Cluj-Napoca, luptătoarea anticomunistă română Doina Cornea (n. 30 mai 1929, Brașov). A fost asistentă universitară la catedra de limba franceză din cadrul Facultății de Filologie a Universității Babeș-Bolyai.

În 1980 a realizat primul „samizdat” (distribuit prin rețele de prieteni), Încercarea labirintului, urmat de alte patru traduceri-samizdat (din limba franceză), cărora le-a scris note și prefețe: Petru Gherman, Ieremia Valahul, Lao-tse, Tao te king, Gabriel Marcel, Dreptate și Adevăr, Ștefan Lupașcu, – partea de Trialog din Omul și cele trei etici ale sale. Între 1982 și 1989 a difuzat 31 de texte și proteste prin radio „Europa Liberă”. În 1983 a fost destituită de la universitate și supusă unor anchete, interogatorii, bătăi, amenințări.

Urmărirea ei politică a fost coordonată de colonelul de securitate Alexandru Pereș.Împreună cu fiul ei, Leontin Horațiu Iuhas, a răspândit 160 de manifeste de solidaritate cu muncitorii din Brașov răsculați la 15 noiembrie 1987, ambii fiind arestați pentru 5 săptămâni (noiembrie-decembrie 1987).

A murit Doina Cornea, fostă disidentă a regimului comunist

În septembrie 1988, printr-o scrisoare deschisă adresată papei Ioan Paul al II-lea, scrisoare difuzată de Radio Europa Liberă, a solicitat împreună cu alți cinci intelectuali clujeni scoaterea Bisericii Române Unite cu Roma din ilegalitate.

A fost urmărită permanent până la 21 decembrie 1989. A participat la manifestația stradală de la Cluj din 21 decembrie 1989, sub gloanțe.

După 22 decembrie 1989, a fost cooptată în Consiliul Frontului Salvării Naționale, organism din care și-a dat demisia la 23 ianuarie 1990, din cauza transformării FSN în partid politic și a reminiscențelor comuniste ale acestuia.

A fondat (împreună cu alții, devenind apoi președintă) Forumul Democrat Antitotalitar din România (6 august 1990, la Cluj), ca o primă mișcare de unificare a opoziției democrate, din care s-a format mai târziu Convenția Democrată din România (CDR).

A fost membră fondatoare a Grupului pentru Dialog Social, a Alianței Civice și a Fundației Culturale ”Memoria”.

CALENDAR CREȘTIN ORTODOX

Sfânta Muceniţă Pelaghia

Sfanta Mucenita Pelaghia

Sfânta Pelaghia s-a născut în cetatea Tars, din părinti păgâni. Auzind despre Hristos, alege sa paraseasca credinta in idoli. In acea vreme soseste in Tars imparatul Diocletian (284-305). In timpul sederii imparatului aici, fiul acestuia s-a indragostit de Pelaghia.

Cand mostenitorul imperial afla ca Pelaghia a primit botezul crestin restin, s-a sinucis.

Mama sa a denuntat-o imparatului pentru judecata. Imparatul a fost captivat de frumusetea Sfintei Pelaghia si a incercat sa o convinga sa renunte la religia ei, promitandu-i toate bunurile de pe pamant daca ii va fi sotie.

Sfanta Pelaghia a refuzat oferta imparatului cu dispret, spunandu-i: „Esti nebun, imparate, sa-mi spui mie acestea. Nu-ti fac voia si urasc casatoria murdara pe care mi-o propui pentru ca eu il am pe Hristos Mire, Imparatul Cerurilor”.

In urma acestor cuvinte, imparatul a poruncit sa fie arsa de vie in vapaia focului aprins intr-un vitel de metal.

Pelaghia s-a insemnat cu semnul sfintei cruci, a rostit rugaciuni de slava lui Dumnezeu și intrand in foc, s-a topit precum ceara. Așa a luat cu cinste mucenicia Sfânta Pelaghia.

CITIȚI ȘI:

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2020/05/04/o-istorie-a-zilei-de-4-mai-video-2/

Bibliografie (surse):

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;
  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric;
  3. ro.wikipedia.org.
  4. mediafax.ro;
  5. Istoria md.
  6. worldwideromania.com;
  7. Enciclopedia Romaniei.ro
  8. rador.ro/2015/ calendarul-evenimentelor
  9.  tiparituriromanesti.wordpress.com
  10. Cinemagia.ro.

04/05/2021 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

3 comentarii »

  1. A republicat asta pe Octavpelin's Weblog.

    Apreciază

    Comentariu de octavpelin | 04/05/2021 | Răspunde

  2. […] ZIUA DE 4 MAI ÎN ISTORIA ROMÂNILOR […]

    Apreciază

    Pingback de ZIUA DE 4 MAI ÎN ISTORIA ROMÂNILOR | Ciprian I. Bârsan | 04/05/2021 | Răspunde

  3. A republicat asta pe Cronopedia.

    Apreciază

    Comentariu de Ioan M. | 04/05/2021 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: