CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

ZIUA DE 15 APRILIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR


Ziua de 15 aprilie în istoria noastră

1495: Voievodul Radu cel Mare urcă pe tronul Munteniei.

Radu Cel Mare (1495)

Radu cel Mare (1467 – 23 aprilie 1508), era fiul domnitorului Vlad Călugărul.

A domnit împreună cu tatăl sau din 1492 și apoi l-a succedat, începând din 15 aprilie 1495 și până la moarte.

În timpul domniei sale a fost introdus tiparul în Țara Românească și a fost tipărită prima carte, Liturghierul lui Macarie în limba slavonă (1508).

Principala sa ctitorie este Mănăstirea Dealu, lângă Târgoviște.

 1641: Mitropolitul Varlaam al Moldovei a înființat la Iași, prima școală de muzică bisericească.

1647: La tipografia Mănăstirii Dealu din Târgoviște, ctitorie a voievodului muntean Radu cel Mare s-a tipărit cartea Urmarea lui Hristos.

Urmarea lui Hristos -pagina de titlu (1647)

A fost tradusă din latină în slavonă și tipărită de boierul cărturar Udriște Năsturel (cumnatul domnului muntean Matei Basarab),după cartea lui Thomas Kempis, De imitatione Christi (Imitațiunea lui Cristos / Urmarea lui Hristos).

În predoslovia (prefața) cărții, dedicată mitropolitului Varlaam al Moldovei, Udriște Năsturel afirma latinitatea limbii române.

1690: A murit la Făgăraș, nobilul ungur Mihai Apafi I, principe al Transilvaniei între 1661–1690; (n.3 noiembrie 1632, Gherla).

Capodopere :: Numismatica :: Moneda de 100 de ducați emisă de Mihail Apafi

1762: Împărăteasa Austriei, Maria Tereza, semnează Decretul imperial privind înfiinţarea miliţiei naţionale grănicereşti, în urma căruia iau fiinţă regimentul II românesc de la Năsăud şi regimentul I românesc de la Orlat.

În urma decretului imperial, au luat ființă pe lângă cele două regimente de grăniceri români, două regimente de grăniceri secui, un regiment de dragoni români și un regiment de husari secui. Regimentul I de Graniță de la Orlat (Walachen Grenzinfanterieregiment) a reprezentat un corp de armată constituit în cadrul Graniței Militare din Transilvania, Siebenbürgische Militärgrenze, înființat în 1764 de catre autoritățile imperiale pentru a servi drept cordon sanitar la frontiera sudica a Transilvaniei.

Al doilea Regiment Valah de Infanterie Grănicerească nr. 17 de la Năsăud, (2. Walachen Grenzinfanterieregiment) cunoscut și ca Districtul Grăniceresc Năsăudean, a fost o unitate militară constituită aproape integral numai din românii din această zonă.

1812: S-a născut la iași, vorniceasa Maria Burada, prima femeie din Moldova care a tradus piese de teatru; d.11 februarie 1886, Iași.

Vorniceasa Maria Burada. Pictură de Giovanni Schiavoni (1812-1866)

A fost fiica Ioan Isăcescu și a primit o educație aleasă în familie (cunoștea limbile greacă, franceză, rusă, germană). În 1847 a tălmăcit melodrama în patru acte Clopotarul de la Sf. Pavel de J. Bouchardy.

Piesa, care s-a jucat la Iași la 15 martie 1848, a stârnit un larg ecou în publicul ieșean din preajma anului revoluționar 1848.

A înființat și a condus un pension de fete la Iași (1831), primul de acest fel pe teritoriu românesc

1821:  S-a născut in localitatea Frâua din Transilvania, profesorul şi revoluţionarul paşoptist  Ioan Axente Sever; (m. 15 august 1906, Brașov).

A  fost  unul dintre conducătorii mișcării de eliberare națională a românilor din Transilvania în timpul Revoluției de la 1848.

Fiu de țăran, născut în Transilvania, a studiat teologia și filozofia la Blaj, după care s-a mutat la Bucureșt

La izbucnirea revoluției era profesor de latină și romănă, la Colegiul Sf. Sava din București.

A luat parte la revoluția de la 1848 din București și împrejurimi, unde a avut rolul de a face cunoscute idealurile revoluționare printre țărani. În august 1848 s-a întors în Transilvania, unde a participat la a treia adunare de la Blaj din septembrie. A participat alături de Avram Iancu la rezistența din Munții Apuseni.

Axente Sever a fost arestat în februarie 1849, acuzat fiind că ar fi participat la masacrarea in timpul bataliei pentru Aiud, a 600 de etnici maghiari, dar a fost găsit nevinovat la proces.

După înfrângerea revoluției, a continuat să aibă un rol de frunte în viața politică și culturală a românilor din Transilvania. Astfel, a făcut parte din conducerea ASTREI (Asociația Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român).

A murit în spitalul săsesc din Brașov, foarte sărac și uitat de lume în vara anului 1906.

1862: S-a născut la Băiceni, Botoșani, biologul român Nicolae Leon; d.4 octombrie 1931, Iași.

Nicolae Leon (1862-1931)

A început, în 1881, studii superioare de medicină la Iași, la care a renunțat pentru a studia științele naturale, înscriindu-se în 1884 la Universitatea din Jena unde s-a specializat în zoologie.

 A fost unul dintre principalii susținători ai teoriei evoluționismului în România. A fost profesor în învățământul mediu (Liceul Militar și Liceul Național din Iași, Liceul Sf. Gheorghe din București), profesor titular la Catedra de zoologie medicală a Facultății de Medicină a Universității din Iași, decan al Facultății de Medicină și rector al Universității ieșene.

A avut ca principal domeniu de studiu parazitologia înființând primul laborator de parazitologie din țară și fiind primul profesor din România care a predat sistematic un curs de Parazitologie.

A fost interesat deopotrivă de parazitologia medicală, realizând primele cercetări epidemiologice privind malaria în România, cercetări ce au stat la baza planurilor de eradicare a acestei boli, dar și de cunoașterea insectelor dăunătoare agriculturii.

 1870:  Mihai Eminescu începe colaborarea la revista „Convorbiri literare” cu poemul „Venere şi Madonă ”.Venere și Madonă este prima poezie publicată de genialul poet în selecta revistă a JunimiiConvorbiri literare din Iași (în numărul 4, din 15 aprilie 1870).

Poetul, în vârstă de douăzeci de ani, a trimis-o redacției prin poștă, din Viena, reușind să atragă imediat atenția asupra lui, deși nimeni de la Junimea nu auzise până atunci de el.

Eminescu și dragostea

Mihai Eminescu, poet, prozator, publicist şi economist, a fost unul dintre exponenţii de seamă ai gîndirii social-economice din România în a doua jumătate a secolului al XIX-lea.

O însemnată parte a activităţii sale a fost dedicată gazetăriei şi politicii.

Din 1876 devine ziarist profesionist, aceasta ramanand  ocupaţia sa principală pană la sfîrşitul vieţii.

Opera poetică eminesciană a fost divizată de destinul poetului în două secţiuni, prima, cea antumă a fost publicată în timpul vieţii poetului de Titu Maiorescu la editura Socec. Cea mai mare parte a creaţiei sale a rămas în manuscris, predate de Titu Maiorescu Bibliotecii Academiei Române, unde au fost folosite iniţial de Perpesscius pentru ediţia critică, iniţiată în 1939 la Editura Fundaţiilor Regale Regele Carol al II-lea, şi finalizată abia în anul 2000.

Manuscrisele au rămas multă vreme nefolosite, criticii au considerat că ele conţin bruioane sau simple schiţe ale operelor neterminate, din acest motiv Titu Maiorescu nici nu şi-a pus problema posibilei lor editări. Criticul literar care le-a pus într-o lumină cu totul specială a fost George Călinescu, cel care îşi va susţine doctoratul în literatură pornind de la nuvela postumă Avatarii faraonului Tla şi care va recompune imaginea întregii opere în magistrala sa monografie Opera lui Mihai Eminescu, un studiu în patru volume, editat iniţial la Editura Fundaţiilor Regale Regele Carol al II-lea pentru Literatură şi Artă, în perioada 1934-1936.

 1879, 15/28: S-a născut la Prilep,în macedonia, lingvistul Theodor Capidan. S-a impus prin marile monografii lingvistice, etnografice şi folclorice privind dialectele româneşti sud-dunărene (megleno-român şi macedo-român).

MACEDOROMÂNII

Alături de Constantin Lacea, a fost cel mai devotat colaborator al lui Sextil Puşcariu la elaborarea „Dicţionarului limbii române”; membru titular al Academiei Române din 1935 (m. 1953, București).

1893: A murit, la Miclaușeni, Iași, Petru M. Câmpeanu, filolog, membru de onoare al Societății Academice Române; (n. 1809).

A fost profesor de filosofie la Academia Mihăileană (Iași); personalitate a epocii, unul dintre cei patru directori ai Teatrului Național din Iași.

1896: A apărut la București sub conducerea lui Ion Luca caragiale, săptămânalul Epoca literară, un supliment al ziarului Epoca.

Primul număr Epoca Literară (1896)

1905: S-a născut la Gura Râului, Sibiu, istoricul și orientalistul român Aurel Decei, fost diplomat; d. 24 aprilie 1976, București .

Aurel Decei (1905-1976)

A fost Licențiat al facultății de Litere și Filosofie din Cluj și doctor al universității din același oraș, cu teza Românii din veacul al IX-lea până în al XIII-lea în lumina izvoarelor armenești, diplomat al Școlii de limbi orientale din Paris. Eminent istoric, specializat în istoria Orientului Apropiat, vorbind 12 limbi (între care persana, turca, araba), cu o cunoaștere profundă a istoriei românilor, fusese numit în anul 1944 atașat de presă în cadrul Ambasadei României la Ankara.

Rechemat în țară, după ce Ana Pauker a devenit ministru de externe, în noiembrie 1947, el a ales să rămână în Turcia, unde datorită pregătirii sale excepționale a fost angajat într-un post superior la Arhivele Naționale ale statului turc. S-a implicat în activitățile politice și culturale ale exilului românesc, făcând parte dintre membrii de frunte ai Comitetului Național Român în Exil, a militat împotriva abolirii monarhiei și contra instaurării regimului comunist.

A fost răpit de Securitate la Berlin, unde fusese invitat la un simpozion de orientalistică, transportat la București, anchetat, torturat, ținut trei ani de zile în celula condamnaților la moarte și apoi, în 1964, eliberat, apoi ținut închis într-un apartament conspirativ.

Profesorul căruia i se spărseseră timpanele în urma bătăilor suferite la Securitate, ajuns mentor neoficial al atâtor tineri, într-un climat de așa zisă relaxare din 1976, a fost asasinat într-un spital oarecare.

Dintre lucrările sale: Relații româno-orientaleIstoria Imperiului otoman, 1300–1656, etc.

1910: Au fost restabilite relaţiile diplomatice româno-elene.

1918: Bojdeuca din Iași a marelui scriitor Ion Creangă a fost declarată muzeu, devenind prima casa memorială din România.

Pragul acestei case a fost trecut de multe ori de Mihai Eminescu, bun prieten al lui Creangă.

Bojdeuca lui Ion Creangă din Iași

Bojdeuca este o casă din cartierul Țicău al Iașiului, în care a locuit între anii 1872–1889, marele povestitor Ion Creangă, având două camere dispuse de o parte și de alta a unui antreu.

In anul 1996, alături de bojdeuca lui Creangă s-a construit un complex muzeal, care adăpostește o expoziție documentară și o bibliotecă.

1918: La Chișinău a apărut ziarul Sfatul Țării.

Avea subtitlul Organ Cotidian al Basarabiei, fiind editat sub direcția lui Ion Costin și Nicolae Alecsandri.

1921: A murit la București generalul geodez și cartograf. Constantin Barozzi; (n. 14 octombrie 1833, București).

gen. Constantin Barozzi 

A urmat Școala Militară de Ofițeri din București (1854-1856). Și-a continuat studiile la Institutul Geografic al Armatei din Viena (1856-1857) și s-a specializat ca ofițer de geniu. Întors în țară, a fost numit director de studii, subdirector și în final director al Școlii Militare din București (1862-1867).

În anul 1883 este ridicat la gradul de general de brigadă, iar doi ani mai târziu i se acordă conducerea Statului Major Regal (1 februarie 1885).

A luat parte la Războiul de Independență (1877-1878) în calitate de șef al statului major al Armatei de operații.

A luat parte atât la lucrările Comisiei internaționale însărcinată cu delimitarea frontierei dintre România și Austro-Ungaria (1885) și, respectiv, cu Bulgaria (1886), cât și la diferite congrese internaționale de geodezie, ca și la ședințele Consiliului Geodezic Internațional, al cărui membru era, ținute la Berlin, Dresda, Hamburg, Paris, Roma și Viena.

Din inițiativa sa, în 1895, a luat ființă Institutul Geografic al Armatei, îngrijindu-se și de activitatea de procurare a aparaturii necesare.

A fost membru de onoare al Academiei Romane (9 aprilie 1905) și membru fondator și vicepreședinte al Societății Geografice Române.

1 octombrie 1895 – 1 octombrie 1898 – Colonelul Constantin Barozzi a fost Șef al Statului Major General.

De-a lungul carierei sale a deținut numeroase funcții politico-administrative sau militare printre care se numară: senator, șef al Casei Militare Regale (1888), etc.

A murit la vârsta de 88 de ani.

 1924: A decedat Eduard Caudella, violonist, pedagog și compozitor român, o figură emblematică pentru muzica românească din perioada pre-enesciană; (n. 3 iunie 1841).

Compozitori - Radio România Muzical

Tatăl său, Franz Seraphim (Serafim) Caudella (28 decembrie 1812 – 26 decembrie 1868), muzician autodidact, a venit din Viena și s-a stabilit la Iași, în 1830, unde a lucrat pentru început ca violoncelist pe lângă trupele de teatru franceză și germană.
După ce s-a făcut cunoscut predând muzica unor copii de boieri, a fost numit, la 1 octombrie 1860, ca primul director al nou înființatei școli de muzică, care din 1864 a devenit Conservatorul de muzică și declamațiune.

Bunicul său, Filip Caudella, a publicat în 1822, la Sibiu, prima partitură de cântece românești, [3] dar și o serie de motete compuse de el (1830).

Eduard Caudella a început studiile muzicale la Scheia și Iași (1850-1853) cu Paul Hette (vioară) și Francisc Serafim Caudella (teorie-solfegiu)[5], apoi și-a continuat studiile la Berlin și Frankfurt (1853-1857), cu Hubert Rieß, Henri Vieuxtemps (vioară) și cu Adolphe Rieß (pian). A plecat apoi la Paris să studieze cu Lambert Massart și cu Delphin Allard.

Între 1861 și 1864 a revenit la Iași, unde a fost violonist la curtea domnească a lui Alexandru Ioan Cuza. A fost inițiat în francmasonerie la 3 decembrie 1866 în Loja Steaua României din Iași.

Ca și tatăl său, Eduard Caudella a predat la școala de muzică, iar între 1892 și 1901 a fost rector al Conservatorului. Între elevii săi s-au numărat Athanasie Theodorini, Mircea Bârsan, Mircea Anghelescu și dirijorul Antonin Ciolan. A fost și primul profesor de muzică al lui George Enescu care, mai târziu, i-a dedicat lui E. Caudella lucrarea sa pentru vioară „Impresii din copilărie”.

În cadrul Conservatorului din Iași, Eduard Caudella a înființat prima orchestră simfonică, al cărei dirijor a fost.

A realizat și o serie de compoziții proprii, fiind întemeietorul operei românești (

  • Harță Răzeșul (1872)
  • Olteanca (1880)
  • Hatmanul Baltag (1884)
  • Beizadea Epaminonda (1885)
  • Fata răzeșului (1885)
  • Petru Rareș (1889)
  • Traian și Dochia (1917)

 

Alte opere:

  • Concertul de vioară nr. 1 (1915)
  • Dochia, baladă orchestrală
  • Amintiri din Carpați

Mormântul muzicologului Eduard Caudella se afla  în Cimitirul Eternitatea din municipiul Iași.

1924: S-a născut Stephen Fischer-Galați, istoric, profesor universitar, colaborator al revistei „Magazin istoric”.

Provenea dintr-o familie de origine germană, venită în România odată cu cel care avea să devină Regele Carol I.

Fischer a plecat în SUA cu familia sa din România, chiar la începutul celui de-al Doilea Război Mondial.

Și-a luat doctoratul la Universitatea Harvard, iar în prezent este Distinguished Professor la Universitatea Colorado; a fost director al Centrului pentru studii slave și est-europene; din 1967 editează publicația „East European Quarterly”;.

Intre 1951-1953 a lucrat la Departamentul de Stat al SUA, iar în vremea administrației Nixon a devenit consultant pentru problemele est-europene al Casei Albe.

La propunerea Consiliului Facultății de Istorie și Științe Politice din cadrul Universității Ovidius Constanța, Senatul centrului universitar a decis sa-i acorde prof. univ. dr. Stephen Fischer-Galați titlul de doctor honoris causa. Evenimentul a avut loc pe 6 iulie 2009

1934: S-a născut la București, medicul psihiatru si scriitorul român Ion Vianu, fiul criticului literar Tudor Vianu.

Ion Vianu (n. 1934)

A fost student al secției de Limbi clasice a Facultății de Filologie din București și în paralel preparator la Clinica Universitară de Psihiatrie din București (1952–1954). 

A emigrat în Elveția în anul 1977, după ce s-a implicat în mișcarea lui Paul Goma, fiind printre puținii care au avut curajul să semneze Apelul lansat de acesta, apoi s-a făcut cunoscut pentru luările de poziție la postul de radio Europa Liberă împotriva tentativei de folosire a psihiatriei ca armă politică.

După Revoluția din 1989 s-a implicat într-un mod foarte activ în denunțarea psihiatriei politice comuniste și a scris articole cu conținut politic în revistele 22Dilema Veche, în ziarul România liberă, etc.

După ieșirea la pensie s-a întors în țară și s-a dedicat meseriei de scriitor, cu care a cochetat încă din tinerețe, publicând mai multe volume de proză sau eseistică. Din scrierile sale, trebuie menționate romanele Caietele lui Ozias și Vasiliu, foi volante (din trilogia neterminată Arhiva Trădării și a Mâniei), ParamneziiNecredinciosulBlestem și Binecuvântare (culegere de eseuri), Investigații mateine (este un eseu biografic și critic despre Mateiu Caragiale).

1935: S-a născut in comuna Grădinari, judetul Caras-Severin, muzicologul român Gheorghe Bujor Firca; (d.1 ianuarie 2016).

A urmat cursurile Conservatorului din București (actuala Universitate Națională de Muzică), pentru ca mai apoi sa se perfecționeze în cadrul Seminarului de Muzicologie al Universității din Saarbrucken. 

A publicat mai multe volume in care a tratat cu precadere ritmica, melodica si armonia modala specifica scolilor muzicale de compozitie din estul si sud-estul Europei.

De asemenea, a fost unul dintre coordonatorii Dictionarului de termeni muzicali, editia a II-a, si a semnat ingrijirea editiilor critice ale unor volume din creatia muzicologica a unor mari personalitati precum George Breazul sau Zeno Vancea.

Distins cu numeroase premii si detinator al unor functii importante in peisajul cultural romanesc, Gheorghe Firca a avut  si o intensa activitate componistica, in cadrul careia abordeaza genuri variate de la lucrari pentru instrument solo la muzica corala, vocala, camerala si chiar vocal-simfonica in care, printre altele, fac apel la melosul popular romanesc, la cel bizantin ca si la mostenirea artistica a clasicilor nostri.

1937: A încetat din viață la Vulcana Pandele, jud. Dâmbovița graficianul Gabriel Popescu 

(n. 8 aprilie 1866, Vulcana-Pandele, Dâmbovița).

Gabriel Popescu.jpg

A fost cel dintâi gravor român cu studii în domeniu, fondator și titular vreme de mai multe decenii al catedrei de gravură a Școlii Naționale de Arte Frumoase din București. 

1939: S-a născut la București, inginerul agronom Nicolae Săulescu, cercetător, membru corespondent (din 1990) al Academiei Române.

Nicolae Săulescu (n. 1939)

A urmat Facultatea de Agricultură din cadrul Institutului Agronomic „Nicolae Bălcescu”. După absolvire, a lucrat trei ani la un CAP, apoi a intrat în cercetare la Stațiunea de Cercetări Agricole Lovrin, în domeniul ameliorării grâului. 

Și-a perfecționat pregătirea la Krasnodar, la CIMMYT în Mexic, vizitând diverse centre de ameliorare și genetică a grâului din SUA, Canada și Marea Britanie, unde a intrat în contact cu principalele școli și tendințe din acest domeniu de pe plan mondial.

Din 1971 a lucrat la Institutul Național de Cercetare–Dezvoltare Agricolă Fundulea, anul următor a susținut teza de doctorat Contribuții la precizarea metodicii de ameliorare pentru creșterea capacității de producție la grâul de toamnă la Institutul Agronomic „N. Bălcescu” din București. Are contribuții la fundamentarea teoretică și la crearea experimentală a unor soiuri de grâu: Lovrin 24Fundulea 29Flamura 85, etc. S-a căsătorit cu scriitoarea Monica Pillat.

A fost profesor invitat la Universitatea Statului Oregon din SUA, este membru al Societății Americane de Agronomie (ASA) și al Societății pentru Cultura Plantelor din America (CSSA). A continuat să fie profesor universitar asociat la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară București, îndrumător de doctorate.

1940: A decedat la Chișinău, în România Mare,  marele sculptor Alexandru Plămădeală (n. 9 octombrie 1888, la Chișinău,în Gubernia Basarabia, Imperiul Rus).

În culisele Istoriei: ETERNITATEA UNUI ARTIST | Istorie

Alexandru Plămădeală (foto) este considerat cel mai important sculptor român basarabean din prima jumătate a sec. XX. 

Studiile și le-a făcut la Școala superioară de pictură, sculptură și arhitectură din Moscova, în atelierul sculptorului rus Volnuhin.

În anii 1916-1918 a lucrat la monetăria din Petrograd.

După 1918 se întoarce la Chișinău, unde, în anul 1929, este numit în funcția de director al Școlii de desen, transformată ulterior în Școală de arte plastice, pe care o conduce timp de 11 ani.

Infobrasov.net - Ziarul brasovenilor de pretutindeni

Capodopera lui Alexandru Plămădeală o constituie „Monumentul lui Ștefan cel Mare” din Grădina Publică cu același nume din Chișinău (1927).

Tot lui îi aparține și bustul funerar al poetului Alexei Mateevici de la Cimitirul Ortodox Central din Chișinău.

 1941: Intre  15 aprilie – 5 mai în România are loc o puternică grevă a minerilor din Valea Jiului,  care îngreunează aprovizionarea armatei romane şi a trupelor germane aflate în ţară.

Înaltul Decret nr. 335, care legifera introducerea Stării de necesitate în toate exploatările miniere din Valea Jiului pe timpul războiului, dar și condițiile deosebit de grele, programul prelungit de muncă, uneori de 10–12 ore, munca obligatorie în zilele legale de odihnă, lipsa alimentelor de strictă necesitate, a medicamentelor, a hainelor și încălțămintei i-au nemulțumit pe mineri, care nu au mai putut suporta regimul la care erau supuși de conducerea minei și de organele militare. La 15 aprilie, minerii de la Petrila au refuzat să mai intre în subteran, declarând grevă.

La scurt timp li s-au alăturat toți ortacii de la minele care aparțineau de SAR–Petroșani și Societatea Lonea. Greva a devenit generală, și a culminat în ziua de 30 aprilie, când minerii petrileni s-au blocat în subteran, de unde nu au putut fi scoși decât după măsura criminală de oprire a sistemului de aeraj general al minei. Greva s-a încheiat la 5 mai.

Prin durata și amploarea ei, această grevă este cea mai mare din perioada interbelică, la ea participând peste 10.000 de mineri din toată Valea Jiului.

1942: S-a născut avocatul și politicianul român, Lucian Bolcaş; (d. 11 martie 2020).

A fost vicepreședinte al PRM, deputat al Parlamentului României în legislaturile 2000-2004, 2004-2008. În legislatura 2000-2004, Lucian Bolcaș a fost membru în grupurile parlamentare de prietenie cu Regatul Belgiei și Statul Kuwait iar în legislatura 2004-2008 a fost membru în grupurile parlamentare de prietenie cu Ungaria și Republica Italiană.

Lucian Bolcaș a fost exclus din PRM, la data de 9 martie 2010, motivația Biroul Permanent al acestui partid fiind „trădarea intereselor partidului și declarațiile publice din ultima vreme, în contradicție cu deciziile și punctele de vedere ale formațiunii”. În data de 30 septembrie 2010 Lucian Bolcaș s-a înscris în PSD.

A fost vicepreședinte al PRM si deputat al Parlamentului României în legislaturile 2000-2004, 2004-2008.

A fost exclus din PRM, la data de 9 martie 2010, motivația Biroul Permanent al partidului fiind „trădarea intereselor partidului și declarațiile publice din ultima vreme, în contradicție cu deciziile și punctele de vedere ale formațiunii”.

În data de 30 septembrie 2010 s-a înscris în PSD


1944: Al Doilea Război Mondial –  Primul bombardament de noapte al aviaţiei britanice asupra României: 83 de bombardiere Wellington atacă Turnu-Severin.

 1944: În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, are loc al treilea mare bombardament american asupra Capitalei, în urma căruia Universitatea din Bucuresti e distrusă parţial.

  257 de bombardiere și 187 de avioane de vânătoare au atacat Bucureștiul și  137 de bombardiere, Ploieștiul.

Atacul a folosit pentru prima dată un sistem de radar nou, de vizare a țintei prin plafonul de nori, dar sistemul însă acest sistem nu a dat rezultatele scntate,  bombele neatingându-și în  totalitate  țintele. La fel s-a întâmplat și la Ploiești.

  Deși s-au apărat cu mai mult de 50 de aparate fiecare oraș, românii și germanii nu au reușit să doboare decât 4 bombardiere și 4 avioane de vânătoare la București și 3 bombardiere la Ploiești.

La București au fost 195 de morți  și au fost declarate 18 incendii care au  distrus case în mai multe cartiere, ridicând numărul imobilelor distruse complet la 186. 

 În noaptea care a urmat dublului atac asupra Bucureștiului și Ploieștiului, un nou oraș plătea un greu  tribut de sânge: Turnu-Severin.

Aviatia britanica zburând pentru prima data pe timp de noapte, a  bombardat cu ajutorul noului radar H2Y orașul dunărean, dar mai ales portul său, unde barjele germane încărcate cu petrol adus de la Giurgiu, înaintau spre Budapesta și Viena.

Orașul a fost luminat continuu de rachete luminoase, pentru ca bombardamentul să fie cât mai precis. În cursul nopții s-au înregistrat circa 38 de morți. 

1945: S-a înființat Uniunea Femeilor Antifasciste din Romania, UFAR.

Evreica Ana Pauker a adus comunismul în România – mit sau realitate? | RFI  Mobile

Această organizație s-a constituit din inițiativa Anei Pauker,fiind prima organizație feminină importantă a mișcării comuniste din România.

Avea ca obiectiv obținerea solidarității tuturor femeilor din România și lupta împotriva fascismului.

Actiunile UFAR vizau: educarea socială și politică a femeilor, acțiuni caritabile, îmbunătățirea accesului la sistemul de sănătate al femeilor, participarea la efortul general de război.

UFR a făcut parte ulterior din Federația Democrată a Femeilor din România (FDFR) și Uniunea Femeilor Democrate din România (UFDR).

1946: S-a născut la București, pictorul și politicianul român  Zamfir Dumitrescu, membru al Parlamentului României.

Zamfir Dumitrescu

Scurtă biografie

Ucenic al maestrului Corneliu Baba, Zamfir Dumitrescu, pentru care pictura a devenit “un mod de viață, un alt fel de a explora și a înțelege lumea”, s-a născut la 15 aprilie 1946, în București.

Este absolvent al Institutului de Arte Plastice ‘Nicolae Grigorescu’ din București, promoția 1970, la clasa profesorului Corneliu Baba; doctor în ‘Estetica Artelor Plastice’, Universitatea de Arte București (2000).

phpDW6v5m

Asistent universitar (1970-1978) și lector universitar (1978-1987) la Institutul de Arte Plastice ‘Nicolae Grigorescu’ București; conferențiar universitar (1991-1993); profesor universitar doctor (1994-2000), conducător de doctorat (din 2001) la Universitatea de Arte București.

A fost decan al Facultății de Arte Plastice București (2000-2004). Din 2012 și până în prezent este profesor asociat la Universitatea de Arte București.

Membru al Partidului Social Democrat (PSD), din 2004. Deputat PSD de București în legislatura 2004-2008; la 23 martie 2006 a demisionat din PSD, devenind deputat independent. În perioada iunie 2005 — martie 2006 a fost vicepreședintele Comisiei pentru cultură arte, mijloace de informare în masă.

Din 1975 și până în prezent a avut o serie de expoziții personale, în țară și în străinătate; expoziții colective, de grup; participări internaționale. Membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România (din 1975) și președintele Uniunii (2002-2007).

A publicat volumele: ‘Structuri plastice — structuri geometrice’ (1984), ‘Leonardo — Structuri geometrico-plastice’ (1988), ‘Ars Perspectivae’ (2002), ‘Caiete de perspectivă artistică’ (vol.I, 2004).

Distins cu Premiul pentru Pictură acordat de Uniunea Artiștilor Plastici (1974 — Pitești și 1978 — Cluj), Premiul Academiei Române pe anul 2002, Premiul I la Balkan Artists’s International Competition Real Painting (Sofia, 2004), Medalia de Aur pentru Pictură, la expoziția “The 3rd Official Art Salon” care a avut loc la Caraguatatuba, în Brazilia, în luna ianuarie 2006 ș.a.

Zamfir Dumitrescu este decorat cu Ordinul Național Pentru Merit în grad de Cavaler, conferit de președintele României (2002).

Artistul Zamfir Dumitrescu face parte, alături de Ștefan Câlția, Sorin Ilfoveanu, Cornel Antonescu, Wanda Mihuleac, Victor Teodorov, Mihai Buculei, Napoleon Tiron, Florin Codre, din generația de aur a Institutului de Artă Plastică “Nicolae Grigorescu” din București.

1946: S-a născut la București, Șerban Popa, artist plastic specializat în ceramică, sticlă, metal, bijuterii dar si textile, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România.

Şerban Popa (n. 1946)

A absolvit Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” secția Arte Decorative, cu Magna cum laude.

După ce a locuit în Franța și Germania, s-a stabilit în Canada, din 1984.

Lucrările sale sunt expuse în multe țări, din România, Franța, Germania, Belgia, Olanda , Elveția, etc. până pe continentul nord american, în Canada la Montreal.

A avut peste 25 de expoziții personale.

1947: Se infiinteaza Filarmonica “Banatul” din Timișoara și Filarmonica Oltenia din Craiova

 

Filarmonica Oltenia, Craiova (1947)

Cele două instituții de cultură s-au constituit prin Decretul Regal nr. 131/17 aprilie 1947, pentru înființarea Orchestrelor Filarmonice „Banatul” din Timișoara și „Oltenia” din Craiova.

 1949: Se inființeaza Filarmonica “Gheorghe Dima” din Brașov.

Filarmonica „Gheorghe Dima”, Brașov (1949)

 1949: A avut loc pe scena Teatrului Național din București, premiera dramei “Balcescu” de Camil Petrescu, în regia lui Sică Alexandrescu.

În rolul titular a jucat renumitul actor Mihai Popescu. A fost embru titular al Academiei Române (din 1948).

Camil Petrescu (n. 9/21 aprilie 1894 București – d. 14 mai 1957,[3][4] București) a fost un romancier, dramaturg, doctor în filozofie, nuvelist și poet considerat în literatura română unul dintre inițiatorii romanului modern. Criticul Nicolae Manolescu scria că „Întreaga poetică a romanului camil-petrescian exprimă renunțarea curajoasă la iluzia cunoașterii absolute a omului”.

1957: Se încheie un acord româno-sovietic privitor la statutul juridic al trupelor sovietice staționate încă din 1944 pe teritoriul României.

Semnat la nivelul miniștrilor de externe, acordul a fost urmat de mai multe convenții speciale, referitoare la acordarea ajutorului reciproc în problemele urmăririi și judecării infracțiunilor și în rezolvarea proceselor civile, ivite în legătură cu staționarea trupelor sovietice, la modul și condițiile de folosire a cazărmilor, clădirilor de serviciu, depozitelor, aerodromurilor, câmpurilor de instrucție, energiei electrice, serviciilor comunale, la repararea localurilor folosite de trupele sovietice, la realizarea transporturilor feroviare și telecomunicațiilor, la aprovizionarea cu materiale, la efectivele trupelor sovietice și locurile lor de dislocare.

Regulamentul de lucru al Comisiei mixte româno-sovietice, constituită pe baza Acordului din 15 aprilie 1957, a fost aprobat abia peste un an, la 10 aprilie 1958.

1961: Atleta română Iolanda Balaș a stabilit la București al unsprezecelea record mondial la săritura în înălțime (1,87 metri).

Iolanda Balaş (1961)

1964: Premiera piesei „Moartea unui artist” de Horia Lovinescu.

 1964: Plenara lărgită a CC al PCR adopta Declaratia cu privire la pozitia PCR in problemele miscarii comuniste si muncitoresti internationale.

Declaratia condamna pretentiile Partidului Comunist al Uniunii Sovietice  de a domina miscarea comunista internationala sub pretextul internationalismului proletar.

Plenara lărgită a CC al PCR (1964)

A avut loc în perioada 15–22 aprilie 1964, iar documentul care a rezultat este cunoscut sub numele de Declarația din aprilie.

Declarația marchează începutul oficial al politicii independente a României în cadrul lagărului comunist. Tot de la această plenară a plecat și ideea „neamestecului în treburile interne” ale altor state, idee care avea să fie reluată, ca un fel de refren obligatoriu, până în decembrie 1989.

 1967: A murit la Sibiu, Nicolae Colan, episcop al Clujului și mitropolit ortodox al Ardealului, membru al Academiei Române (1942).

In amintirea Mitropolitului Nicolae Colan CrestinOrtodox.ro

Foto: mitropolitul Nicolae Colan (n. 28 noiembrie 1893, Vâlcele, Austro-Ungaria – d. 15 aprilie 1967, Sibiu, România),

Între anii 1936-1957 a fost episcop al Episcopiei Vadului, Feleacului și Clujului. În data de 23 mai 1957 a fost ales arhiepiscop al Sibiului și mitropolit al Ardealului.

A păstorit Mitropolia Ardealului până la sfârșitul vieții. A fost ales membru titular al secțiunii istorice a Academiei Române în locul rămas vacant prin decesul lui Nicolae Titulescu.

1969: S-a născut la București, compozitorul și orchestratorul Bogdan Cristinoiu, fiul compozitorului Ion Cristinoiu.

Astăzi este ziua ta - Bogdan Cristinoiu

 Este autorul celebrei melodii cântate de Laura Stoica, piesa anului 1991, intitulate Un actor grăbit

Deși avea talent de compozitor și un studio propriu de înregistrări, a preferat să plece în SUA unde a studiat artele vizuale, îmbinând astfel pasiunile sale pentru sunet și imagine la Hollywood.

1971: La hidrocentrala de la Porţile de Fier, este conectat la sistemul energetic naţional primul hidroagregat, de producţie românească.

 1978: A murit  compozitorul si instrumentistul român Sergiu Malagamba;

 ( „Esti dragostea mea”, „Rumba, rumba”, „S-au cunoscut in luna mai”);  (n. 6 februarie 1918, Chișinau).

1992: La Vatican are loc întâlnirea dintre preşedintele României Ion Iliescu, şi Papa Ioan Paul al II-lea.

1993: Radio PRO FM a început să emită la București.

RCS & RDS a finalizat preluarea posturilor de radio Pro FM, INFO PRO, MUSIC  FM şi DANCE FM

Este un post de radio din România și Republica Moldova, deținut de trustul RCS & RDS. Prima intervenție LIVE din istoria radioului a avut loc între Adrian Sârbu și Gabi Dobroiu, iar lansarea oficială a radioului a avut loc la Casino Victoria. În prezent are format de format radio digital pentru Internet.

1994:  A decedat  Sabba S. Ştefănescu, geofizician român, profesor universitar, membru al Academiei Române.

Este considerat, împreună cu Liviu Constantinescu, fondator al şcolii române de geofizică; (n. 20.07.1902).

1998: Lansarea oficiala a canalului de televiziune  HBO în Bucuresti.

1998: Guvernul condus de Radu Vasile, a fost validat de către Parlamentul României.

VIDEO A murit Radu Vasile, premierul care a deschis calea aderarii Romaniei  la NATO si UE - Hotnews Mobile

Radu Vasile (n. 10 octombrie 1942, Sibiu, România – d. 3 iulie 2013, București), a fost un om politic și istoric român, prim ministru al României propus de PNȚCD. între 1998 și 1999.

2000: Echipa profesorului Irinel Popescu a realizat prima operaţie reuşită de transplant hepatic din spaţiul românesc (de la un donator decedat).

Prof. dr. Irinel Popescu a fost pus sub control judiciar pe cauţiune

Odată cu salvarea de la moarte a lui Gheorghe Penea, prof. Irinel Popescu a introdus transplantul de ficat ca metodă terapeutică în România, trecând de la etapa de pionierat, la stadiul de procedeu de rutină.

2008: A murit inginerul Dan Mateescu, autorul unor importante studii teoretice şi experimentale în domeniul construcţiei metalice (cupola Pavilionului Expoziţei Naţionale din Bucureşti, structura metalică a centralelor de la Porţile de Fier I şi II etc.).

A fost membru titular al Academiei Române din 1974; (n. 1911).

2002: A murit criticul literar şi poetul Radu Săplăcan (poezie: „Livada Roëntgen”, „Uşor, deasupra lumii”, „Factorul şarpe”) (n.1 aprilie 1954).

Saloanele literare Radu Săplăcan” la Mănăstirea Nicula - Dejeanul.ro Suntem  deja acolo !

2008:  A încetat din viaţă Dan Grigorescu, istoric literar, eseist, critic literar, traducător, profesor de literatură comparată, critic de artă şi istoric al artei, membru al Academiei Române din 2004 (n. 13 mai 1931, Bucuresti).

A absolvit cursurile secției de filologie germanică a Facultății de Filologie din cadrul Universității din București, obținând diploma de licență în limba și literatura engleză în anul 1954. Lucrează ca redactor la Editura de Stat pentru Literatură și Artă (1954-1958), muzeograf la Muzeul de Artă al R. S. România (1960-1963) și ca redactor-șef la Editura Meridiane (1963-1968).

În 1968 este numit director al Direcției Artelor în Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă. Din 1961, predă la Catedra de literatură universală și comparată a Facultății de Filologie din București, unde va fi titularizat profesor în 1990. A fost șeful Catedrei de literatură comparată la Facultatea de Litere din București între 1980 și 1984 și după 1990 si unul dintre discipolii academicianului Tudor Vianu.

În anul 1969, își susține doctoratul cu teza „Shakespeare în cultura română modernă”.
În perioada 1970-1971 este detașat ca lector în S.U.A., unde a ținut cursuri de istoria și cultura României și de literatură comparată la universitățile din Seattle, Portland și Los Angeles, iar între 1971 și 1974 a fost numit director al Bibliotecii Române din New York.
în 1987 a devenit redactor șef la revista Arta.

A deținut și funcția și pe cea de director al Institului de Istorie și Teorie Literară George Călinescu al Academiei Române și a fost un colaborator apropiat al Institutului de Istoria Artei din cadrul Academiei Române.

În 2001 a fost unul dintre membrii fondatori ai Centrului de Cercetare in Studiul Imaginii (CESI), unitate autonoma din cadrul Universitatii Bucuresti, devenind și codirector, alături de Sorin Alexandrescu.

Este unul dintre traducătorii lui William Shakespeare în limba română, a coordonat prima ediție critică a operei lui Shakespeare din România, a scris numeroase studii de istoria artei, literatură comparată

A fost coordonator al unui Dicționar al avangardelor, al literaturii americane clasice sau contemporane, căreia i-a consacrat un dicționar foarte util, premiat cu medalia de aur a Asociației Criticilor Americani. A scris numeroase studii de specialitate despre cei mai importanți pictori români contemporani.

Este autorul unor lucrări despre Expresionism și Pop-Art, al unei introduceri la literatura comparată și al unor dicționare de artă plastică și de literatură americană. Este autorul unui curs introductiv în literatura comparată și a studiat relația dintre textul literar și imagine, cunoscută sub denumirea de „ek-phrasis”, etc.

 2014: A decedat la New York, poeta, eseista și traducătoarea română de origine evreiască, Nina Cassian; (n. 27 noiembrie 1924).

A realizat  traduceri  din Shakespeare, Bertolt Brecht, Christian Morgenstern, Iannis Ritsos și Paul Celan.

De asemenea a publicat peste 50 de cărți de poezie, eseuri și proză, și a inventat  o nouă limbă poetică, limba spargă.

 În 1969 i s-a decernat Premiul Uniunii Scriitorilor din România.

Versuri - Nina Cassian - Libris

În 1985 călătorește ca profesor invitat, cu o bursă Soros în Statele Unite,  pentru a susține un curs la New York University.

După o lună află de arestarea și uciderea în închisoare a lui Gheorghe Ursu, unul din prietenii sai apropiați, în al cărui jurnal confiscat de Securitate era menționată „cu părerile mele politice, evident anticeaușiste” si ia hotărârea de a nu mai reveni în țară.

Imediat, apartamentul său din România este confiscat, iar cărțile îi sunt interzise și retrase din biblioteci, până la căderea regimului Ceaușescu.

În Anglia îi apare volumul de versuri Call Yourself Alive și, în Statele Unite, Life Sentence, traduceri ale volumelor din țară, precum și volumele inedite Take My Word for It!, Blue Apple și Lady of Miracles, care se bucură de succes.[necesită citare] Susține recitaluri de poezie și publică în reviste americane.

În ultimii 30 de ani ai vieții, poeta Nina Cassian a trăit la New York, iar „proiectul major al vârstei și vieții” sale a fost scrierea memoriilor, oglindă a „anilor furați și dăruiți”, proiect ale cărui prime două volume, Memoria ca zestre, s-au bucurat de un ecou important în țară și de numeroase cronici.
În anul 1994 i se decernează „Leul literar” de către New York Library.[necesită citare] În 2005 lansează la Institutul Cultural Român din New York al treilea volum memorialistic, Memoria ca zestre. Cartea a III-a.
Editura americană Norton îi propune editarea poemelor sale scrise în limba engleză în cadrul seriei Selected Works, o performanță pentru o poetă sosită din Estul Europei.

Poemele sale au apărut în revistele americane The New Yorker, Atlantic Monthly, New England Review și American Poetry Review.

2015: A decedat din viață în localitatea Laz–Dezna, Arad, pictorița Maria Deac Poenariu; (n. 25 martie 1923, Laz–Dezna, Arad ).

A fost o cunoscută pictoriță de icoane pe sticlă, membră a Academiei Artelor Tradiționale din România.

Maria Deac Poenaru, "tezaurul uman viu" din Alba, a ÎNCETAT din VIAŢĂ, la  92 de ani. A fost ultima reprezentantă a pictorilor iconari din Laz - Alba24

Artista populară din judeţul Alba a figurat pe lista patrimoniului imaterial UNESCO (Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură), alături de alţi nouă rapsozi, olari, cojocari, meşteri populari din ţara noastră, care şi-au dedicat viaţa păstrării, dăruirii şi cultivării unor meşteşuguri străvechi.

2016: A încetat din viață Alexandru Neculae Boriga (2 decembrie 1944, Bezdead, Dâmbovița – 15 aprilie 2016), inginer și profesor, specialist în statistica atletică, om politic, fost prefect de Dâmbovița.

CALENDAR CREȘTIN ORTODOX

Sfintii Aristarh, Pud si Trofim

Sfintii Apostoli Aristarh, Pud si Trofim

Sfinții Aristarh, Pud si Trofim făceau parte din cei Saptezeci de Apostoli aleși de Mântuitorul.

Sfântul Apostol Aristarh a fost episcop al Apameei din Siria. Sfantul Apostol Apostol Pavel il aminteste in Epistola catre Coloseni precum si in cea catre Filimon. Sfantul Aristarh a fost arestat in Efes, impreuna cu Gaius, de multimea care se ridicase impotriva lui Pavel.

Sfântul Apostol Pavel le scrie colosenilor: “Va imbratiseaza Aristarh, cel intemnitat impreuna cu mine” (Coloseni 4: 10). In Epistola catre Filimon, Pavel il numeste pe Aristarh impreuna-lucrator cu mine, asa cum ii numeste si pe Marcu, Dimas si Luca.

Sfantul Apostol Pud era din Roma. Sfantul Apostol Pavel il pomeneste o data in Epistola catre Timotei ( II Timotei 4: 21). La inceput, casa lui Pud a fost un liman al celor mai de frunte apostoli, iar mai tarziu ea a devenit un locas de inchinare, numita Biserica Pastorilor.

Sfantul Apostol Trofim, potrivit Faptelor Apostolilor (Fapte 20:4), era originar din Asia. Acesta l-a insotit pe Apostol in calatoriile lui. In Epistola a doua catre Timotei Sfantul Apostol Pavel afirma: “Pe Trofim l-am lasat in Milet, fiind bolnav “(II Timotei 4: 20).

Sfinții Aristarh, Pud si Trofim au murit prin decapitare, împreună cu Sfântul Apostol Pavel, în timpul persecuției lui Nero.

CITIȚI ȘI:

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2020/04/15/o-istorie-a-zilei-de-15-aprilie-video/

Bibliografie (surse):

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;
  2. Domnii Ţării Moldovei, Chişinău, Civitas 2005;
  3. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric;
  4. Petre Otu, Alexandru Duţu, Alexandru Magdearu, Mircea Soreanu, 100 de mari bătălii din istoria României, Bucureşti, 2009;
  5. ro.wikipedia.org.
  6. mediafax.ro;
  7. Istoria md.;
  8. worldwideromania.com;
  9. Enciclopedia Romaniei.ro;
  10. http://www.rador.ro/2019/04/15/calendarul-evenimentelor;
  11. Cinemagia.ro.

15/04/2021 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , ,

2 comentarii »

  1. […] ZIUA DE 15 APRILIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR […]

    Apreciază

    Pingback de ZIUA DE 15 APRILIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR | Ciprian I. Bârsan | 15/04/2021 | Răspunde

  2. A republicat asta pe Cronopedia.

    Apreciază

    Comentariu de Ioan M. | 15/04/2021 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: