CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

ZIUA DE 6 APRILIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR


Ziua de 6 aprilie în istoria noastră

1490: Se stinge din viaţă la Viena regele Ungariei, Matei Corvin. Tronul ungar este preluat de Vladislav al II-lea (1490-1516), fiul regelul polon Cazimir al IV-lea Jagello, care se căsătoreşte cu Beatrice, văduva lui Matei Corvin.

 

 Matei Corvin regele Ungariei între anii 1458- 1490

Matei Corvin s-a născut pe 23 februarie 1443, la Cluj. A primit la botez numele de Matia, datorită faptului că s-a născut în ajunul lui 24 februarie, zi în care calendarul catolic îl comemorează pe Matia Apostolul (9 august în cel ortodox).

Datorită faptului că numele de Matia nu prea este întâlnit în spaţiul românesc, prenumele regelui a fost confundat cu cel al apostolului Matei. Numele de Corvin provine din stema familiei, care conţinea un corb (corvus în latină). 

 Domnia sa este considerată ca fiind unul dintre cele mai glorioase capitole ale istoriei Ungariei, marcate prin campanii militare victorioase ale temutelor sale Fekete Sereg (“Armata Neagră”).

Ungaria a cunoscut în timpul domniei sale cea mai vastă întindere din istoria sa (la vest din sud-estul Germaniei până în Dalmaţia, iar la est, din Polonia, până în Bulgaria de astăzi).

Matei a condus în uniune personală Regatul Moraviei, Silezia şi Lusacia (Lausitz) şi Austria Inferioară.

Se spune despre el că vorbea româna, maghiara, italiana, croata, latina şi, mai târziu, germana, ceha, slovaca, precum şi alte limbi slave.

1572: Din ordinul domnului Ioan Vodă del Viteaz al Moldovei, au fost executaţi boierul Ionașco Sbierea şi un mare număr de partizani ai săi sunt executaţi.

Ioan Vodă cel Viteaz (Ioan Vodă cel Cumplit) (n.1521-d.1574), domn al Moldovei 1572-1574
Ioan Vodă cel Viteaz (Ioan Vodă cel Cumplit) (n.1521-d.1574), domn al Moldovei 1572-1574.

Conspiraţia boierească organizată sub conducerea boierului moldovean Ionascu Sbierea a fost sprijinită dinafară de şleahticii (boierii) poloni, care urmarea înscăunarea din nou a lui Bogdan Lapuşneanu la tronul Moldovei.

Înăbuşirea complotului a avut consecinţe importante în divanul domnesc, boierii neloiali domnului fiind înlocuiţi cu boieri credincioşi. Se vadea în acest fel tendinţa domniei de a constitui o grupare boierească ataşată politicii domnului Ioan.

Marea boierime moldavă îşi intensifică însă acţiunile ostile, astfel ca, Ia sfîrşitul anului 1572 şi începutul anului 1573, o nouă şi puternică conspiraţie era gata să declanşeze un adevărat război civil.

Gravitatea ei se manifesta prin partici­parea la complot, alături de marii boieri, şi a unor prelaţi, ca, de pildă, episcopii de Rădăuţi, arhimandriţi şi egumeni ai mănăstirilor.

Urmarea principală a înfrîngerii şi acestei noi conspiraţii boiereşti a fost întărirea domeniului domnesc, prin confiscarea averii „hiclenilor” şi a veniturilor multor mănăstiri în faţa domniei.

 

1585: Se încheie domnia lui Petru Cercel în Muntenia. Petru era fiul domnitorului Pătraşcu cel Bun, care cârmuise Valahia între anii 1554-1557. Petru şi-a trăit prima tinereţe mai mult pribeag; colindând prin mai multe ţări, devenise, în cele din urmă, ajutat şi de frumuseţea sa fizică, un personaj deosebit de interesant şi atrăgător.

Vorbea mai multe limbi străine şi scria chiar versuri în italiană – în opinia cunoscătorilor, nu excepţional de valoroase, dar care au fermecat-o pe regina Caterina de Medici, mama italiancă a lui Henric al III-lea. 

Petru Cercel. Un prinţ valah pe drumurile Europei | ISTORII REGĂSITE

Petru Cercel (n. 1556, București, Țara Românească – d. aprilie 1590, Rodos, Egeea de Sud, Grecia) a fost domnul Țării Românești în perioada 1583 – 1585.

Porecla sa, Cercel, venea de la cercelul pe care îl purta în ureche, după moda curții regale franceze, unde a stat un timp.

În 1584 a mutat capitala Țării Românești de la Curtea de Argeș la Târgoviște. Petru Cercel a reconstruit și amplificat Curtea Domnească din Târgoviște și a ctitorit monumentala Biserică Domnească, decorată ulterior cu pictură sub Constantin Brîncoveanu în 1702.

1749: Constantin Mavrocordat abolește șerbia în Moldova, prin redefinirea statutului vecinilor, care nu mai sunt considerați robi, ci țărani fără pământ.

Anterior, la 5 august 1746, se instituise aceeași reformă în Muntenia, fiind desființata rumânia.

1795: Apare „Aritmetica”, prima carte românească de matematică,  tipărită în Moldova și datorată episcopului de Hotin, Amfilohie Hotiniul.

  1874: La Bucureşti, se instituie prin decret Comisia monumentelor publice, avand drept scop conservarea monumentelor publice din România.

 1877: Este emis decretul de mobilizare generală a armatei române, care aduce sub arme aproximativ 100 000 de oameni. Mobilizarea în cadrul Războiului de Independenţă a României s-a încheiat la 15 aprilie, trupele ocupând iniţial poziţii de apărare pe Dunăre.

1877: „Teatrul cel Mare” din Bucureşti primea oficial denumirea de „Teatrul Naţional” şi se constituia Societatea dramatică a „Teatrului Naţional”, sub auspiciile statului; primul director a fost Ion Ghica; (6/18).

1903: Apare în revista Sămănătorul, poezia În Luxemburg, semnată Dimitrie Anghel.

1908: S-a născut  la Voinesti, județul Vaslui, profesorul Gheorghe Vrabie,  una dintre personalitățile importante ale culturii românești, fost cadru didactic universitar, părintele spiritual și fondatorul Asociației Folcloriștilor Argeșeni „C. Rădulescu-Codin” (1973).

Școala primară o absolvă la Obîrșeni (1915-l919), studiile secundare la Bîrlad (1922-l929), iar apoi Facultatea de Litere și Filosofie la București (1929-l933).
Debutează editorial cu „Mesianism ardelean” (1937), parte a unei lucrări mai mari, Bîrladul cultural (1938), încununată cu Premiul Academiei.

Se specializează, ca bursier al Fundatiei Humboldt, la Universitatea din Berlin (1940-l944), obținând Doctoratul în folcloristică, etnografie și romanistică cu teza „Die Auffassung der Valksdichtung bei den Rumanen. E in deutschrumanisches Verhaltnis zur Romantik” (Conceptul de poezie populară la români. O contribuție la relațiile româno-germane în epoca romantică), teză distinsă cu „Summa cum laude”.

Cariera didactică și-o începe la Oltenița, Dorohoi, Buzău, iar pe cea universitară la București (1944-l957) și Pitești (1962-l973), fiind și cercetator la Institutul de Istorie și Teorie Literară (1957-l962).

Colaborează la: Orizonturi, Ethnos, Gândirea, Curentul, Revista vremii, Ramuri, Universul literar, Folclor literar, Viața Romaneasca, Argeș, Scrisul bănățean, Astra, Cronica, Ateneu, Iașul literar.

Cercetările folclorice le publică în: Limbă și literatură română, Studii și cercetări de istorie literară și folclor, Revista de istorie și teorie literară, Studii de literatură universală, Revista Folklore (Italia), Jahrbuch fur Volksliedforschung, Reinisches Jahrbuch fiir Volkskunde (R.F.G.) etc.

Gheorghe Vrabie s-a dedicat ulterior exclusiv folcloristicii în care a devenit o autoritate incontestabilă (Folclorul. Obiect, principii, metodă, 1947; Balada populară română, 1966; Folcloristica română – Evoluție, curente, metode, 1968; Folclorul. Obiect, principii, metodă, categorii, 1970; Structura poetică a basmului, 1975; Retorica folclorului (Poezia), 1978; Eposul popular românesc, 1983; Poetica Mioriței, 1984; Proză populară română, 1986; Zur Volkskunde der Rumanen Volkichtung und Bauchtum in europaischen Kontext, 1989).

La 6-7 aprilie 1917 la Chişinău s-a desfăşurat Congresul Cooperatorilor din Basarabia, care s-a pronunţat pentru autonomia Basarabiei.

1913: A luat fiinţă la Bucuresti în baza unei legi care a fost promulgată de Carol I prin Decretul Regal nr. 2.978 din 6 aprilie 1913, publicat în Monitorul Oficial al României din 13 aprilie 1913,  „Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale”.

Actuala denumire (Academia de Studii Economice), datează din anul 1967.

Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale (cladirea veche)

În magine – clădirea veche în care Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale a funcţionat până în 1926.

1920: S-a născut prințesa Alexandra Caradja; (d. 1997).

Caradja Karadja, Caragea  (cunoscuta și sub numele Caratzas/ Karatzas), este numele unei familii nobile de origine greco-bizantină (fanariotă), ai cărei membri au ocupat de-a lungul timpului importante funcții în cadrul Imperiului Otoman. Familia s-a stabilit la sfârșitul secolului al XVI-lea în Principatele Dunărene, unde au avut doi reprezentanți pe tronul Munteniei.

Familia Caradja este de origine probabil din capitala Constantinopol. Primul membru al familiei a fost atestat istoric în opera ”Alexiada” a Anei Comnena.

În 1591 Constantin Caradja a fost numit mare postelnic în Moldova, fiind primul membru al familiei atestat istoric in Principatele Române.

Începând cu această generație, arborele genealogic al familiei se poate reconstitui în totalitate. Nepotul lui Constantin, postelnicul Jean Karadja a fost prezent în Muntenia, unde a ctitorit mânăstirea Slobozia, iar în Moldova a înalțat biserica Sfântul Sava din Iași în anul 1625.

Descendenții acestei familii trăiesc actualmente in Germania si România .

În România există și diferite familii cu numele de Caragea care nu sunt înrudite cu familia princiară Caradja.

1930: S-a născut Alexandru George, critic și istoric literar, prozator și traducător român.

1941: S-a născut  poetul  român Vasile Vlad.

1941: S-a născut Gheorghe Zamfir, naist român, membru al Societății Compozitorilor din Franța din anul 1972.

Imagini pentru gh zamfir photos

VIZIONATI AICI 

  1941: Are loc Recensământul general al populaţiei României. Potrivit recensământului, populaţia țării noastre era de 13 537 757 persoane, fapt explicabil prin pierderile teritoriale din 1940, cînd în mai puţin de trei luni numărul locuitorilor s-a diminuat cu 6 829 238 persoane, ceea ce reprezenta 34% din totalul populaţiei, iar teritoriul cu 99 928 km2, adică 33,7% din suprafaţa ţării.

Structura etnică a populaţiei: români: 11 827 110 (87,4%), germani: 542 326 (4%), unguri: 407 188 (3%), alţii şi nedeclaraţi: 759 184 (5,6%).

Ulterior, după eliberarea Basarabiei, Bucovinei de Nord și ținutului Herța, cotropite de sovietici, a fost realizat și recensământul pentru aceste regiuni (toamna lui 1941), dar și pentru Transnistria (decembrie 1941).

 1945: S-a născut interpretul de muzică uşoară român Cornel Constantiniu.

1979: S-a născut la Moscova, RSFSR, rapperul român Bogdan Ionuț Păstacă, cunoscut mai bine sub numele de scenă Ombladon.

În luna mai a anului 1994 a fondat alături de Cheloo, populara trupă de muzică hip-hop Paraziţii.

Foto:  Bogdan Ionuţ Pastaca (n. 6 aprilie 1979), membru fondator al trupei Paraziţii.

1984: A decedat la Bucuresti, poetul român Virgil Carianopol.

Imagini pentru Virgil Carianopol photos

Virgil Carianopol (n. 29 martie 1908, Caracal)

A urmat o şcoală militară de artificieri din Bucureşti (1924-1930). Între 1934 şi 1938 a audiat cursurile Facultăţii de Litere şi Filosofie din Bucureşti. A lucrat ca salariat civil în diferite servicii ale armatei.

Din 1956 până în 1963 a făcut închisoare politică la Aiud şi Periprava.[1]

Virgil Carianopol a colaborat la revista „Viaţa literară”, condusă de George Murnu, revistă la care colabora masiv şi Radu Gyr, sub pseudonimul Tartacot.

A fost afiliat la un moment dat grupului avangardist de la ”unu”, apoi s-a reprofilat după 1936 pe tradiţionalism, iar versurile sale postbelice au fost fie etichetate oarecum ”neoclasice”.

În plus, a mai fost afiliat şi imagismului, fie el din descendenţa lui Ilarie Voronca sau a lui Serghei Esenin

Astfel, opera sa include versuri avangardiste (Un ocean, o frunte în exil), lirică neoclasică, tradiţionalistă (Flori de spini, Elegii şi elegii) şi care exaltă sentimentul naţional (Ştergar Românesc), precum şi memorialistică (Scriitori care au devenit amintiri).

1990: Omul politic român Ion Rațiu, întors din exilul din Anglia, este ales președinte al PNȚCD.

Ion Augustin Nicolae Raţiu  (n. 6 iunie 1917, Turda – d. 17 ianuarie 2000, Londra), a fost un politician român, reprezentant al Partidului Naţional Ţărănesc (devenit ulterior PNŢCD).

Este descendent al Familiei Raţiu de Nagylak (Noşlac), din Turda, atestată în Transilvania la începutul sec. al XIV-lea şi reînnobilată în anul 1625 de către principele Gabriel Bethlen.

În 1940, Ion Raţiu a fost numit consilier la Legaţia României de la Londra, sub ministrul Viorel Tilea.

La 29 noiembrie 1940, la câteva săptămâni după instaurarea naţional legionar, a fost fondat Comitetului Naţional Român. Raţiu a făcut parte din conducerea organizaţiei, aflată sub preşedinţia lui Tilea.

Între 1940 şi 1990 a locuit în Regatul Unit, unde a înfiinţat (în 1979, împreună cu soţia sa, Elisabeth Pilkington şi finanţat Fundaţia Raţiu. De asemenea, a fondat în 1984 Uniunea Mondială a Românilor Liberi.

După repatriere, în ianuarie 1990, a ajutat la refacerea PNŢ alături de Corneliu Coposu, devenind vicepreşedinte al PNŢCD. A candidat la funcţia de preşedinte al României la alegerile din 1990 unde a obţinut 4,29 % din voturi şi s-a plasat pe locul 3. 
A fost ales deputat de Cluj din partea PNŢCD la alegerile din 20 mai 1990, respectiv la cele din 1992. În 1996 a fost ales deputat de Arad, tot din partea PNŢCD.

În 1991 a înfiinţat ziarul Cotidianul. 
Ion Raţiu a murit la Londra, iar conform dorinţei sale, trupul neînsufleţit a fost dus la Turda, spre a fi înmormântat în oraşul natal. Ion Raţiu a fost îngropat în cimitirul central din Turda.

2000: A murit Sorin Moisescu, președintele Curții Supreme de Justiție și fost procuror general al României.

2002: A murit prozatorul Petru Dumitriu (romane: „Cronică de familie”, „Incognito”, „Omul cu ochi cenuşii”; teatru: „Preludiu la Electra”, „Greşeala sau Procurorul Timpului”) (n. 8 mai 1924).

Petru Dumitriu (n. 8 mai 1924, Baziaş, judeţul Caraş – d. 6 aprilie 2002, Metz, Franţa)

Liceul l-a absolvit la Târgu-Jiu, în 1941. Ca elev a obţinut premiul I pe ţară la olimpiada de limba română. A început Facultatea de Filosofie la Universitatea din Bucureşti, ca student al lui Nae Ionescu. A plecat după primul an, cu o bursă „Humboldt”, la Universitatea din München (1941-1944), pentru a studia filosofia, dar a întrerupt în anul al III-lea din cauza războiului. Debutează la Revista Fundaţiilor Regale în 1943, cu proza Nocturnă în München, despre prima iubire.

În 1945, pe când avea numai 21 de ani, un juriu în care se aflau Tudor Vianu, Felix Aderca, Pompiliu Constantinescu, Victor Eftimiu şi Henriette Yvonne Stahl (o scriitoare română de origine franceză care i-a fost multă vreme tovarăşă de viaţă, deşi era cu 24 de ani mai în vârstă ca el), i-a conferit Premiul de Debut pentru cea mai bună nuvelă în manuscris a anului. Prima carte care îi apare, în 1947, este o culegere de opt texte intitulată Euridice. 

  A fost gazetar la Fapta lui Mircea Damian; redactor la revista Flacăra (din 1948), apoi la revista Viaţa românească (unde a devenit redactor-şef în 1953). Membru al Consiliului de conducere al Uniunii Scriitorilor.

În 1953 apare un nucleu al viitoarei sale capodopere, nuvela Bijuterii de familie (ecranizată de două ori). În 1957 vede lumina tiparului Cronică de familie, cea mai însemnată capodoperă a prozei româneşti care cuprinde un veac de istorie şi 200 de personaje, apariţia şi evoluţia claselor sociale, formarea identităţii româneşti.

Cronică de familie, o carte balzaciană de circa 2000 de pagini, cu o formulă narativă absolut neobişnuită, are o structură cu totul originală prin înlănţuirea de povestiri cvasiindependente, care creează un roman. Cartea a trecut imediat graniţele, inclusiv în Europa de Vest, fiind tradusă în germană, cehă, polonă, iar în 1959 în franceză, la Editions du Seuil. Este o carte de dimensiuni europene, o marcă a vitalităţii literelor româneşti.

În 1953 apare un nucleu al viitoarei capodopere, nuvela Bijuterii de familie (ecranizată de două ori). În 1957 vede lumina tiparului Cronică de familie, cea mai însemnată capodoperă a prozei româneşti care cuprinde un veac de istorie şi 200 de personaje, apariţia şi evoluţia claselor sociale, formarea identităţii româneşti. Cronică de familie, o carte balzaciană de circa 2000 de pagini, cu o formulă narativă absolut neobişnuită, are o structură cu totul originală prin înlănţuirea de povestiri cvasiindependente, care creează un roman.

Cartea a trecut imediat graniţele, inclusiv în Europa de Vest, fiind tradusă în germană, cehă, polonă, iar în 1959 în franceză, la Editions du Seuil. Este o carte de dimensiuni europene, o marcă a vitalităţii literelor româneşti.

  Continuarea Cronicii de la câmpie este Cronică de familie, iar a Cronicii de familie este Colecţia de biografii, autobiografii şi memorii contemporane, manuscris de 1800 de pagini care aduce evenimentele istoriei româneşti până în 1954. Ea a fost interzisă la apariţie de către cenzură. Fugind cu notele manuscrisului, autorul a publicat un rezumat, „Incognito”, la Paris.

În 1960 Petru Dumitriu fuge  în străinătate. desi fusese un răsfăţat al regimului (Premiul de Stat, 1951; Ordinul Muncii, 1956; director fondator al Editurii de Stat pentru Literatură şi Artă, 1956; fondator al seriei noi a colecţiei Biblioteca pentru Toţi, 1956).

Rămâne la început în Germania, deoarece Franţa i-a refuzat cetăţenia la sugestia Monicăi Lovinescu , făcută lui Mircea Eliade. Scrie mult, publică aproape în fiecare an câte o nouă carte. Lucrările îi apar la edituri de prestigiu, ba chiar pătrunde în colecţia „Livre de poche” a Editurii Gallimard cu noi trilogii. A publicat în franceză şi cu pseudonimul Pierre Travel.

După doi ani de verificări Franţa îi acceptă cetăţenia, iar Mircea Eliade alege să plece definitiv în SUA. Cu toate acestea, Petru Dumitriu rămâne în Germania, ca cetăţean german.

A privit întotdeauna exilul cu mult spirit critic, nemulţumit de condiţia şi căile de integrare ale emigrantului. «Acasă» pentru mine este la Baziaş sau la Bucureşti”, asta spunea în 1995, când se pregătea să revină. În 1996 a venit în ţară.

2009: La Chișinău iau proporții protestele de stradă izbucnite după anunţul victoriei comuniştilor în alegerile legislative din Republica Moldova.

Foto: Protest la Chişinău în Piața Marii Adunări Naționale

 2018: A murit istoricul și profesorul Şerban Papacostea, considerat unul dintre cei mai mari istoriografi din România.

A murit Şerban Papacostea, istoricul şi academicianul prigonit de comunişti

S-a născut la 25 iunie 1928, în Bucureşti, unde a urmat studiile liceale şi universitare. A fost student şi discipol al lui Gheorghe Brătianu,

În 1950 a absolvit cursurile Facultăţii de Litere şi Filosofie, Secţia istorie-geografie, iar în 1968 şi-a susţinut teza de doctorat cu tema „Regimul dominaţiei austriece în Oltenia (1718-1739)“.

În perioada comunistă, în anii studenţiei, Șerban Papacostea a fost o victimă tragică a ororilor regimului . A fost arestat la 15 martie 1950 în faţa Institutului Francez din Bucureşti, pe motiv că avea concepții burgheze, anchetat la Rahova. A fost condamnat administrativ, a trecut prin Jilava şi apoi deportat într-un lagăr de muncă forţată la canalul Dunăre – Marea Neagră.  

La eliberarea din pușcăriile comuniste, a trecut o vreme la ” munca de jos”, după care a reușit să revină în activitatea științifică.

Şerban Papacostea a fost director onorific al Institutului de Istorie „N. Iorga” al Academiei Române şi Doctor Honorius Causa al Universităţii „Ovidius”, din Constanţa.

După „munca de jos”, a reuşit să fie primit în cercetare la Institutul de Istorie, devenind un excepţional specialist în istoria evului mediu.

CALENDAR CREȘTIN ORTODOX

SFÂNTUL  EUTIHIE, PATRIARHUL CONSTANTINOPOLULUI

Viaţa Sfântului Ierarh Eutihie, Patriarhul Constantinopolului ...

Sfantul Eutihie s-a nascut in Frigia din părinti crestini. Potrivit Sfintilor Parinti, pe cand Eutihie era copil si se juca cu altii de varsta lui, jocul lor a fost acela de a scrie fiecare pe un zid numele lui, iar alături ceea ce vor fi ei în viață. Când a venit randul lui, Eutihie a scris: “Eutihie – Patriarh”!

La 30 de ani, Eutihie a fost ales staret al unei manastiri din Amasia. La varsta de patruzeci de ani a fost trimis de Mitropolitul Amasiei ca delegat al sau la al V lea sinod ecumenic,  tinut in Constantinopol in anul 553.

Cand s-a adus in dezbaterea Sinodului daca ereticii puteau fi dati anatemei dupa moartea lor, Eutihie a aratat ca da, acest lucru se poate, in baza cuvintelor dumnezeiesti de la Cartea a Treia a Regilor [sau Prima, dupa alte cronologii], 13: 1-8, si de la Cartea a Patra a Regilor [sau a Doua, dupa alte cronologii], 23:16.

Cu prilejul acelui sinod imparatul Iustinian si Patriarhul Mina l-au indragit mult pe Eutihie. Patriarhul Mina l-a rugat pe imparat ca Eutihie sa ocupe scaunul patriarhal dupa moartea sa.

Acest lucru se va intampla, Sfantul Eutihie pastorind Biserica lui Hristos in pace timp de doisprezece ani. Dupa acesti ani, imparatul Iustinian a cazut in erezia monofizita.

Patriarhul Eutihie pentru ca s-a impotrivit ereziei, a fost exilat la manastirea lui cea dintai. Acolo Patriarhul Eutihie a ramas timp de alti doisprezece ani si opt luni.

El s-a aratat a fi facator de minuni, caci ii vindeca pe oameni de felurite boli doar cu rugaciunea si prin ungerea cu untdelemn sfintit. Dupa moartea imparatului Iustinian, a fost imparat Iustin.

Acesta l-a rechemat pe Eutihie in scaunul patriarhal de la Constantinopol, in care Sfantul a ramas pana la moartea lui.

Sfântul Patriarh Eutihie a trecut la cele veșnice in anul 582.

CITIȚI ȘI:

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2020/04/06/o-istorie-a-zilei-de-6-aprilie-video-2/.

Bibliografie (surse):

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;
  2. Domnii Ţării Moldovei, Chişinău, Civitas 2005;
  3. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric;
  4. ro.wikipedia.org;
  5. mediafax.ro;
  6. Istoria md.;
  7. worldwideromania.com;
  8. Enciclopedia Romaniei.ro;
  9. http://www.rador.ro/2019/04/06/calendarul-evenimentelor-6-aprilie;
  10. Cinemagia.ro.

06/04/2021 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , ,

Un comentariu »

  1. […] ZIUA DE 6 APRILIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR […]

    Apreciază

    Pingback de ZIUA DE 6 APRILIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR | Ciprian I. Bârsan | 06/04/2021 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: